KorAP: Find »[drukola/base=vedic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...8 9 10 ...16 >

399 matches

Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808

nedivizat, netrezit, dormind, adâncit în somn, întins" (RV, IV, 19, 3). 35 Mai ales Normau W. Brown a încercat să reconstituie această concepție cosmologică. 36 F. B. J. Kuiper, "The ancient Aryan Verbal Contest" p. 269. Luptele oratorice din India vedică reiterau, de asemenea, lupta primordială împotriva forțelor de rezistență (vrtăni). Poetul se compară pe sine cu Indra: "cu sunt omorâtorul vrăjmașilor mei, fără răni, sănătos și întreg ca și Indra" (RV, X, 166, 2; cf. Kuiper, op. Cit., pp. 251 sq

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
lupta primordială împotriva forțelor de rezistență (vrtăni). Poetul se compară pe sine cu Indra: "cu sunt omorâtorul vrăjmașilor mei, fără răni, sănătos și întreg ca și Indra" (RV, X, 166, 2; cf. Kuiper, op. Cit., pp. 251 sq.). Religia indo-europenilor. Zeii vedici raporturile lui Agni cu oamenii sunt mai strânse decât cu ceilalți zei. El este acela care "împarte în chip drept lucrurile râvnite de om" (1,58, 3). El este invocat cu deplină încredere: "Du-ne, Agni, spre belșug pe drumul

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
sinteze având drept intenție reducția unor planuri multiple și diferite la un principiu fundamental unic. Desigur, Agni n-a fost singurul zeu indian care a hrănit asemenea reverii și reflecții, dar el se situează pe primul loc. încă din epoca vedică el era identificat cu tejas, "energie înfocată, splendoare, eficacitate, maiestate, putere supranaturală" etc. În imnuri el este implorat să acorde această putere (AV, VII, 89,4)40. Dar seria identificărilor, asimilărilor și solidarizărilor - procese specifice gândirii indiene - este mult mai

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
mai mult indirect - și cu valorizarea religioasă a "căldurii ascetice" (tapas) și a practicilor Yoga. L 70. Zeul Soma și băutura "nemuririi" Cu cele 120 de imnuri ce-i sunt consacrate, Soma apare ca fiind al treilea zeu din Panteonul vedic, în Rig Veda, o carte întreagă, a IX-a, este dedicată lui Soma pavamăna, soma "pe cale 17 Datorită rolului său în arderea cadavrelor, el este numit "înghițitorul de carne" și comparat câteodată cu șacalul și cu câinele. Este singurul său

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
Imnul pare a fi rostit de zeul Agni care, în cursul unui sacrificiu, ar fi fost invocat de către poet sa exprime efectele pe care le provoacă ingurgitarea băuturii divine" (L. Renou, Hymnes speculatifs du Veda, p. 252). Religia indo-europenilor. Zeii vedici Nu ne vom opri asupra succedanee] or și înlocuitorilor plantei originare, din cult. Important este rolul pe care îl au experiențele somice în gândirea indiană. E foarte posibil ca asemenea experiențe să fi fost apanajul exclusiv al preoților și al

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
vedea (§ 79), India arhaică a cunoscut mai multe tipuri de extatici, în plus, căutarea libertății absolute a prilejuit o întreagă serie de metode și de philosouphema, care, în cele din urmă, au avut ca rezultat perspective noi, nebănuite în epoca vedică, în toate aceste dezvoltări ulterioare, zeul Soma a jucat un rol mai degrabă șters: principiul cosmologic și sacrificial pe care îl semnifica zeul au sfârșit prin a capta atenția teologilor și a metafizicienilor. 71. Cei doi Mari Zei din epoca

