10,104 matches
-
în alte literaturi. în momentul 1800, subsolul paginilor }iganiadei, mulțimea de ipostaze acoperite cu nume proprii, începând cu Mitru Perea, Erudițian și Filologos, continuând cu Musofilos, Onochefalos și Criticos, până la Simplițian, Politicos ori preoții Evlaviosu, Sfântoevici, Ortodoxos ș.a., furnizează un vast material pentru o specializată antropologie culturală. Și n-am enumerat aici decât câteva nume din suita de 34 personaje, prezumtivi glosatori ai poemei, în care se disimulează, în șagă, autorul. Numele ne spun ceea ce sunt ele ca nivel de cultură
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
care latura socială, cea mai legată de viață, și cea mai răscolitoare, este înlăturată."; , Azi când poporul nostru în frunte cu clasa muncitoare, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, construiește socialismul, sărbătorirea centenarului nașterii lui Eminescu coincide cu desfășurarea unei munci vaste pentru proiectarea luminii adevărului asupra întregului nostru patrimoniu cultural, asupra moștenirii lăsate de generațiile luptătorilor pentru libertate, reflectate în atâtea opere de artă valoroase către care regimul de exploatare burghezo-moșieresc a îndreptat lentilele lui deformatoare."; În opera sa răsună suferințele
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11523_a_12848]
-
Enciclopedia morților, 1996, Univers, trad. Mariana Ștefănescu, Grădină, cenușă, Univers, trad. Ioan Radin). Kis este autorul unei proze de atmosferă, a unei proze evocative (deși personajele sale nu sunt pure transpoziții autobiografice), dar și un prolific eseist care dovedește o vastă cultură poetică datorată, în parte și vocației sale de traducător din poezia franceză, maghiară și rusă. Și nu în ultimul rînd, un parcimonios poet (a publicat 14 poezii), deși mărturisirea sa cum că prin scrisul său toată viața nu a
Danilo Kis - poeme by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11571_a_12896]
-
într-o cronologie introductivă și cumulând exhaustiv datele despre operă, reperele critice și corespondența, biobibliografia se deschide cu lista publicațiilor consultate. Colaborări ale scriitorului sau referințe la activitatea sa au fost găsite în aproape 600 de periodice. Primul volum al vastei cercetări înregistrează scrierile originale, în volume și în periodice, din toate domeniile (poezie, proză, teatru, antologii, conferințe radio), traducerile din opera lui Tudor Arghezi, traducerile realizate de poetul însuși, plus prezențele artistului în muzică și artele plastice, totul încheindu-se
Harta unui continent literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11584_a_12909]
-
la mijloc. E ceea ce ține de o anumită lipsă de precizie, un... lasă, că nu dau turcii... Ceva contrar spiritului de dincolo de Milcovul secat dintr-o sorbire, - ager, pofticios, mereu pe fază. Lasă că și nobila confuzie ieșeană, învecinată cu vastul spațiu literar imperial de alături, are efectele ei... Din ea, oricând, pe neștiute, pot să apară cele mai inspirate rezolvări, care, altfel, dacă totul ar avea loc cu precizie sau punctualitate, nu ar ieși mai nimic de Doamne ajută. Astfel
Balaurul în cârje (25, 26, 27 mai a.c.) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11631_a_12956]
-
disponibilitatea unei viziuni și a unei creativități ca ale maestrului. Narativitatea sa se limitează la misiunea de a repovesti un roman sau un volum de poezii, pus, cel mai adesea, inadecvat într-o ecuație epică. Ceea ce la G. Călinescu e vastă viziune epică și narațiune istorică a destinului unei literaturi se reduce la Al. Piru la o simplă anecdotică. Panorama deceniului literar românesc 1940-1950 e statică, nu dinamică: o epocă moartă pe masa de investigație a cercetătorului. Dacă am reorganiza cartea
Critica de dicționar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11630_a_12955]
-
