583 matches
-
asta, să fim egale, niște proaste, cum să fii egal cu altul?, știți, doamna Neli, mentalitate comunistă, asta era, eu, însă, dacă scoteam alți pantalonași, nu chiloții mei albi, îi aruncam în secret la ghenă, nu eram nebună să port vechiturile alteia, cum să fiu egală cu proasta de Mimi-Canar?, asta era o fetiță alintată, fără nici un pic de voință, că nici n-a făcut mare lucru în viață, a terminat Dreptul la o facultate cu plată și e notăriță dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
om care știa pentru ce trăiește. Am jucat și eu Mantaua cu o disperare nebună, doream să fiu mai bun, cred, și chiar am fost, căci cronicarii au vorbit extrem de elogios despre spectacolul nostru, spunând cât e de tineresc față de vechitura lui Marceau. M-au durut teribil cronicile. Evident că mă bucura faptul că apreciau tinerețea Mantalei mele, dar să-l înjuri pe Marceau, asta era chiar o blasfemie. Mantaua este un examen pe care îl treci sau nu, așa că dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
o căldură plină de duioșie mi-a cuprins inima. Am desfăcut cureaua de la costumul agățat lângă fereastră. Costumul era dintr-un material de cea mai bună calitate, care te făcea să te simți bine numai atingându-l. Cureaua părea o vechitură, cu catarama un pic ruginită, dar chestia asta mi se părea foarte șic. Am luat cureaua și m-am Întors cu ea În cameră, cu uniforma aproape lipită de corp din cauza transpirației. Mi-am deschis a doua Corona și, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
condus. Alienată, desigur, dar docilă, disponibilă pentru ascultare, supunere și renunțare la sine. Epicur nu vrea astfel de oameni: el îi vrea autonomi, vindecați de superstiții, dezrobiți. Moartea nu e ceva de care să te temi. Metempsihozele și metensomatozele, aceste vechituri orientale aduse pe meleagurile grecești de Pitagora și reactivate de Platon țin de fabulație; necumpătarea pe pământ nu se plătește cu o reincarnare într-un animal demn de disprețuit într-o altă viață; nu există alte perspective post mortem decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Autorului pe strada cu salcâmi pe strada cu salcâmi viorile mai cântă și albe flori tot ning în părul tău și-n mine cresc părerile de rău și singur stau sub bolta nopții sfântă. De peste stradă, la un magazin de vechituri tot hârâie-o flașnetă și noaptea mea devine violetă ca un peisaj lunatec de marin, Iar din adâncul meu răsar fantomele din primăveri uitate cu haine zdrențuite și pătate și trec pe sub salcâmi cu pasul rar. Leonid IACOB Referință Bibliografică
PE STRADA CU SALCÂMI de LEONID IACOB în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364273_a_365602]
-
Autorului Cum a ajuns românul antipolitic Comunismul s-a pensionat pe caz de boală Degeaba încearcă unii să-l resusciteze Cu propria lor sărăcie și disperare Liberum veto Capitalism la post-restant Patrie de mâna-a doua Că tot se poartă vechiturile Europei Criza et comp Binevoitor aproapele îmi calcă viața pe dungă Numai poetul mai poate îmblânzi lucrurile Și-n căutarea aripilor se înalță Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ Referință Bibliografică: AGRESIUNEA IUBIRII / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
AGRESIUNEA IUBIRII de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364353_a_365682]
-
chei/ a izbăvirii”, a acelei pietre filosofale din poemul „Cu o ușoară nostalgie” al lui Nichita Stănescu. Dezamăgirea, tristețea, durerea, amărăciunea culminează „într-o disperare fatalistă”. „Înspre amurg,/ viața,/ continuu balans/ între bine și nebine,/ se uită în piața de vechituri/ după un toiag/ în care să-și alinte anii în plus/ într-o disperare fatalistă.” În „Sens interzis”, imaginea este de-a dreptul șocantă - „Pustiul din mine/ nimeni nu știe cu exactitate/ când a venit și când a plecat” - sugerând
