361 matches
-
a moștenirii indo-iraniene a trezit evident puternice rezistențe: 41 în textele Yasna posterioare - I; 11; 3: 13; 7: 13 - Soarele va fi numit ochiul lui Ahură Măzdă, l'apt ce indica reactualizarea unei idei indo-iraniene arhaice, căci încă în Rig Veda (I, 50, 6) soarele este ochiul lui Varuna. 42 R. C. Zaehner, Dawn. P. 64. 43 După cum remarcă R. C. Zaehner (Dawn., p. 65), în textele ulterioare, Apele sunt uitate: soția lui Ahură Mă/dă va fi Armaiti, Gândirea cea
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
vedere anumite tiplogii discursive specifice, adică acele particularități pe care textul, ca obiect cultural, le poate avea într-o anumită limba istorică (de la formulele de salut, formularea negației sau exprimarea reverenței și pînă la genuri literare populare sau culte specifice: vedele indiene, șaga islandeza, poezia provensala a trubadurilor, doina românească etc.; s-ar putea compară unele specii precum glumă sau bancul: de exemplu bancul englezesc și bancurile cu Radio Erevan etc.). Unele forme culte, ca de pildă haiku-ul sau structura
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de ei, numiți *dăsa. Imnurile vedice 253 păstrează vie istoria acestor înfruntări. Sistemul indian de caste a adăugat celor trei indo-europene (preoți, luptători și producători - brahmana, kśatriya, vaiśya, care îi cuprindea pe cei superiori, "de două ori născuți" datorită cunoașterii Vedelor) și casta populației locale supuse, śudra, neinițiata în tainele Vedelor. Familia indiană (indo-ariană) Cuprinde limbile 254: vedica (l.m. = limba moartă), sanscrita (l.m., păstrată azi doar ca limbă de cult și cultură), hindi-urdu/hindustani (300 mîl.255), bengali/bangla ( 75 mîl
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
acestor înfruntări. Sistemul indian de caste a adăugat celor trei indo-europene (preoți, luptători și producători - brahmana, kśatriya, vaiśya, care îi cuprindea pe cei superiori, "de două ori născuți" datorită cunoașterii Vedelor) și casta populației locale supuse, śudra, neinițiata în tainele Vedelor. Familia indiană (indo-ariană) Cuprinde limbile 254: vedica (l.m. = limba moartă), sanscrita (l.m., păstrată azi doar ca limbă de cult și cultură), hindi-urdu/hindustani (300 mîl.255), bengali/bangla ( 75 mîl.), marathi (70 mîl.), gujarati (50 mîl.), bihari (40 mîl.), oriya
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
numeroase cuvinte din această listă s-au propus diverse alte etimologii. 252 Lucia Wald și Dan Slușanschi, în colaborare cu Francisca Băltăceanu, Introducere în studiul limbii și culturii indo-europene, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1987, p. 153. 253 Există patru Veda ("cunoaștere, știința") considerate că inspirate de divinitate: Rig-Veda (Veda cînturilor), Săma-veda (Veda muzicii), Yajur-veda (Veda ritualurilor de sacrificiu) și Atharva-veda (Veda ritualurilor magice), ultima, mai recentă, fiind influențată de credințele populațiilor supuse, dăsăs. 254 Pentru mai multe amănunte referitoare la
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
alte etimologii. 252 Lucia Wald și Dan Slușanschi, în colaborare cu Francisca Băltăceanu, Introducere în studiul limbii și culturii indo-europene, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1987, p. 153. 253 Există patru Veda ("cunoaștere, știința") considerate că inspirate de divinitate: Rig-Veda (Veda cînturilor), Săma-veda (Veda muzicii), Yajur-veda (Veda ritualurilor de sacrificiu) și Atharva-veda (Veda ritualurilor magice), ultima, mai recentă, fiind influențată de credințele populațiilor supuse, dăsăs. 254 Pentru mai multe amănunte referitoare la limbile enumerate v. în partea a II-a a
