297 matches
-
treburile de menaj. Acasă mulți se uită la televizor și se ocupă, cel mult, de reparatul Daciei - cred că dacă nu ar fi mașina asta, multă lume și-ar pierde sensul vieții, pentru că nu ar „socializa” altfel în curte cu vecinii. Tot statisticile arată că raportul dintre muncile casnice ale femeilor și ale bărbaților este de 88 la 12. Este un sindrom tipic. În general, în familiile sărace și medii, femeile trebuie să fie omul-orchestră și, de multe ori, ele își
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
îmbrăcat cu hainele mele. Aveam un dolman, o haină căptușită cu blană de oaie. S-a dus zvonul că am fost împușcat la Clocotici. Ciobanul Ungureanu și ideile bolșevice Preda a zis că are familie grea și se descurcă cu vecinii. Lui îi ziceam Plăieșu, iar în sat îi spuneau Lisandru lu’ Donu (de la Spiridon). A discutat cu locotenentul Ungureanu, un fost cioban din Albești. În ’48, când am fugit eu, o echipă de securiști cu un IMS a venit la
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
proprietarii, cu urice, aveau dreptul de a se manifesta juridic, vânzând și cumpărând, dăruind, schimbând moșii și sate, care, după ce s-a încheiat epoca daniilor domnești (sec. XIV - XVI), acumulau, prin cumpărare, satele rămase libere, aducând în stare de dependență - vecinie sau rumânie, pe foștii, până atunci, proprietari liberi sau, prin moșteniri și căsătorii, întinse domenii cu zeci de sate. Satele, care continuau vechile obști sătești, au fost aservite mănăstirilor sau boierilor, având obligații în produse - zeciuiala - și în muncă - claca
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
țăranii dependenți de mănăstiri nu exista, decât în cazuri foarte rare, obligația de a merge la război, atunci când în actul de danie se prevedea acest lucru, condiționat de participarea domnului la război. Starea de dependență a fost numită la noi vecinie, identică cu aservirea, iar țăranii dependenți s-au numit vecini. Când textele documentelor au fost traduse din slavonă în limba română în Țara Românească Muntenia, termenul de vecin (suseaiol în slavonă) a fost tradus prin rumân (român), din care ar
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
obște au ajuns vecini cu moșia boierească sau mănăstirească, desemnând starea de dependență personală - vecinia-rumânia față de proprietarii cu acte. Când vecinul, rumânul a fost legat de glie, când nu mai putea să se mute liber de pe o moșie pe alta, vecinia devine, pentru țăranul român, rămas cu amintirea libertății din obște, o cvasirobie, din care a fost scos prin reformele lui Constantin Mavrocordat din 1746 pentru Țara Românească și 1749 pentru Moldova. O stare de excepție o aveau țăranii care erau
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
o cvasirobie, din care a fost scos prin reformele lui Constantin Mavrocordat din 1746 pentru Țara Românească și 1749 pentru Moldova. O stare de excepție o aveau țăranii care erau vecini pe o moșie dar care puteau fi „proprietari” „în afara veciniei lui” , după cum țăranii liberi din domeniul boieresc intrau în stare de vecinie dacă luau pământ de la boieri și mănăstiri, pentru care trebuiau să plă tească zeciuiala. Vecinii aveau dreptul de folosință ereditară asupra locurilor desțelenite de ei (curături, săcături, lăzuiri
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
din 1746 pentru Țara Românească și 1749 pentru Moldova. O stare de excepție o aveau țăranii care erau vecini pe o moșie dar care puteau fi „proprietari” „în afara veciniei lui” , după cum țăranii liberi din domeniul boieresc intrau în stare de vecinie dacă luau pământ de la boieri și mănăstiri, pentru care trebuiau să plă tească zeciuiala. Vecinii aveau dreptul de folosință ereditară asupra locurilor desțelenite de ei (curături, săcături, lăzuiri) și proprietate deplină asupra vitelor, inventarului de muncă, asupra casei și a
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de folosință ereditară asupra locurilor desțelenite de ei (curături, săcături, lăzuiri) și proprietate deplină asupra vitelor, inventarului de muncă, asupra casei și a locului dimprejur, grădina, livada , pentru care are un drept limitat, deoarece poate fi alungat de pe moșie. Instituția veciniei vine din solidaritatea manifestată între membrii obștii la început, practica vieții impunând anumite raporturi între indivizi, chiar de condiție socială diferită, izvorâte din vecinătatea spațială și identitatea confesională: te ajuți cu vecinul în caz de nevoie, te împrumuți de la el
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
