642 matches
-
atunci este grefat, de preferință cu o grefă groasă sau toată grosimea. Defectele pulpare mari, cu sau fără expunerea osului, precum și amputațiile distale, necesită acoperirea cu lambouri în scopul prezervării lungimii maxime a degetului și de a-i asigura sensibilitatea. Vascularizația pulpei digitale pe care se bazează aceste lambouri este asigurată de cele două artere colaterale digitale, care la nivelul bazei falangei distale se anastomozează între ele formând arcada anastomotică pulpară din care pleacă artera centrală a pulpei și ramuri colaterale
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
sensibilitate normală. 1. Lamboul Tranquilly-Atasoy Este indicat în amputațiile transversale sau ușor oblice ale treimii distale a degetelor. Este un lambou de avansare în V-Y ce se croiește până la nivelul pliului de flexie AIFD (articulația interfalangiană distală), păstrându-i vascularizația subcutanată (fig.14.4). Avansarea este asigurată de disecția feței sale profunde de pe planul osos, fie cu un foarfece fin, fie cu o lamă 11. După avansare, lamboul este fie suturat la marginile unghiei și perionixisului, fie este doar ancorat
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
doar ancorat cu un ac de seringă trecut transfixiant prin lambou și fixat în falangă. Laturile lamboului pot fi suturate în VY sau pot fi lăsate la cicatrizare secundară. 2. Lamboul Kutler bilateral Este un lambou în „V”-„Y” cu vascularizație subcutanată, croit pe fețele laterale ale falangei distale. Cele două lambouri bilaterale sunt avansate spre linia mediană și suturate împreună. Metoda este indicată în cazul amputațiilor cu tranșă oblică în plan frontal spre palmar, dar lambourile sunt mai dificil de
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
este croit printr-o incizie pe bordul degetului și una transversală formând un „L”. Disecția pe marginii laterale se face pe deasupra pediculului colateral digital, în timp ce disecția la nivelul bazei se face pe sub pedicul, ce este astfel inclus în lambou, asigurândui vascularizația și inervația. Dacă avansarea lamboului este limitată, se poate face un „back-cut” la nivelul bazei acestuia. 4. Lamboul Moberg-Snow Este un lambou de avansare ce include ambii pediculi vasculo-nervoși volari, motiv pentru care se poate utiliza doar la police, care
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
Dacă avansarea lamboului este limitată, se poate face un „back-cut” la nivelul bazei acestuia. 4. Lamboul Moberg-Snow Este un lambou de avansare ce include ambii pediculi vasculo-nervoși volari, motiv pentru care se poate utiliza doar la police, care are o vascularizație dorsală independentă. Lamboul are o formă dreptunghiulară, cu baza la nivelul pliului AMF (fig.14.6). După ce se fac inciziile laterodigitale, lamboul este ridicat trecând profund față de ambii pediculi, mergând pe fața anterioară a canalului digital al TFLP. Avansarea obținută
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
pentru flexia digitală sunt considerați A2 și A4, fiind obligatorie prezervarea sau reconstrucția lor. La rândul său, canalul digital al policelui este întărit de trei scripeți, doi inelari și unul oblic, dintre care A1 și cel oblic sunt importanți funcțional. Vascularizația tendoanelor diferă în funcție de regiunea străbătută. La nivelul antebrațului, nutriția tendonului este asigurată de vasele longitudinale de la nivelul paratenonului. La nivelul tecilor sinoviale și în special în canalul digital, există două surse de aport nutrițional: vasele vinculare și lichidul sinovial. Fiecare
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
că tendoanele posedă o capacitatea de vindecare intrinsecă cu rol preponderent. Acest mecanism de vindecare a dus la abandonarea imobilizării stricte timp de 3 săptămâni, cu rezultate funcționale adesea dezastruoase, fiind la baza atitudinii terapeutice actuale, de mobilizare precoce protejată. Vascularizația tendonului influențează calitatea vindecării, rezultatele fiind mai bune în cazul păstrării intacte a vinculelor. 14.3.2. DIAGNOSTIC Leziunile complete ale tendoanelor flexoare digitale sunt ușor de diagnosticat prin impotența funcțională pe care o determină. Testarea tendonului flexor profund este