UN UNIVERS POETIC SUB SEMNUL ARMONIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364521_a_365850]
-
țară ieri a căzut ultimul mig și cât te rugasem să nu mai apari cu rochița aceea violetă acum ai dat apă la moară acelorași nebuni de guvernanți care abia așteptau să șterpelească firmiturile de la gura pruncilor ca să aducă acele vechituri americane la prețuri de navete spațiale și dracu știe câtă șpagă o să le mai iasă și din asta dar tu ești tot inocentă habar nu ai ce gropi or să facă atunci când vor cadea balabustele alea de avioane de
PREA TÂRZIU IUBITO de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364195_a_365524]
-
pe măsură! Atât i-a trebuit doamnei gazdă. Nu s-a lăsat până n-au cumpărat un salon de epocă, o măsuță stil cu picioare din alea crăcănate, un scrin și niște fotolii. Cine s-ar fi gândit că niște vechituri recondiționate costă mai mult decât o mobilă nouă, sănătoasă, modernă? După aia, altcineva, de pildă madam Gurnișt, lăudând tablourile și salonul, s-a exprimat cu un regret indescriptibil că nu se potrivesc cu covoarele și cu perdelele. Trebuie să adaug
POVESTE NETERMINATĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/367420_a_368749]
-
Ai răbdare că ajungem noi! A întrebat mama dacă mai e mult, a lămurit-o el imediat pe cea care întorsese capul și-l privea întrebătoare. Este, într-adevăr, destul de cald ... Da, este... Mai mult din cauză că n-avem aerisire în vechitura asta de microbuz ... Ne-om întoarce cu altul mai bun, a murmurat ea, parcă pentru sine. - Da' cu o mașină mică, ar fi fost mai bine, maică, a zis bătrâna doamnă fără să se adreseze cuiva anume. - Lasă, vezi de
PARTAJUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367148_a_368477]
-
chei/ a izbăvirii”, a acelei pietre filosofale din poemul „Cu o ușoară nostalgie” al lui Nichita Stănescu. Dezamăgirea, tristețea, durerea, amărăciunea culminează „într-o disperare fatalistă”. „Înspre amurg,/ viața,/ continuu balans/ între bine și nebine,/ se uită în piața de vechituri/ după un toiag/ în care să-și alinte anii în plus/ într-o disperare fatalistă.” În „Sens interzis”, imaginea este de-a dreptul șocantă - „Pustiul din mine/ nimeni nu știe cu exactitate/ când a venit și când a plecat” - sugerând
MEDITATII LIRICE IN STIL MODERN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367240_a_368569]
-
creații datate încă din anul 1958. În volumele mele tipărite am introdus și creații mai vechi, însă multe nu mai corespund actualității de azi. Din creațiile în versuri am tipărit multe, pe care le-am introdus în ciclul «Scrinul cu vechituri», după o mică «șlefuire»” ne-a mai spus Mihai Leonte. Bunești înseamnă acasă Numele lui Mihai Leonte se regăsește pe coperțile a peste 30 de apariții editoriale - poezie, proza și memorii -, autorul prezentându-și volumele tipărite publicului larg, cu ocazia
POETUL MIHAI LEONTE A ÎMPLINIT 75 ANI 2 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364746_a_366075]
-
Acasa > Manuscris > Impresii > CULTURĂ CONTINUĂ LA MOLDOVA NOUĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1387 din 18 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului CULTURĂ CONTINUĂ LA MOLDOVA NOUĂ Orașul Moldova Nouă începe să se înnoiască din vechituri. Dacă orașul era notificat ca fiind oraș încă din 1955 cu o Casă de Cultură accesibilă tuturor cetățenilor, această instituție a fost inaccesibilă acestora mulți ani după liberalizarea culturii de după 1989. Dacă dintr-o sală de spectacole de câteva sute