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
în toate aceste dezvoltări ulterioare, zeul Soma a jucat un rol mai degrabă șters: principiul cosmologic și sacrificial pe care îl semnifica zeul au sfârșit prin a capta atenția teologilor și a metafizicienilor. 71. Cei doi Mari Zei din epoca vedică: Rudra-Liva și Vișnu Textele vedice mai invocă și alte divinități. Majoritatea își vor pierde treptat importanța și vor sfârși prin a fi uitate, în timp ce unele vor câștiga ulterior o poziție neîntrecută. Printre primele vom aminti zeița aurorii, Ușas, fiica Cerului

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
zeul Soma a jucat un rol mai degrabă șters: principiul cosmologic și sacrificial pe care îl semnifica zeul au sfârșit prin a capta atenția teologilor și a metafizicienilor. 71. Cei doi Mari Zei din epoca vedică: Rudra-Liva și Vișnu Textele vedice mai invocă și alte divinități. Majoritatea își vor pierde treptat importanța și vor sfârși prin a fi uitate, în timp ce unele vor câștiga ulterior o poziție neîntrecută. Printre primele vom aminti zeița aurorii, Ușas, fiica Cerului (Dyaus), Văyu, zeul Vântului și

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
lui Rudra, ceată de "tineri" (marya), pe care Stig Wikander i-a interpretat ca modelul mitic al unei "asociații de bărbați" de tip indo-european. A doua categorie este reprezentată de Rudra-Siva și Vișnu. Ei ocupă un loc modest în textele vedice, dar în epoca clasică ei devin Mari Zei. În Rig Vecia, Vișnu apare ca o zeitate binevoitoare față de oameni (I, 186, 10), prieten și aliat al lui Indra, care îl ajută în lupta sa împotriva lui Vrtra, lărgind în urmă

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
posibilă organizarea Cosmosului), energia benefică și atotputernică proslăvind viața, și axa cosmică sprijinind lumea. Rig Veda (VII, 99,2) precizează că el sprijină partea superioară a Universului 44. Textele Brahmana insistă asupra relațiilor sale cu Prăjâpati, atestate încă din epoca vedică. Dar abia mai târziu, în Upanișadele din a doua categorie (contemporane cu Bhagavad-Gltă, deci cam prin secolul al IV-lea î. Hr.), Vișnu este exaltat ca un zeu suprem de structură monoteistă. Vom insista mai departe asupra acestui proces, specific, de

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
a discutat mult despre originea și structura originară a lui Rudra-Siva, considerat de unii drept zeu al morții dar și al fertilității (Arbman), încărcat de elemente anariene (Lommel), divinitate a misterioasei clase a asceților vrâtya (Hauer). Etapele transformării lui Rudra-Siva vedic în Zeul Suprem, așa cum ne e înfățișat în Svetășvatara-Upanișad, ne scapă. Pare sigur că în decursul timpului, Rudra-Siva a asimilat - ca și mulți alți zei - numeroase elemente de religiozitate "populară", ariană ori neariană. Dar, pe de altă parte, ar fi

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
e înfățișat în Svetășvatara-Upanișad, ne scapă. Pare sigur că în decursul timpului, Rudra-Siva a asimilat - ca și mulți alți zei - numeroase elemente de religiozitate "populară", ariană ori neariană. Dar, pe de altă parte, ar fi imprudent să credem că textele vedice ne-au transmis "structura primară" a lui Rudra-Siva. Trebuie să nu uităm niciodată că imnurile vedice și tratatele brahmanice au fost compuse pentru o elită, aristocrația și preoții, și că o parte considerabilă a vieții religioase a societății ariene era

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
și mulți alți zei - numeroase elemente de religiozitate "populară", ariană ori neariană. Dar, pe de altă parte, ar fi imprudent să credem că textele vedice ne-au transmis "structura primară" a lui Rudra-Siva. Trebuie să nu uităm niciodată că imnurile vedice și tratatele brahmanice au fost compuse pentru o elită, aristocrația și preoții, și că o parte considerabilă a vieții religioase a societății ariene era riguros ignorată. Totuși, promovarea lui Siva la rangul de Zeu Suprem al hinduismului nu poate fi