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
Cu excepția tehnicii Tsuge, în toate metodele nodul este localizat la nivelul liniei de sutură. Pentru zona II, toți autorii sunt de acord că trecerea firului central trebuie să se facă doar prin jumătatea anterioară a tendonului pentru a nu afecta vascularizația intratendinoasă. Sutura TFS înainte de bifurcare se face la fel ca pentru TFP. Sutura langhetelor sau a chiasmei lui Camper se face cu câte un fir în „U”. O tenorafie de calitate necesită obligatoriu utilizarea de acefire atraumatice, acele clasice determinând
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
formează o barieră de difuziune ce menține o presiune endoneurală pozitivă și un mediu intrafascicular optim. Endonervul formează structura de suport pentru fiecare fibră nervoasă cunoscută sub denumirea de tub endoneural - suportul histologic al creșterii axonale. Nervii periferici au o vascularizație segmentară și regională. Vasele sangvine ale nervului sunt orientate longitudinal în epinerv și dau naștere unei rețele perineurale plexiforme. Sistemul microvascular endoneural este format din arteriole, capilare și venule. În ciuda numeroaselor anastomoze vasculare, fluxul sangvin este foarte sensibil la tensionarea
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
Procesul de angiogeneză a fost apreciat și cu ajutorul unor antigene endoteliale specifice (factorul VIII). Cantitatea și densitatea elementelor de microvascularizație au arătat o corelație semnificativă cu un risc crescut al metastazării [195,254. Cazurile cu ganglioni axilari pozitivi prezintă o vascularizație intensă [254]. Angiogeneza este un proces influențat de eicosanoizi. Minocyclina este o tetraciclină care inhibă colagenaza de tip IV și acțiunea acidului linoleic și ar putea reprezenta o soluție pentru stoparea progresiei cancerului mamar [79]. Catepsina D Este o protează
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
ai matricei extracelulare sau ai celuleor endoteliale, care pot fi specifici (LU-CAM, N-CAM, etc.) sau nespecifici ]215,224,349,350]. Pentru a prolifera în organul țintă, celulele metastazate necesită o serie de condiții favorizante (numite de unii ecosistem metastatic): vascularizație, receptori specifici de adeziune, factori de creștere sintetizați in situ, fie de celulele tumorale, fie de celulele endoteliale, de macrofage (IL-1) sau de fibroblaști (IL-6) sau chiar de celulele organului invadat, sub acțiunea celuleor tumorale (factorul transferrine-like) [358]. Au fost
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
la radioterapie prin prelevarea prin biopsie a unor fragmente după administrarea primei doze și cuantificarea fenomenului apoptotic [280]. Studierea tumorilor iradiate a evidențiat de cele mai multe ori arii întinse de necroză, sugestive pentru prezența unor alterări vasculare. Într-adevăr, anormalități ale vascularizației sunt observate în mod frecvent la nivelul țesuturilor normale care au fost afectate de radiații. Doze relevante din punct de vedere clinic pot induce apoptoza celulelor endoteliale [ 469]. Microvascularizația tumorală este diferită de cea normală atât din punct de vedere
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
Procesul de angiogeneză a fost apreciat și cu ajutorul unor antigene endoteliale specifice (factorul VIII). Cantitatea și densitatea elementelor de microvascularizație au arătat o corelație semnificativă cu un risc crescut al metastazării [195,254. Cazurile cu ganglioni axilari pozitivi prezintă o vascularizație intensă [254]. Angiogeneza este un proces influențat de eicosanoizi. Minocyclina este o tetraciclină care inhibă colagenaza de tip IV și acțiunea acidului linoleic și ar putea reprezenta o soluție pentru stoparea progresiei cancerului mamar [79]. Catepsina D Este o protează