în sine presimțind o catastrofă. Ca urmare a interdicției impuse de Goebbels, nu mai putea nici să vorbească în public, nici să scrie. Ducea lipsă de bani și insista să apară aici la Geneva, contra unui onorar consistent, în fața unei vaste asistențe, dar fără nici o publicitate - asta era de importanță vitală. Era de acord cu orice fel de temă. Mă întrebam ce-ar fi fost mai puțin periculos pentru el. Un lucru era sigur: că anonimatul apariției sale nu putea fi
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
și ca dinamică în mediul social, Horia Bernea și Ioana Bătrânu percep similar provocările picturii și înțeleg la fel natura acesteia ca experiment de limbaj și ca probă existențială. Puțini oameni, dacă există cumva și aceia puțini, au reușit, în vasta confuzie de după 1990, asemenea lui Horia Bernea, să construiască atît de profund și de trainic, de la instituții morale, cum a fost aceea a atitudinii sale publice, la instituții naționale, cum este Muzeul }ăranului Român și pînă la instituția artistică, aceea
Horia Bernea and Ioana Bătrânu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11706_a_13031]
-
vizionar care, concomitent, discreditează și creditează realul convocat cu o grandilocvență erudită ce ne duce gîndul la Saint-John Perse. înghițit și metabolizat de structura textuală, realul continuă a-și emite semnalele, aidoma acelor viețuitoare studiate de biologi pe un areal vast în care, deși părelnic pierdute în libertate, pot fi reperate în orice moment, grație unor mici dispozitive ce li s-au atașat. Astfel undele realului își continuă curgerea sub stratul discursului care, sacrificîndu-l în planul său, îi datorează propriul său
Pasionalitate livrescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11696_a_13021]
-
joase. Adică numai bun pentru călătorii interminabile, ca în Jules Verne, și pentru popasuri solitare, ca în internatele de băieți. Însă în vreme ce în spațiul edilitar, arhitecții, adică aceia care construiesc, leninist, mai întîi în cap, sunt foarte puțini, în spațiul vast al aspirațiilor erotice suntem arhitecți cu toții. Colectiv și individual, capul nostru vîjîie de proiecte eleusine, pîntecele ne fierbe mocnit ca o oală sub presiune, iar fantasmele ne încolăcesc diafan și lasciv, uneori mult mai pătrunzător decît faptul de viață însuși
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
la concluzia că aceste împrumuturi îndeplinesc - dincolo de aparența lor exotică și decorativă - o funcție mai precisă. "Acești termeni ne conduc spre centrul Alterității, a ceea ce am putea numi civilizația Celuilalt (...) înscriind romanele lui Panait Istrati într-un spațiu translațional mai vast, caracterizat prin migrație, mutație și metisaj, deopotrivă la nivelul scriiturii și al viziunii", notează în concluzie autoarea. O pondere însemnată au avut și discuțiile despre relația lui Istrati cu ideologia, "utopia progresistă" pe care și-a construit-o fiind privită
Simpozion Panait Istrati la Roma by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11733_a_13058]
-
și Corabia beată) este, de altfel, cel mai frumos din carte. Un capitol foarte interesant este și acela în care Lucian Boia reconstituie relația dintre scriitor și Pierre-Jule Hetzel, editorul său, cel care îi publicase pe Balzac, Stendhal sau Hugo. Vasta corespondență dintre cei doi arată controlul foarte mare al editorului în scrierea cărților (îl convinge ca în locul strigătului final "Independență!" al căpitanului Nemo să pună "Dumnezeu și Patria!"). Hetzel impunea masive modificări, unele esențiale și chiar rescrieri, îi refuza cărți
Jules Verne pe înțelesul ideologilor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11762_a_13087]
-
trăiește omul - enigmă, neînțeles, ieșit dintr-un tipar unic și irepetabil. Lectura acelorași versuri în cheie ironică, în "stil Topîrceanu", îngăduie măcar o clipă sufletului să surîdă. E poate singurul popas relaxant într-un atît de grav și cu adevărat vast itinerar spiritual. Și, cum există printre literați un puternic "clan Caragiale", cu tată, fii și înaintași, s-ar putea prefigura printre cărturari, fără prea mari concesii, și un valoros "clan Philippide".