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Lucia Wald și Dan Slușanschi, în colaborare cu Francisca Băltăceanu, Introducere în studiul limbii și culturii indo-europene, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1987, p. 153. 253 Există patru Veda ("cunoaștere, știința") considerate că inspirate de divinitate: Rig-Veda (Veda cînturilor), Săma-veda (Veda muzicii), Yajur-veda (Veda ritualurilor de sacrificiu) și Atharva-veda (Veda ritualurilor magice), ultima, mai recentă, fiind influențată de credințele populațiilor supuse, dăsăs. 254 Pentru mai multe amănunte referitoare la limbile enumerate v. în partea a II-a a acestui volum Dicționar
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Dan Slușanschi, în colaborare cu Francisca Băltăceanu, Introducere în studiul limbii și culturii indo-europene, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1987, p. 153. 253 Există patru Veda ("cunoaștere, știința") considerate că inspirate de divinitate: Rig-Veda (Veda cînturilor), Săma-veda (Veda muzicii), Yajur-veda (Veda ritualurilor de sacrificiu) și Atharva-veda (Veda ritualurilor magice), ultima, mai recentă, fiind influențată de credințele populațiilor supuse, dăsăs. 254 Pentru mai multe amănunte referitoare la limbile enumerate v. în partea a II-a a acestui volum Dicționar de limbi ale
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Băltăceanu, Introducere în studiul limbii și culturii indo-europene, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1987, p. 153. 253 Există patru Veda ("cunoaștere, știința") considerate că inspirate de divinitate: Rig-Veda (Veda cînturilor), Săma-veda (Veda muzicii), Yajur-veda (Veda ritualurilor de sacrificiu) și Atharva-veda (Veda ritualurilor magice), ultima, mai recentă, fiind influențată de credințele populațiilor supuse, dăsăs. 254 Pentru mai multe amănunte referitoare la limbile enumerate v. în partea a II-a a acestui volum Dicționar de limbi ale lumii. Listele de limbi enumerate aici
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
strămoșești ne pot fi de mare trebuință și scrieri- le în sanscrită ale vechilor aryas din India, neamul nostru răzlețit către soare răsare prin secolul XXVll î.e.n. cît și unele texte persane unde apare Mitra ca divinitate solară. În textele Veda, Mithra era un zeu al luminii, invocat împreună cu cerul, purtînd uneori și numele de Varuna; în morală era recunoscut drept protectorul adevărului și înțelepciunii, potrivnicul falsității și erorii, cel ce era invocat în jurămintele solemne, cel ce îi pedepsea pe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
ce apărea la răsăritul soarelui pe vîrful munților, urmează cursul cerului într-un car strălucitor tras de cai, este protectorul regilor și aduce biruință armatelor cam așa cum era cunoscută religia creștinismu- lui arimin sau mitraismul în imperiul roman! Atît în Veda cît și în tradițiile religioase persane vechi, Mithra era participantul la ritualul de înmormîntare cît și judecătorul ceresc al faptelor mortului așa cum apare pe medalionul lui Gordian lll ca un cabir protector și călăuzitor al sufletului celui decedat. Atunci, cînd
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
explicație, cel puțin filologică, a numelui acestei cărți sacre, al cărei conținut nu a suscitat la români decât foarte rar vreun interes: „Cuvântul Avesta vine din persanul medieval Avistak întrebuințat în timpul Sassanizilor, și poate că are aceeași însemnare cu scr. Veda (știință, cunoștință), dar prin secolul V d.C. însemna lege. Denumirea curentă din pahlavi: Avistak va Zand însemna lege și comentar, de unde modernii i-au spus Zendavesta”1, o explicație absolut pertinentă pentru contextul apariției sale, căreia, câțiva ani mai târziu
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