CULTURĂ CONTINUĂ LA MOLDOVA NOUĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349376_a_350705]
-
cuprinse în volumele tipărite; MIRAJELE ALBASTRE 2008, ARMONII MAJORE 2010, MEMORII ACCESIBILE 2011, METAFORE APRINSE 2012 și MARTOR AUTENTIC 2013, volume în care au fost incluse și ciclurile de versuri Distihurile lui Bujor cât și cele cuprinse în Scrinul cu vechituri care cuprind creații din tinerețe ale poetului Mihai LEONTE, ajuns acum la vârsta când nu mai cere prea multe de la viață, totuși se mai luptă cu aranjarea cuvintelor pe hârtie. Ca autor mulțumesc membrilor juriului pentru aprecierea favorabilă a creațiilor
ANTOLOGIA MOZAIC AFECTIV PREMIATĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349446_a_350775]
-
s-au constatat neînțelegeri cu vecinii, obiceiuri și comportare care contrasta cu viața obișnuită a celorlalți. Pe timpul iernii, și-au instalat sobe în interiorul apartamentelor, nefiindu-le suficientă căldura dată de calorifere. Focul era întreținut cu lemne adunate de prin păduri, vechituri găsite prin gunoaie și atunci când nu le erau suficiente, au început să scoată parchetul de prin camere, nefiind necesar. Ba mai mult, provocau accidente, copiii și bătrânii nefiind obișnuiți alunecau prin casă. Odată cu venirea primăverii, au părăsit locuințele preferând corturile
PASIUNE SAU CEVA TRECĂTOR? de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347504_a_348833]
-
cu însăși versurile autorului. ,, Căutam visuri în stele Prin necuprinsul univers Aleargă gândurile rebele Pentru a le strânge într-un vers. ,, Solicitat de un lirism pierdut în visurile sale de nedeslușit pentru profilul său prin ciclul de versuri ,, Scrinul cu vechituri ,, poetul Mihai Leonte își găsește treptat chemarea autentică pentru spiritul său meditativ. Veșnic visător, măcinat de doruri nepotolite prin misiunea scrisului, ajunge la ceea ce a căutat; simplitatea. Marele sculptor Constantin Brâncuși spunea cândva despre lucrurile simple că sunt cel mai
UN POET VISĂTOR de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347633_a_348962]
-
un portret, visând o rimă nouă de sonet, la ochii tăi albaștri și vicleni, purtați ca în poveste trași de reni. portetul în tapiseria care arde se lasă-n dulci poeme goliarde, când porți mărgele dalbe și breloc, ce-s vechituri din secolul baroc. acum când timpul amiroase-a vară, te-aștept, iubito,-n fiecare seară și stau de veghe-n serile târzii să te întorci din vechi tapiserii. din himerice vise și doruri se-anină cerul cu stele căzute-n
ÎNTOARCE-TE DIN VECHI TAPISERII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361996_a_363325]
-
și migălos safari ... “, așa începe articolul său de pe 9 februarie 2012. În ultimele luni, dintre miile de strofe se înălțaseră cele ale Mihaelei Tălpău, lector universitar, doctor în științe economice. „Sînt pornită-n mine să caut cu ardoare / În ladă, vechituri de sentimente-n soare / Pun mîna pe-o iubire trecută-n praf de vreme / Ating poza din mine și timpul iarăși geme ... Sînt în podul casei, / mansardă de dorințe / Urcă pe scara vieții uitate ingerințe / Și prima literă ce se
INTERNAUTUL (”RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT”, CEL MAI LUNG POEM PENTRU CARTEA RECORDURILOR) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362081_a_363410]
-
Ai răbdare că ajungem noi! A întrebat mama dacă mai e mult, a lămurit-o el imediat pe cea care întorsese capul și-l privea întrebătoare. Este, într-adevăr, destul de cald... - ... Da, este... Mai mult din cauză că n-avem aerisire în vechitura asta de microbuz... Ne-om întoarce cu altul mai bun, a murmurat ea, parcă pentru sine. - Da’ cu o mașină mică ar fi fost mai bine, maică, a zis bătrâna doamnă, fără să se adreseze cuiva anume. - Lasă, vezi de
PARTAJUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365295_a_366624]
-
rostite, evident, pentru sine. A fost nevoit să intervină de două ori pentru a asigura liniștea deteriorată de manifestarea ilară a celor din apropierea femeii. În ambele situații, doamna Eleonora tăcea mâlc, dând impresia că a adormit, iar Florica flutura o vechitură de evantai din pene de păun pe lângă nasul acesteia, șoptindu-i: - Nu mai vorbi, mamă, neîntrebată! Nu este voie. Ne poate întrerupe acțiunea și ne cheamă altădată. - Da’ ce, am zis io ceva, fată? răspundea femeia cu voce ștearsă din
PARTAJUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365295_a_366624]
-
în casă!... Nu bag o acolo atâția bani pentru alții! C-am comandat deja mobila stil, o avere costă, ca și covoarele persane manuale, nu vreau să mă trezesc că-ntr-un an doi casa-mi arată ca decorată cu vechituri. Se uită atent încă o dată la mobilierul soților Marcu: în afară de mobila de bucătărie, nouă, dar de duzină, cumpărată la preț redus din hipermarket, n-au decât piese disparate, scoase din cine știe ce poduri cu vechituri. Peste parchetul lucitor, au covoare frumoase
PRINCIPIUL DE VIAŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365149_a_366478]
-
casa-mi arată ca decorată cu vechituri. Se uită atent încă o dată la mobilierul soților Marcu: în afară de mobila de bucătărie, nouă, dar de duzină, cumpărată la preț redus din hipermarket, n-au decât piese disparate, scoase din cine știe ce poduri cu vechituri. Peste parchetul lucitor, au covoare frumoase, dar care mărturisesc apartenența la o altă epocă istorică. Strâmbă din nas cu dispreț. Doamne, ce sărăntoci sunt oamenii ăștia! Nu-i pasă dacă i-a ofensat cu examinarea fără paravan a bunurilor lor
PRINCIPIUL DE VIAŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365149_a_366478]
-
publicat în Ediția nr. 1164 din 09 martie 2014. talcioc În talcioc vin hingherii după câini vagabonzi, cu suflet bătrân sau mai tânăr, bruneți, rubiconzi sau mai blonzi. Vin cu lasouri și cuști ferecate, târgul e plin de lătrături, de vechituri aruncate și de umbrele vechi printre lume uitate. Citește mai mult talciocîn talciocvin hingheriidupă câini vagabonzi,cu suflet bătrânsau mai tânăr,bruneți,rubiconzisau mai blonzi.Vin cu lasouriși cuști ferecate,târgul e plinde lătrături,de vechituriaruncateși de umbrele vechiprintre lume
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
suportă și ele transformările de rigoare, caii, dau un exemplu, altădată pe “socluri” de mit și legendă suportă “dejugarea”, mă rog, “deshămarea” și “deșelarea”, rolul lor în afara cărăușiei și încălecatului este luat de noile achiziții ale tehnologiei, tractorul și automobilul, “vechiturile” sunt părăsite în grajduri sau depuse ca “exponate” la vreun muzeu orășenesc din apropiere. Și probabil trec în vreo legendă, care va circula pe cale orală mult timp - până va fi trecută pe răbojul scris al unei istorii adevărate cine să
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351792_a_353121]
-
liniștit? (zâmbește amar) Este ca și cum moartea m-ar lega la ochi, ca să mă poată lua. (după un timp. Expresia chipului îi este plină de milă ) Mă simt Prometeu pe culmea unui deal în vântul vremii, deși trupul îmi este o vechitură... Să tot stai în starea aceasta mii de ani! Cred acum pururi, cu conștiința iluminată, aceasta este menirea omului. (gâtuit) Așa va deveni omul, devenind nemuritor prin creație și luciditate. (rugându-se ) Doamnee, lasă-mi mintea trează în starea aceasta
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]