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11796_a_13121]
-
ale lui Petipa (p. 72); Parisul a fost fascinat de Baletele Ruse ale lui Diaghilov - "Datele acelea au fost transcendentale pentru istoria muzicii, a dansului și a picturii secolului nostru"(p. 73); "sentimentele sale fură din nou consternate" (p. 95); "vasta spiritualitate care popula peninsula indiană" (p. 110); referitor la rivalitatea soțiilor lui Sukarno - "în escalada pentru a ajunge Prima Doamnă se distingeau zeluri abrupte" (p. 116); "seninătatea lui se strângea de durere" și " Nu găsea animozitatea necesară care să-l
Din istoria dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11822_a_13147]
-
operei anderseniene și, pe de altă parte, magica ei popularitate mondială. Andersen este extrem de cunoscut dincolo de hotarele țării sale, pe o rază care depășește cu mult arealul european. Handicapul exprimării într-o limbă de circulație restrînsă este compensat de o vastă difuzare (începută încă din timpul vieții autorului) prin intermediul traducerilor în limbi cu arie mai largă de cuprindere: germana - apoi franceza și engleza; iar unda popularității, o dată inițiată, se tot propagă. Din păcate, cunoașterea celebrului Andersen rămîne voalată, chiar distorsionată de
Bicentenar Andersen - Cuceritorul by Mihaela Cernăuți-Goro () [Corola-journal/Journalistic/11826_a_13151]
-
se încarcă în simțuri; orice rază/ dă timpului o daltă și dalta mă sculptează" (ibidem). Sau: " Spre arbori mă îndrept și nu mai știu/ nimic din piatra încremenirii tale" (Ninsoare sacră). Sau: "și stau cu gîndul, unic obelisc,/ păzit de vasta albă stăruință" (ibidem). Dar viața nu poate fi încatenată nici în "clasicismul" naturii care e piatra, nici în cel al artei care e verbul orfic, decurgînd muzical înspre țelul său inomabil: Viața se scurge printre cuvinte/ ca printre pietre apa
C. D. Zeletin - 70 by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11836_a_13161]
-
Plumb de G. Bacovia. |n contrast, la Blaga, ,mormântul translucid, se iluminează feeric, morții sunt radioși, osul strălucește și cântă", la Eminescu, insula lui Euthanasius e ,un paradis" al stingerii vieții. Tabla de materii a sensurilor și semnificațiilor este prea vastă ca s-o putem epuiza. Să mai reținem observația criticului că ,cele două tipuri fundamentale de spațiu se atrag reciproc, transformându-se câteodată în opusul lor", precum la Arghezi: "Și ne simțeam acasă subt cer ca-ntr-o odaie". O
Informații false și false informații by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12868_a_14193]
-
comunicare, astăzi așa de comodă, cu civilizațiunile societăților înfloritoare ușurează mult această sarcină. Fabrici, mine, căi ferate, poduri, vapoare, baloane, armată, fortificații - se prea poate; modele sînt destule, formulele gata și contrafacerea e totdeauna sigură de aplauze. Europa e un vast teatru cu o mai vastă clacă: ar fi prea simplu acel ce dă o sută de ace cu gămălie să nu aplaude pe cel de la care ia în schimb o baniță de grîu. Firește că e mai minunat și merită
Politică și cultură de I. L. Caragiale () [Corola-journal/Journalistic/12933_a_14258]
-
cu civilizațiunile societăților înfloritoare ușurează mult această sarcină. Fabrici, mine, căi ferate, poduri, vapoare, baloane, armată, fortificații - se prea poate; modele sînt destule, formulele gata și contrafacerea e totdeauna sigură de aplauze. Europa e un vast teatru cu o mai vastă clacă: ar fi prea simplu acel ce dă o sută de ace cu gămălie să nu aplaude pe cel de la care ia în schimb o baniță de grîu. Firește că e mai minunat și merită mai multă admirație acel ce