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
ai matricei extracelulare sau ai celuleor endoteliale, care pot fi specifici (LU-CAM, N-CAM, etc.) sau nespecifici ]215,224,349,350]. Pentru a prolifera în organul țintă, celulele metastazate necesită o serie de condiții favorizante (numite de unii ecosistem metastatic): vascularizație, receptori specifici de adeziune, factori de creștere sintetizați in situ, fie de celulele tumorale, fie de celulele endoteliale, de macrofage (IL-1) sau de fibroblaști (IL-6) sau chiar de celulele organului invadat, sub acțiunea celuleor tumorale (factorul transferrine-like) [358]. Au fost
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
la radioterapie prin prelevarea prin biopsie a unor fragmente după administrarea primei doze și cuantificarea fenomenului apoptotic [280]. Studierea tumorilor iradiate a evidențiat de cele mai multe ori arii întinse de necroză, sugestive pentru prezența unor alterări vasculare. Într-adevăr, anormalități ale vascularizației sunt observate în mod frecvent la nivelul țesuturilor normale care au fost afectate de radiații. Doze relevante din punct de vedere clinic pot induce apoptoza celulelor endoteliale [ 469]. Microvascularizația tumorală este diferită de cea normală atât din punct de vedere
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
sunt colinergici, iar cei simpatici, adrenergici. * Anomalii congenitale * Anomalii congenitale cardiace * Anomalii congenitale pericardice * Anomalii congenitale ale vaselor mari Capitol 3 ANATOMIA CLINICĂ A PERICARDULUI <resume> Rezumat * Caractere generale * Funcționalitatea pericardului * Situație * Morfologie externă * Raporturi topografice * Cavitatea pericardică * Sinusurile pericardului * Vascularizația pericardului * Inervația pericardului * Proiecția pericardului la nivelul peretelui anterior toracic * Aplicații clinice </resume> * Caractere generale Pericardul este o structură saculară, alb sidefie, rezistentă, de forma unui trunchi de piramidă, care se inseră inferior pe diafragmă, iar superior se continuă cu
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
și inferioară (drepte și stângi). Recesul aortic superior are un orificiu situat inferior, traiect superior, posterior și la dreapta, și se termină la nivelul unghiului sternal. Recesul aortic inferior este un diverticul inferior dispus între aorta ascendentă și atriul drept. * Vascularizația pericardului * artere * 80% provine din ramurile pericardofrenice ale arterelor toracice interne dreaptă și stângă; * ramuri din arterele frenice superioare; * ramuri din arterele bronșice și esofagiene; * vene * vena azygos și hemiazygos; * vene toracice interne; * vene frenice superioare; * limfatice * limfonoduli mediastinali anteriori
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
mijlocie), apoi au traiect descendent prin septul interatrial, pentru a ajunge la nivelul nodului atrioventricular. Calea anterioară dă un ram care trece peste o bandă subțire musculară (fascicolul lui Bachmann) și ajunge în atriul stâng a cărui musculatură o activează. Vascularizația nodulului sinoatrial este realizată prin artera nodulului sinusal care, în 60% din cazuri, are originea din artera coronară dreaptă sau din artera coronară circumflexă. * Nodulul atrioventricular Nodulul atrioventricular este o formațiune tisulară de dimensiuni reduse, situată în apropierea miocardului, în
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
conjunctiv neted celule ganglionare parasimpatice. Fibrele nodulului atrioventricular sunt structuri specializate (înguste) care au rolul de a întârzia impulsul nervos, motiv pentru care funcționează ca pacemaker cardiac secundar, fibrele având o rată scăzută de depolarizare (40/min. versus 70/min). Vascularizația arterială a nodulului atrioventricular provine din artera coronară dreaptă în momentul în care aceasta încrucișează posterior crux cordis. Artera care încrucișează crus cordis reprezintă segmentul terminal al arterei coronare drepte sau arterei circumflexe stângi și are formă de potcoavă încurbată