fie sub administrația ocolului sau aceea a ținutului, este că ei nu sunt niciodată purtători ai titlurilor de proprietate, deci stăpâni de sate, ci supuși întotdeauna unui stăpân” . Chiar după reformele lui Constantin Mavrocordat (vezi supra), prin care era desființată vecinia - rumâria (șerbia), legarea de glie a țăranului, care a fost răscumpărată cu 10 taleri de cap, țăranul, devenit liber ca persoană, dar lipsit de pă mânt, este nevoit să rămână în relație directă cu boierul sau mănăstirea, de la care primea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Polirom. Romanul, foarte elaborat, prezintă viața a două femei care trăiesc în Estonia comunistă poststalinistă. Pentru că scriitoarea are și origini estoniene, romanul are strecurate, pe alocuri, detalii autobiografice. Romanul prezintă "umilințele vieții de zi cu zi, privațiuni, promiscuitate, relațiile cu vecinii, cu familia, cu străinii, cu tine însuți, suspiciunea, violențele, minciuna asumată"807. Mai mult decât atât, "Sofi Oksanen povestește minunat despre lucruri oribile"808, scoțând la iveală o lume în care oamenii au trăit. Este un roman în care lirismul
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
De fapt, el m-a luat la școală, nu știu dacă altfel m-ar fi primit. Ei, și ajung la școală și nu știu românește. A fost un șoc! S.A.: Vorbeați idiș în casă. M.I.: Idiș. Acesta era cercul; toți vecinii, din toate părțile, erau evrei, iar între noi vorbeam idiș. Știam că există și creștini, bineînțeles, dar parcă într-un teritoriu ceva mai îndepărtat. S.A.: Și nu aveai raporturi cu ei. M.I.: Vedeam români, de fapt: o mulțime de țărani
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
Acest roman a fost numit de unii critici „romanul tranziției“. Cât de actual mai este Simion liftnicul acum, la optsprezece ani de la Evenimente? Câtă vreme vor exista încă oameni care trăiesc la bloc și care au probleme cu banii, cu vecinii, cu instalația sanitară sau chiar în relația cu Dumnezeu, cred că Simion liftnicul va putea fi citit cu oarecare folos. Eticheta de „roman al tranziției“ mi se pare o decorație nemeritată, căci problemelor tranziției li se acordă în cartea mea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
colo traduse în engleză. Ne oprim la „royal chiken” și mai comandăm o cola și o cafea cu lapte. Mâncarea nu este pe gustul nostru și nici aspectul și culoarea ei. Așa că, după două-trei îmbucături renunțăm la ea, în timp ce 60 vecinii chinezi mănâncă ceva asemănător cu multă poftă. Cola este servită fierbinte, contrar obiceiurilor noastre. Numai cafeaua cu lapte mi se pare excelentă și mă mulțumesc cu ea. În preajma acvariilor, ne surprinde o expoziție la stradă cu sute de cochilii de
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
le mai procura el cu toată lipsa care era. Păsările însă, fiind sălbatice și răpitoare, mai mergeau prin vecini și ucideau cîte o pasăre,iar oamenii veneau și reclamau,motiv pentru care nea Gheza trebuia să plătească. Avea înțelegere cu vecinii, să nu le prindă și să nu le ucidă, deoarece el plătea paguba. Bufnițele stăteau pe umerii bătrânului ca niște porumbei îmblânziți, iar el se simțea ca un rege. Nea Gheza spunea că unii vecini nu mai veneau să reclame
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
și în toate direcțiile; ei au obiceiul de a călători cu un lung șir de căruțe și de cai, în lungi caravane, asemănătoare cu cele ale hoardelor nomade. Nu de pământul satului se simt ei legați, ci de familiile, de vecinii, de obștile lor, într-un cuvânt, de persoane. Ei iau cu ușurință decizia de a emigra cu tot bagajul și sunt mereu dispuși să pornească spre cele mai îndepărtate provincii pentru a fonda colonii, cu condiția ca întreaga obște să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
și pentru aceasta nu aveau dureri de cap să trimită la moarte pe cei ce le cleveteau dogmele. Erau adepții confruntărilor militare atunci cînd i-a prins flama fanatismului religios și au făcut-o chiar în rezolvarea unor litigii cu vecinii sau în cadrul societății iudai-ce prin fioroasa miliție a rabinilor, considerîndu-se foarte pricepuți în interpreta- rea scrierilor sfinte pentru conservarea iudaismului, a legii lui Moșe și ca păstrători ai învățăturilor orale. O minoritate dintre ei erau foarte ostili influențelor elenistice sau
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
din următoarele categorii... Foarte multă Multă Puțină Foarte puțină/ deloc NS NR Familia dvs. 75,8 20,3 2,2 0,6 0,3 0,8 Rudele dvs. 26,4 52,0 17,5 3,3 0,3 0,6 Vecinii dvs. 8,3 40,6 38,9 10,8 0,8 0,7 Oamenii pe care îi cunoașteți personal 5,7 48,5 34,1 7,7 2,7 1,2 Oamenii pe care îi întâlniți pentru prima dată 1