alt celebru pasaj referitor la Mallarmé (care declarase „că un poet modern trebuie să ajungă dincolo de Homer, deoarece cu el a început decadența poeziei occidentale. Iar când a fost întrebat: «Dar ce poezie a existat înainte de Homer?», Mallarmé a răspuns: «Vedele!»”2) este aproape calchiat pe o însemnare de jurnal în urma unei prelungite discuții „pasionante” cu Wikander despre o istorie a „arianismului” în Europa, la care acesta din urmă lucra și pe care nu a publicat-o niciodată 3. S-ar
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
gata să cred într-o inovație indiană (ariană) dacă hinduismul medieval și modern nu ar avea acest aspect compozit, mai degrabă asiatic decât arian. Când mă aflam în India, îmi era imposibil să înțeleg religia vie din jurul meu pornind de la Veda sau chiar de la brahmanism. Abia după ce am înțeles p¿j³ și am studiat puțin „religia locală”, am început să văd mai limpede... Dar, repet, problema „originilor” tehnicilor yoghine nu este decât o ipoteză 5, și încă una destul de fragilă!... Extrema
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
lor și al admiratorilor lor nu era decât o răsfrângere a anticlericalismului lor. Arianofilia lor era de natură religioasă. Fratele celebrului sanscritist Eugène Burnouf, Émile, profesor la Nantes, a scris o istorie a religiilor în care demonstra importanța și vechimea Vedelor. Cartea a avut o enormă influență. Însuși Mallarmé a citit-o și afirma că Homer a ruinat poezia epică. Dar ce era înainte de Homer? a fost întrebat. Vedele, a răspuns Mallarmé. Anticlericalismul «arianizant» nu avea nici o legătură cu antisemitismul care
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
partea occidentală a Noii Guinee și nordul Australiei, populația păgână privește soarele ca fiind principiul masculin care fertilizează pământul principiul feminin”. Soarele apare adeseori figurat de o pasăre (alternativ cu un armăsar în Rig-Veda), mai exact de șoimi în Atharva Veda, dar și în colindele românești. Coexistența celor două simboluri solare, vizibilă și în textele aflate în discuție, din metafora negată a zborului, face să transpară evoluția imaginarului arhaic. Fenomenul are o extindere asiaticoeuropeană, după Propp, calul înaripat luând locul păsării
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de pământ reprezintă și el o formă de creație indirectă a eroului. El modelează universul uman sau mai degrabă îl marchează printr-o cosmogonie recentă, reperabilă. La fel trebuie privită și decapitarea șarpelui, care, ca și cea a lui Rig Veda, semnifică „trecerea de la virtual și amorf la formal” printr-un sacrificiu de construcție repetat. Ivirea muștei columbace din capul șarpelui se integrează, așa cum a arătat A. Fochi, în convingerile antice conform cărora din trupul monștrilor înfrânți apar insectele; întemeierea înfăptuită
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Kostya Rovine cum și de unde cunoaște, așa de tânăr, sanscrita și literatura veche indiană? Mi-a turnat o Întreagă poveste cu un unchi al lui care a călătorit prin India, convertindu-se la budism, și care l-a Învățat limba Vedelor, cele patru cărți sfinte atribuite revelației lui Brahma, zeul străvechi, creator al lumii, al tuturor zeilor și al ființelor, asociatul de mai târziu al trinității Brahma, Vișnu și șiva... Toată redacția l-a crezut pe cuvânt? Semn fericit al unei
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și 50 de ani, mai ales peste 50. Ei bine, tocmai pe acești “copii” aveam ordin drastic de a-i instrui la cataramă, “soldatul neinstruit fiind oricând predispus la indisciplină și chiar mai rău”. Cum instrucția se făcea pe malul Vedei iar în august era cald peste poate, de transpirat transpirau numai cei care erau puși la posturi de observație anti- șchiop, anti-ciclop restul bălăcindu-se în apă pentru spălarea de păcatele posibile.Totul era atât de bine regizat încât, la