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
îi vom judeca originalitatea analizând dialectica religioasă indiană, așa cum apare ea în reinterpretarea și revalorizarea continuă a miturilor, a riturilor și a formelor divine. Capitolul IX INDIA ÎNAINTE DE GAUTAMA BUDDHA: DE LA SACRIFICIUL COSMIC LA SUPREMA IDENTITATE ĂTMAN-BRAHMAN 72. Morfologia ritualurilor vedice Cultul vedic nu cunoștea sanctuarul; riturile se efectuau fie în casa sacrificantului, fie într-un teren învecinat acoperit cu iarbă, pe care se instalau trei focuri. Ofrande erau laptele, untul, cerealele și prăjiturile. Se rnai sacrificau capra, vaca, taurul, berbecul

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
judeca originalitatea analizând dialectica religioasă indiană, așa cum apare ea în reinterpretarea și revalorizarea continuă a miturilor, a riturilor și a formelor divine. Capitolul IX INDIA ÎNAINTE DE GAUTAMA BUDDHA: DE LA SACRIFICIUL COSMIC LA SUPREMA IDENTITATE ĂTMAN-BRAHMAN 72. Morfologia ritualurilor vedice Cultul vedic nu cunoștea sanctuarul; riturile se efectuau fie în casa sacrificantului, fie într-un teren învecinat acoperit cu iarbă, pe care se instalau trei focuri. Ofrande erau laptele, untul, cerealele și prăjiturile. Se rnai sacrificau capra, vaca, taurul, berbecul și calul

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
o ofrandă de lapte dată lui Agni. Mai există și rituri în legătură cu ritmurile cosmice: sacrificiile zise "de ploaie și de lună nouă", ceremonii legate de anotimpuri (căturmăsya) și rituri ale primelor produse din recoltă (agrayana). Dar sacrificiile esențiale specifice cultului vedic sunt cele legate de soma. Agnistoma ("lauda lui Agni") care se îndeplinește o dată pe an, primăvara, constă, pe lângă operațiile preliminare, în trei zile de "omagii" (upasad). Dintre operațiile preliminare, cea mai importantă este dlksă, ce are drept rezultat o sanctificare

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
dat loc la speculații cosmogonice care au fost decisive pentru gândirea indiană. Sacrificarea unui bărbat repeta autosacrificiul lui Prajâpăti, iar construcția altarului simboliza crearea Universului (§ 75). 73. Sacrificiile supreme: "asvamedha" și "purușamedha" Cel mai important și cel mai celebru ritual vedic este "sacrificiul calului", asvamedha. El nu putea fi îndeplinit decât de către un rege victorios, care câștiga totodată demnitatea de "Suveran universal". Dar roadele sacrificiului iradiau asupra întregii țări; într-adevăr, asvamedha e considerată purificatoare și aducătoare de belșug și prosperitate

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
3, 19)10. Exemplul a 7 Cf. M. Eliade, Naissances mystiques, pp. 115 sq.; J. Gonda, Change and continuity, pp. 315 sq. Rig Veda pare să ignore dlksă, dar nu trebuie să uităm că aceste texte liturgice nu reprezintă religia vedică în totalitatea sa: cf. Gonda, p. 349. Ceremonia este atestată în Atharva Veda (XI, 5, 6); brahmacarinul este numit dlksită, cel care practică dlksă. 8 Toate aceste rituri inițiatice au, firește, un model mitic: zeul Indra, ca să evite nașterea unui

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
sporindu-ți trupul!" (X, 81, 5). Căci "prin sacrificiu zeii au oferit Sacrificiul" (X, 90, 16).' O moarte rituală este deci condiția prealabilă pentru a ajunge în preajma zeilor și a obține, totodată, o existență desăvârșită în lumea aceasta, în epoca vedică, "divinizarea", trecătoare de altfel, dobândită prin sacrificiu, nu implica nicidecum o devalorizare a Vieții și a existenței umane. Dimpotrivă, prin atari ascensiuni rituale la Cer, în preajma zeilor, sacrifiantul, și o dată cu el Natura, și întreaga societate, erau blagosloviți și regenerați. Am