Politică și cultură de I. L. Caragiale () [Corola-journal/Journalistic/12933_a_14258]
-
mai presus de cele individuale, care nu poate avea o tradiție, și, prin urmare, în nici o împrejurare unitate de gîndire și de simțire, este departe de a fi ceea ce se înțelege prin cuvintele “societate așezată”. Lumea aceasta seamănă cu un vast bîlci în care totul e improvizat, totul trecător, nimic înființat de-a binelea, nimic durabil. În bîlciuri se ridică barace șubrede, pentru timp foarte mărginit, nu monumente durabile, cari să mai rămînă și să folosească și altora decît acelor ce
Politică și cultură de I. L. Caragiale () [Corola-journal/Journalistic/12933_a_14258]
-
completiv. Pe care, într-o formă sau alta de el aleasă, traducătorul i-o propune, lăsând oricui libertatea de a merge imaginar mai departe și chiar de a vedea altfel. Specialistul - întrucât, stimulate de nervuroasele note, care leagă, în volute, vaste (totuși, temperate!) comentarii, propriile lui interpretări sunt puse implicit în cauză și verificate. Cum ne-am aștepta mai puțin, nu erosul ocupă suprafața cea mai întinsă a elegiei grecești arhaice, dacă privim evoluția speciei chiar și numai între hotarele Antichității
Lira greacă by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/12941_a_14266]
-
elemente ale unei formule de aliaj sufletesc întâlnită rar, fața și reversul unei personalități duale. În Recursul la memorie, cartea de Convorbiri cu Daniel Cristea-Enache, luăm act de aceeași pendulare între polul melancoliei și polul sarcasmului, petrecută pe fondul unei vaste retrospecții provocate. Poetei i se pun întrebări și ea le răspunde scrupulos, punct cu punct, cu grija de a lămuri tot ce i se cere și chiar și ceva în plus, dacă este cazul, reexaminând un trecut de care sufletește
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
epigrafice (p. 165, p. 169). Concluziile autorului sunt succinte, ele nereușind să surprindă aspectele profunde ale vieții militare din Dacia romană; desigur, explicația este simplă ― absența, la momentul redactării, a unui consistent corpus de inscripții și a unor săpături arheologice vaste în așezările militare. În Addenda, editorii completează datele oferite de autor și de sursele literare, epigrafice, iconografice și arheologice cunoscute la momentul respectiv, oferind un tablou complet al Daciei romane (prin multiple referințe bibliografice), atât din punct de vedere al
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de „dacii liberi”, la care se adaugă infiltrațiile sarmatice venite din Est, se întindea până la Nistru. Cel de-al doilea capitol, The corpus of finds (p. 23-247), este rezervat trecerii în revistă a descoperirilor romane dintr-o „micro zonă a vastului Barbaricum”, mai exact „importurilor” romane din teritoriile „dacilor liberi”. Produsele romane descoperite în spațiul cuprins între Carpați și Prut sunt organizate în cadrul unui catalog (Corpus), organizat conform prezentei diviziuni administrative (pe județe), ordonat alfabetic după locul descoperirii. Piesele sunt prezentate
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
strînge inima-ți în piept? De ce-i curmat al vieții-avînt De chinuri stranii, pe nedrept? În locul fragedei Naturi, Cînd Domnul ne-a creat, acum Ai oase de-animal în jur, Și om, în putregai și fum. Sus! Fugi în spațiul vast! Și-acest Volum plin de mistere, chiar, De Nostradamus scris, nu-i test De-ajuns și nu ți-e îndrumar? Știi mersul stelelor atunci Și, cînd Naturii ești supus, Puteri din suflet îți arunci, Pricepi ce duh la duh a
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]