329 matches
-
descoperă și în același timp construiește structurile lumii și universul corelativ al valorilor. Din acest punct de vedere, se poate compara efortul speculativ al lui Zarathustra cu meditațiile și descoperirile înțelepților evocate în Upanișade, meditații care au transformat radical concepțiile vedice despre lume și existența umană (§ 80). Dar comparația cu rsi-i Upanișadelor devine și mai convingătoare dacă se observă caracterul inițiatic și eshatalogic al "înțelepciunii" mazdeene. Desigur, fiind o religie personală (ca și vedismul și brahmanismul), mazdeismul permitea dezvoltarea unei dimensiuni
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Magus îl vor evoca filosofii Renașterii italiene, în fine, reflexe ale celui mai frumos mit al său se regăsesc în Faust-ul lui Goethe. 105. Religia Ahemenizilor Opoziția dintre Ahură Mazda și dacva se preciza deja în epoca indo-iraniană, întrucât India vedică îi opunea pe devi asurilor. Cu deosebirea că în India valorile religioase ale acestor două grupuri au evoluat în sens contrar celui din Iran: devii au devenit "adevărații zei" triumfând asupra clasei de zeități arhaice, asum, care în textele vedice
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
vedică îi opunea pe devi asurilor. Cu deosebirea că în India valorile religioase ale acestor două grupuri au evoluat în sens contrar celui din Iran: devii au devenit "adevărații zei" triumfând asupra clasei de zeități arhaice, asum, care în textele vedice sunt considerate figuri "demonice" (§ 65). Un proces similar, deși invers orientat, a avut loc în Iran: vechii zei, daeva, au fost demonizați. Se poate preciza în ce sens s-a făcut această transmitere: au devenit dacva mai 23 Ve/J
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
și de "întemeiere") comporta lupta victorioasă a unui zeu sau a unui erou mitic împotriva unui monstru marin sau a unui dragon (cf., de exemplu, Indra-Vrtra, Baal-Yam, Zeus-Typhon etc.). S-a putut demonstra că un scenariu analog exista la indienii vedici și în Iranul an tic j5, deși în acest din urmă caz izvoarele sunt târzii și prezintă mitul puternic istoricizat. Într-adevăr, lupta eroului Thraetona împotriva dragonului Azi Dahâka la care face aluzie Avesta (Yast, 9: 145; 5: 34; 19
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Suprem, în fond, Mihr Yast înfățișează și justifică promovarea lui Mithra la rangul care-i fusese propriu înainte de reforma lui Zarathustra. Când, la sfârșitul imnului, zeii sunt adunați laolaltă, autorul folosește formula Mithra-Ahură (Yt., 10: 145), replică a binecunoscutului binom vedic Mitra-Varuna45. Totuși, zeul exaltat în Mihr Yast nu a fost reintegrat în mazdeism fără anumite transformări. Se pot descifra în imn chiar momentele deosebite ale unei discrete teogonii: o serie de acte și de gesturi ale lui Ahură Măzdă vizează
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Introducere "VINUL" ÎNAINTE SĂ FIE VIN La început a fost Cuvântul. Iar numele vinului a precedat cultura viței de vie. Preistoria vinului ne duce cu gândul în urmă cu câteva milenii înainte de Hristos, la Sôma, băutura sacrificială fermentată din India vedică și care nu reprezenta doar o băutură magică, ci și o zeitate puternică. "Băutura nemuririi" nu era un vin obținut din viță de vie ci mai degrabă un suc dintr-o plantă sacrificială (Asclepias Acida) care avea probabil proprietăți psihotropice
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
vinul este, prin excelență, o băutură mistică. I. O băutură mistică Mitologiile au considerat întotdeauna vinul drept o băutură divină. Chiar dacă nu era vorba de vin, sucul de Sôma era prezent împreună cu zeul focului, Agni, la ritualul jertfei din India vedică. Pentru ca efectul magic al sacrificiului să aibă loc, preoții indieni (brahmanii) îl aruncau pe zeul Sôma în focul sacru. De la Sôma, alcoolul (cuvânt care provine din expresia arabă din secolul al X-lea al kohol, semnificând "cel mai fin") a
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
drept imagine a lunii septembrie, perioada culesului. De altfel, Fabre d'Eglantine nu va fi recurs la altă sursă de inspirație atunci când, în calendarul republican, a înlocuit septembrie cu "recoltător" (luna recoltei)13. II. De la Dionisos la Noe Din India vedică, zeul Sôma se identifică treptat cu divinitățile locale ajungând să se suprapună cu cultul lui Dionisos. Legenda spune că acest zeu străin ajuns târziu pe pământul grecesc ar fi fost în Caucaz, apoi ar fi săvârșit o călătorie lungă și
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
vie. Această zeu grec al vinului și al beției se înrudește cu zeul Osiris egiptean, Ut-Napishtin mesopotamian, Ammon libanez, Moloc sirian, Spendaramet armean, Sabayios trac și frigian, cu zeii Liber Pater și Bachus latini, precum și cu Noe din Biblie. Moștenirea vedică apare, de asemeni, odată cu ceea ce Georges Dumézil numea ideologia tripartită a indo-europenilor. Ideologia tripartită se întâlnește la Roma cuvânt care, citit invers, e amor în latină (adică vêna în sanscrită) în mitul fondator al fraților gemeni Remus și Romulus. Acesta