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
care aceasta încrucișează posterior crux cordis. Artera care încrucișează crus cordis reprezintă segmentul terminal al arterei coronare drepte sau arterei circumflexe stângi și are formă de potcoavă încurbată în jurul regiunii crus cordis. La acest nivel are originea artera nodală atrioventriculară. Vascularizația arterială colaterală a nodulului provine din ramul anterior al arterei coronare stângi, trece prin peretele unei structuri vasculare de dimensiuni reduse în partea inferioară a septului interatrial, așa numita arteria anastomotica auricularis magna a lui Kugel. Triunghiul lui Koch este
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Proiecția punctelor de ascultație Valva pulmonară spațiul 2 intercostal stâng parasternal; Valva aortică spațiul 2 intercostal drept parasternal; Valva mitrală spațiul 4-5 intercostal stâng pe linia medioclaviculară; Valva tricuspidă cartilajul 4-5 sternocondral stâng pe linia sternală inferioară dreaptă. Capitol 5 VASCULARIZAȚIA ȘI INERVAȚIA CORDULUI <resume> Rezumat * Introducere * Circulația arterială a cordului * Artera coronară stângă (arteria coronaria sinistra) * Artera coronară dreaptă (arteria coronaria dextra) * Distribuția coronară și anastomoze * Drenajul venos cardiac * Circulația limfatică a cordului * Inervația cordului </resume> * Introducere Cordul, organ muscular
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
coronară stângă (arteria coronaria sinistra) * Artera coronară dreaptă (arteria coronaria dextra) * Distribuția coronară și anastomoze * Drenajul venos cardiac * Circulația limfatică a cordului * Inervația cordului </resume> * Introducere Cordul, organ muscular contractil, element central al sistemului circulator, se caracterizează printr-o bogată vascularizație arterială, venoasă și limfatică. Fiecare dintre cele trei sectoare ale sistemului cirulator parietal cardiac are o organizare funcțională particulară, tipic umană, motiv pentru care modelele experimentale realizate pe animale au valoare relativă. Dintre cele trei sectoare circulatorii parietale se detașează
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
fenomenelor neurologice. Natura și severitatea acestor semne depind de sediul tumorii, volumul și de viteza de creștere a acesteia. Cu toate că, creierul poate tolera prezența tumorilor cu creștere lentă, în timp acestea îl pot comprima odată cu evoluția lor, putând afecta si vascularizația sa și căile de scurgere ale LCR. Această compresiune poate fi agravată de edemul peritumoral (edemul cerebral vasogenic). Alterarea progresivă a stării de conștiență, mergând de la obnubilare până la comă, reprezintă un semn de o gravitate deosebită și care impune instituirea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
axele vasculare principale ale scalpului pentru a evita necroza lamboului cutanat; − atunci când localizarea procesului patologic impune o incizie în formă de U inversat se va avea în vedere ca baza lamboului cutanat să fie mai largă, pentru a permite o vascularizație cât mai bogată în periferia lamboului; − suprafața inciziei trebuie plasată în afara viitoarei craniotomii pentru a evita suprapunerea inciziei cutanate cu cea a liniei de craniotomie [1]. După trasarea inciziei la piele, se practică întotdeauna infiltrația scalpului cu un amestec de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
separați de capsula tumorală printr-o membrană arahnoidiană ce permite o disecție relativ lesnicioasă (fig. 4.27). După deschiderea largă a cisternelor și a văii sylviene, iar în dreapta după rezecția completă a tumorii (nervul optic drept este anatomic intact cu vascularizația proprie păstrată). Meningioamele parasagitale ridică o serie de probleme deosebite. În primul rând acestea sunt situate în proximitatea sau chiar sub vene de drenaj corticale a căror prezervare este de o importanță deosebită. Uneori au baza de implantare la nivelul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]