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
superior, Punjabul. Centrele clasice ale hinduismului erau Mohenjo-Daro și Harappa. vechii locuitori ai acelor ținuturi aveau anumite caracteristici: pielea neagră, „fără nas”, vorbitori ai unei limbi barbare și practicanți ai cultului falusului. Simbioza celor două populații este mitologizată în Rig Veda. Ocuparea unui nou teritoriu era marcată simbolic prin ridicarea unui altar dedicat zeului focului, agni. în esență, toți cei care construiau un asemenea altar puteau fi considerați stabilizați pe acel teritoriu (vezi Satapatha Brăhmana, tratat teologic din perioada 1000-800 Î
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
de la „haos” la „cosmos”. X.2. Cosmogoniile indiene Sunt o moștenire transmisă din preistorie. Importante sunt interpretările și revalorizările pe care vechii indieni le-au dat creației. Există patru tipuri de cosmogonii care i-au interesat pe poeții și teologii Vedelor: a) creația prin fecundarea Apelor originare. Aici, în imnul X din Rig Veda, zeul înfățișat ca „embrion de aur” plutea deasupra apelor. Apoi, „cufundându-se în ele, el fecundează apele care Îl zămislesc pe zeul focului, agni...”; b) creația prin
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
preistorie. Importante sunt interpretările și revalorizările pe care vechii indieni le-au dat creației. Există patru tipuri de cosmogonii care i-au interesat pe poeții și teologii Vedelor: a) creația prin fecundarea Apelor originare. Aici, în imnul X din Rig Veda, zeul înfățișat ca „embrion de aur” plutea deasupra apelor. Apoi, „cufundându-se în ele, el fecundează apele care Îl zămislesc pe zeul focului, agni...”; b) creația prin sfârtecarea unui Gigant primordial, Purușa (Omul). acesta era un androgin care zămislea energia
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
care zămislea energia creatoare feminină și apoi era născut de ea. Zeii sacrifică acest Om „și din corpul său tăiat în bucăți se nasc animalele, elementele liturgice, clasele sociale, pământul, cerul, zeii...”. Acest sacrificiu avea o funcție exemplară. În Rig Veda se spune: „Zeii au jertfit jertfa prin jertfă”. Adică Purușa era, totodată, victimă sacrificială și divinitate a sacrificiului; c) creația plecând de la o unitate- totalitate care era deopotrivă ființă și nonființă. „Nu era decât principiul nediferențiat «unu» (neutru).” respira fără
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Așa cum scrie Mircea Eliade, un prim corpus de texte religioase ale indiei este reprezentat de cunoașterea sacră conținută de vede. Ea s-a transmis din generație în generație. Vedele cuprind patru categorii de texte (secolele XV-X Î.Hr.): a) Rig Veda, rugăciuni, incantații, ritualuri, laude, texte filosofice etc. - „veda strofelor”; b) Yajur Veda - „veda formulelor sacrificiale”; c) Săma Veda - „veda melodiilor sacrificiale”; d) Atharva Veda - „veda descântecelor magice”; * Brahmanele („comentarii brahmanice”) sunt scrieri în proză care descriu ritualurile sacrificiului, în special
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
texte religioase ale indiei este reprezentat de cunoașterea sacră conținută de vede. Ea s-a transmis din generație în generație. Vedele cuprind patru categorii de texte (secolele XV-X Î.Hr.): a) Rig Veda, rugăciuni, incantații, ritualuri, laude, texte filosofice etc. - „veda strofelor”; b) Yajur Veda - „veda formulelor sacrificiale”; c) Săma Veda - „veda melodiilor sacrificiale”; d) Atharva Veda - „veda descântecelor magice”; * Brahmanele („comentarii brahmanice”) sunt scrieri în proză care descriu ritualurile sacrificiului, în special ritualul focului sacru. * Aranyaka („textele pădurii”) sunt studiate
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]