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Georges Dumézil numea ideologia tripartită a indo-europenilor. Ideologia tripartită se întâlnește la Roma cuvânt care, citit invers, e amor în latină (adică vêna în sanscrită) în mitul fondator al fraților gemeni Remus și Romulus. Acesta din urmă ar reprezenta zeul vedic Varuna, iar regele Numa, succesor al lui Romulus, ar fi o imagine nouă a lui Mithra. Cele trei triburi primitive ale Romei ar simboliza, de asemenea, împărțirea societății în preoți, soldați și țărani, organizare întâlnită și la popoarele indo-europene. Aceeași
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
la popoarele indo-europene. Aceeași simbolistică o întâlnim și în cazul celor trei mari divinități romane, care sunt Jupiter (funcție de conducere), Marte (funcție războinică) și Quirinus (funcție de producție). Triada romană Jupiter-Marte-Quirinus (adică Varuna și Mithra, Indra, și zeii Asvin în India vedică) este înlocuită în perioada domniei regilor etrusci Tarquin (secolele al VII-lea și al VI-lea înainte de Hristos) cu cele trei divinități Jupiter Optimus Maximus, Junona și Minerva (corespunzând lui Zeus, Herei și Atenei în Panteonul grec). Dictatorul Aulus Postumius
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Mitologia poate fi definită ca și o "filosofie în imagini" (J. Bottéro, Le plus vieux récit du déluge, L'histoire, nr. 31, Paris, februarie 1981, p. 118). 3 A. H. Krappe, Mitologie universală, Pari, Payot, 1930, p. 11. 4 "Literatura vedică" povestește că Indra, "regele zeilor" avea o slăbiciune pentru sucul de struguri fermentat. 5 Hator, fiică și soție a lui Ra, zeiță a dragostei, fertilității, familiei dar și a agriculturii și recoltelor, era cea care primea morții în lumea de
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
care opune, pe de o parte, limbile în care ordinea cuvintelor este liberă (sau mai exact limbile în care locul elementelor este în primul rînd determinat de segmentarea frazei în temă - remă) și restul limbilor. În prima categorie ar intra vedica, hitita, greacă, latină și alte limbi indo-europene vechi sau majoritatea limbilor slave. În aceste limbi ordinea cuvintelor este determinată în primul rînd de gradarea dinamică a expresiei. În schimb, în limbile izolante (analitice) ale Europei occidentale de astăzi, segmentarea tema
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
seama de extinderea mult mai recentă a englezei, spaniolei, portughezei și francezei în America, Africa și Australia"252. Dintre toți indo-europenii, doar indo-iranienii și-au spus ărya, adică "cei de-o seama", spre deosebire de cei înfrînți de ei, numiți *dăsa. Imnurile vedice 253 păstrează vie istoria acestor înfruntări. Sistemul indian de caste a adăugat celor trei indo-europene (preoți, luptători și producători - brahmana, kśatriya, vaiśya, care îi cuprindea pe cei superiori, "de două ori născuți" datorită cunoașterii Vedelor) și casta populației locale supuse
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
adăugat celor trei indo-europene (preoți, luptători și producători - brahmana, kśatriya, vaiśya, care îi cuprindea pe cei superiori, "de două ori născuți" datorită cunoașterii Vedelor) și casta populației locale supuse, śudra, neinițiata în tainele Vedelor. Familia indiană (indo-ariană) Cuprinde limbile 254: vedica (l.m. = limba moartă), sanscrita (l.m., păstrată azi doar ca limbă de cult și cultură), hindi-urdu/hindustani (300 mîl.255), bengali/bangla ( 75 mîl.), marathi (70 mîl.), gujarati (50 mîl.), bihari (40 mîl.), oriya (35 mîl.), panjabi/punjabi (30 mîl.), rajasthani
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
chirilica 23. avestica LM , stă la baza vechii persane. Limba cărții sacre a zoroastrianismului, Avesta, cuprinzînd predici versificate (sec. VIII i.C.) atribuite lui Zoroastru și imnuri și indicații ritualice mai recente familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian (apropiată de vedica), flexionara comparabilă cu greacă clasică și sanscrita avestica, provenită din alfabetul pahlevi 24. awadhi N / India, Nepal familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian est central; considerată și dialect hindi devanagari, kaithi 25. aymara O Bolivia, Peru / N Argentina, Chile; patru
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
utilitara, practic fără gramatică și fără scriere; prin extindere, astăzi lingua franca denumește orice limbă vehiculara pidgin limba orală, transcriere latină 222. lituaniana O Lituania Este poate cea mai apropiată limba de indo-europeană primitivă. Similitudini surprinzătoare cu forme din sanscrita vedica și din greacă homerica. Prima tipăritura, cu alfabet gotic, un catehism luteran din 1547. Limba literară modernă - dupa 1700. În poezia populară, cîntece numite dainas, asemănate cu doina românească. familia indo-europeană, ramura baltica; flexionara; SVO latină cu semne diacritice 223