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
atît de dificile încît își pierde independența și cade sub dominație franceză la sfîrșitul secolului al XIV-lea. Veneția formează în Istria, Dalmația și nord-estul Italiei un stat "cu un teritoriu solid" care o face să intre în conflict cu vecinii. Nici acest conflict, nici protestele pontificale nu știrbesc o prosperitate comercială bazată pe relațiile sale cu Orientul și cu paginii. În timp ce în Europa centrală Sfîntul Imperiu cedează treptat locul formațiunilor naționale, iar în Italia acesta este înfrînt de fărîmițarea politică
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
ci doar din America de Nord și Europa. Acesta nu ar fi fost totuși un obstacol de netrecut. Alta a fost condiția pe care Israelul nu a putut să o îndeplinească niciodată: să nu aibă probleme nerezolvate și mai ales conflicte cu vecinii. Să ne amintim de odiseea aderării României; am fost obligați să încheiem tratate de bază cu Ungaria și Ucraina prin care ne recunoșteam reciproc frontierele stabilite după al Doilea Război Mondial. Cu Ucraina, de exemplu, tratatul (încheiat în 1997) n-
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
teritorii în cadrul Uniunii Sovietice sau a inegalității în relațiile României cu fosta URSS. N-am avut însă încotro, dacă vroiam în NATO. Or, Israelul cum poate să îndeplinească o asemenea condiție? El nu poate să aibă pace înăuntru, darămite cu vecinii. De ce pune NATO o asemenea condiție? Din două motive: 1. Nu vrea să aibă conflicte în interiorul său, adică între membrii săi, dar nici între vreun membru sau mai mulți și state din afară. Este o dorință legitimă a oricărei organizații
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
România și Ucraina, prin care granițele existente sunt, din nou, recunoscute. De altfel, România nici n-avea de ales, pentru că atât NATO, cât și UE, la care dorea să adere, puneau drept condiție sine qua non lipsa oricărei tensiuni cu vecinii și, mai ales, lipsa revendicărilor teritoriale. Această condiție a NATO și UE este în vigoare și azi, când suntem membri plini ai ambelor organizații. Se înțelege, așadar, de ce contenciosul istoric de care vorbeam nu poate fi rezolvat în prezent și
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
trei state din Balcani : Croația, Albania și Macedonia, la care se adaugă Georgia și Ucraina. Cu Croația nu sunt probleme. Dintre toate, ea corespunde, în cel mai înalt grad, cerințelor NATO. Nu are conflicte interne și nici relații încordate cu vecinii. Nu are revendicări teritoriale, și nici vecinii nu pretind bucăți de teritoriu de la ea. Are susținători puternici Germania, Austria, Italia care au sprijinit-o și în războiul din fosta Iugoslavie și cu care a avut relații bune în trecut. Sunt
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Albaniei. Cu toată tensiunea politică internă permanentă agravată de unele dușmănii de tip medieval între clanuri și familii mafiote -, se poate spune că Albania se află pe drumul democrației. Mai puțin bună este situația când vine vorba de relațiile cu vecinii. Nimeni nu poate contesta influența Albaniei în ceea ce se întâmplă de 15 ani în Kosovo. De aceea, relația ei cu Serbia a fost și rămâne încordată. De asemenea, numai naivii nu ar face legătura între pretențiile autonomiste, tot mai agresive
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
într-o oază de liniște și pace. Și totuși, este posibil să primească invitația, după raționamentul că o Albanie în interiorul NATO este mai bună decât una în afară; în plus, ea n-ar avea, la urma urmei, conflicte manifeste cu vecinii. Raționamentul este interesant, are un oarecare temei în experiența istorică, dar cam contravine uneia din condițiile fundamentale de primire în NATO, aceea de a nu avea niciun fel de tensiuni, deschise sau latente, cu vecinii. În orice caz, problema Albaniei
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
urma urmei, conflicte manifeste cu vecinii. Raționamentul este interesant, are un oarecare temei în experiența istorică, dar cam contravine uneia din condițiile fundamentale de primire în NATO, aceea de a nu avea niciun fel de tensiuni, deschise sau latente, cu vecinii. În orice caz, problema Albaniei rămâne deschisă, iar balanța în favoarea ei ar putea fi înclinată de o țară influentă ca Italia, care a privit Albania, deseori, ca pe un fel de teritoriu al ei de dincolo de strâmtoare. Mai clară este
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]