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
Toate aceste idei sunt solidare cu miturile cosmogonice pe care le vom discuta îndată. Aceste idei vor fi elaborate și articulate de către autorii Brahmanelor, din perspectiva care le era proprie, anume exaltarea nelimitată a sacrificiului. 75. Cosmogonii și metafizică Imnurile vedice prezintă, direct sau numai în aluzii, mai multe cosmogonii. Este vorba de mituri destul de răspândite, atestate la niveluri diferite de cultură. Ar fi inutil să căutăm "originea" fiecăreia dintre aceste cosmogonii. Chiar cele pe care le presupunem aduse de arieni

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
care o prezintă. Unul din miturile cele mai arhaice și mai răspândite, "plonjonul cosmogonic", ajunge popular în India destul de târziu, în special în Epopee și Purane. Esențialmente, patru tipuri de cosmogonii par să-i fi pasionat pe poeții și teologii vedici. Le putem nota, cum urmează: 1) creația prin fecundarea Apelor originare; 2) creația prin sfârtecarea unui Gigant primordial, Purușa; 3) creația plecând de la o unitate-totalitate, ființă și totodată nonființă; 4) creația prin despărțirea Cerului de Pământ. În celebrul imn din

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
nu sunt autorii creației lumii. Poetul încheie prin interogație: "Cel-ce-veghează asupra (lumii) în cerul cel mai de sus, o știe numai el" (i. E. cunoaște originea "creației secundare") - "sau nu știe deloc?". Imnul reprezintă punctul cel mai înalt atins de speculația vedică. Axioma unei Ființe Supreme incognoscibile - "Unul"15, "Acesta" - care transcende, deopotrivă, atât pe zei, cât și Creația, va fi dezvoltată în Upanișade și în anumite sisteme filosofice. Precum Purușa din Rig Veda, X, 90, Unu precede Universul și creează lumea

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
un duel oratoric. Să cităm, în fine, Creația săvârșită de o Ființă divină, "Meșterul universal", Visvakarman (RV, X, 81), care făurește lumea aidoma unui sculptor, fierar ori tâmplar. Dar acest motiv mitic, binecunoscut în alte religii, este asociat de poeții vedici cu tema devenită celebră prin Purușasukta, a Creației-sacrificiu. Pluralitatea cosmogoniilor e în acord cu multiplicitatea tradițiilor privind teogonia și originea omului. După Rig Veda, zeii au fost zămisliți de către cuplul primordial, Cerul și Pământul, sau au răsărit din masa acvatică

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
rânduri de cărămizi din altarul focului (Sat. Br., VI, 1,2). Această triplă identificare a lui Prăjăpati cu Universul, Timpul ciclic (Anul) și altarul focului constituie marea noutate a teoriei brahmanice a sacrificiului. Ea marchează declinul concepției care hrănea ritualul vedic și pregătește descoperirile realizate de autorii Upanișadelor. Ideea fundamentală este că, dând naștere lumii, prin "încălziri" și prin "emisii" repetate, Prăjăpati se consumă și sfârșește prin a se epuiza. Cei doi termeni-cheie - tapas (ardoare ascetică) și visrij (emisie împrăștiată) - pot

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
sau periodică) a cosmogonici. Faptul constituie totodată justificarea orgoliului brahmanilor, convinși de importanța decisivă a riturilor. Căci soarele nu s-ar ridica dacă preotul, în zori, n-ar aduce ofrandă focului (Sat. Br., II, 3, l, 5). În Brahmana, zeii vedici sunt ignorați sau subordonați puterilor magice și creatoare ale sacrificiului. Se proclamă că, la început, zeii erau muritori (Taitt. Șam., VIE, 4,2, l etc.); ei au devenit divini și nemuritori prin intermediul sacrificiului (ibid., VI, 3,4,7; VI, 3

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]