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
215, 216, 225, 267, 299 sango 212, 227, 300, 320 sanscrita 42, 49, 57, 58, 62, 90, 109, 110, 111, 135, 136, 137, 142, 146, 150, 152, 174, 189, 241, 243, 244, 290, 300, 308, 312, 325, ~ clasică 109, 300, ~ vedica 281, 300, 312 santali 192, 300, 325 sarda 105, 147, 154, 155, 228, 300, 301, 326 satem 120, 153, 164, 241, 310 schimbare lingvistică 32, 35, 36, 38, 49, 64, 65, 69, 70, 137, 147, 355 scita 135, ~o-celtică
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
92, 107, 111, 114, 115, 153, 170, 190, 228, 245, 246, 256, 274, 284, 287, 301, 303, 305, ~ diafazică (stilistica) 34, 228, ~ diastratică (socioculturala) 34, 258, ~ diatopică (în spațiu) 34, 258, 304, ~ regională 106, 111, 190, 253, ~ sociolingvistica 228, 273 vedica 77, 152, 241, 312, imn ~ 151, sanscrita ~ 281, 300 velikorusă 165 vendă (tshivenda) 312, 317, 338 veneta 154, 313 vepsă 178, 179, 313, 326, 332 verb(al) 42, 50, 63, 64, 65, 67, 68, 79, 81, 84, 90, 91, 94
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
nocturn. Pe scriitor, văpaia rece a lunii îl transpune întrun alt nivel spiritual și îi dezvăluie tainele creației ca și zădărnicia vieții. Concepția despre lună a lui Eminescu, putere care învie gînduri și întunecă suferințe, își are rădăcina în imaginea vedică a lui Varuna, zeul cerului, care veghează gîndurile și visele oamenilor; un sîmbure al acestei viziuni transpare în Misterele nopții: Efectul de lună este departe de a constitui doar un motiv drag și universal răspîndit al romantismului. Putem identifica la
Despre sacralitatea sacrificială a lunii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1377]
-
dacului se întoarce împotriva lui însuși (ca, de atîtea ori, cea a lui Cioran), consecință a imensului orgoliu de a-și păstra atributele de sacrificator și de sacrificat, aidoma modelului și Creatorului său. Pare-se că subtilitățile obscure ale imnului vedic al lui Prajapati l-au inspirat pe Eminescu în poemul său, acest zeu reprezentînd imolarea voluntară de sine spre a da naștere Universului. Această idee a automutilării sau a autodistrugerii lui Dumnezeu pentru ca lumea să existe, întîlnită și în unele
Despre sacralitatea sacrificială a lunii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1377]
-
la urmă să confunzi ascensiunea cu ascensorul, să consideri religia obiectivată în social mai importantă decît evenimentul interior, întîlnirea Celuilalt, lucrarea sinelui. René Guénon, critic radical al modernității, nu atrăgea mai puțin atenția asupra acestei posibile confuzii, utilizînd o analogie vedică : a condiționa realizarea spirituală de instrumentarul ei (unde e cuprinsă chiar doctrina metafizică, în calitate de teorie de transformat în experiență personală) se aseamănă credinței unui om că îi e imposibil, dacă nu are cal, să ajungă într-un loc îndepărtat, unde
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și rămînea gata de drum, cu pîrghiile necontenit în inele (Ieșirea, 25, 15). în centrul creștinismului stau niște materii care se preschimbă și se înghit : substanța lor vizibilă e suport pentru întrepătrunderea suflului divin și a interiorității umane. în India vedică, altarul sacrificial apare și mai liber față de geografie decît cortul ebraic : ridicat pentru fiecare act ritual, el recompune simbolic cosmosul, pe care îl umple de energie superioară, după care aria ce l-a adăpostit e declarată un rest, o urmă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
opaițul. De aceea orbecăim noi nu-mai printre întunericuri și întunecați. Halal cultură de barabulă! În sanscrită Maitra are sensul de înțelept, de unde scapeții culturnici de o para chioară au zis mitraism - adică religia înțelepților. El mai este perceput în textele vedice și ca ,,prieten”, iar cultul lui apare și în textele hitite din secolele Xlll dar și mai tîrziu în culturile populațiilor din Capadocia și nu cum spun gunoierii de stîr-vuri că acest cult ar fi apărut nu se știe de unde
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
de la prietenul său, Sfîntul Soare. Dar Mitra în religia geților era în fapt Sarmis sau Sarmise ca ziditor al Neamului Scoborîtor din Cer, cum bine zis-a poetul latin Ovidiu, fără al mitui sau șpăngui vreun fioros get. În mitologia vedică apar călăreții gemeni - așvini - cum sînt și pe iconițele geților și care erau vindecători de boli, ei putînd dărui tinerețea oricărui bătrîn pios. Călăreții așvini simbolizau lumina dimineții și a serii, fiind născuți din lumina ce-rească, tot așa cum erau și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]