534 matches
-
manifestări exterioare, fără complicații adânci, ci participă la sâmburele ființei noastre. Lirismul suferinței este un cântec al sângelui, al cărnii și al nervilor. Suferința adevărată izvorăște din boală. Din acest motiv, aproape toate bolile au virtuți lirice. Numai aceia care vegetează într-o insensibilitate scandaloasă rămân impersonali în cazul bolii, care întotdeauna realizează o adâncire personală. Nu devii liric decât în urma unei afectări organice și totale. Lirismul accidental își are sursa în determinante exterioare care, dispărând, implicit dispare și corespondentul interior
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ci faptul de a rămâne înmărmuriți în fața lui este revoltător. Trebuie să suportăm cu avânt agresiv tragedia culturii nule, să ofensăm prin proprie forță vidul trecutului și să încercăm a realiza, dintr-o inițiativă neașteptat de mare, tot ceea ce a vegetat în somnul nostru istoric. Orgoliul nostru trebuie să se satisfacă în faptul că totul este de făcut, că fiecare putem fi dumnezeul istoriei noastre, că nu există o linie pe care-am fi siliți să mergem, că linia noastră este
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
să trăiască, pe planurile spiritului, în formele naive ale acestuia. Spiritual, românii n-au fost niciodată copii și nu vor putea fi niciodată. Întâiul nostru pas istoric trebuie să coincidă cu o afirmație de maturitate a spiritului. România a putut vegeta secole, fiindcă nivelul subistoric nu cunoaște exigențele imperialiste ale spiritului. Dar acum nu mai are timp. Ori o transfigurare istorică, ori nimic. Cea mai mare parte din culturi își au copilăria lor, cunosc formele aurorale ale spiritului, ating grandoarea în
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
bestiale. Decât, bestialitatea este, în această epocă, iresponsabilă și afectează mai repede un caracter de prospețime. Și apoi, etica naivității este biologia. Că n-am cunoscut deliciile naivității, ca o perioadă de cultură, este o dovadă în plus c-am vegetat la marginile istoriei și că o condiție unică definește tragedia noastră. Țăranul român e mai lucid și mai bătrân sufletește decât țăranul italian sau german. Dacă biologicește este superior țăranului francez, el are o maturitate sufletească de care ar trebui
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
cu variante, ceea ce s-a produs pe continentul nostru, în Franța mai întîi, la sfîrșitul celui de-al XIX-lea veac. Explozie a populațiilor în orașe: patru sute de milioane de bărbați, femei și copii trăind de pe o zi pe alta, vegetînd sau făcîndu-și tabere în jurul lor. Îngrămădiți în cocioabe sau în coloniile de squatteri regrupate în grabă, ei au fost exilați de sărăcie, război sau foame. Orașele i-au atras prin iluzia unui loc al păcii și al bunăstării. Aceste populații
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
privea o reprezentație dată numai pentru el. . - Saferian, zicea Smărăndache, e foarte contrariat de când Sultana a luat răspunderea comercială. . - De ce? se mira Gulimănescu. E tot întreprinderea lui. . - Nu mai poate să speculeze singur, toată plăcerea într-as-ta stă. . - Cum vegetează el, întins pe canapea, n-ar mai putea săse ocupe direct de afaceri. . - Se pare totuși că se ocupă! zise Smărăndache. O mistifică pe Sultana. . - Cum așa? . - Demirgian e complicele lui și operează o serie de afaceri secrete, cu sediul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
căci în 7 iunie el spune unui diplomat italian cuvinte care-l vor face pe Gorciacoff să înceapă retragerea dacă nu voiește să piardă încrederea suveranului său. Așadar se poale spune lumei că alianța între cele trei împărății stă, adică vegetează mai departe, și acțiunea lor diplomatică e amânată. [2 iunie 1876 ] ["RENUMITA ROMANȚIERĂ FRANCEZĂ AURORA DUDEVANT... "] Renumita romanțieră franceză Aurora Dudevant, cunoscută sub numele literar de George Sand, a murit. Această femeie rară prin talente, energie de simțământ și frumusețe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Și templul, viața, moartea nu-s decât mistere! Botoșani, 1873 iunie RESIGNAȚIA Noaptea în tăcere vărsăi lacremi înfocate Simțind cum focul fuge din junele meu pept! Privesc a mele zile cu totul înnorate! Regret că voi ajunge în lume să veget! O! lume înșelătoare! Sunt june și o noapte, O noapte de urgie... și păru - mi s-au albit! Talente și foc sacru ce-mi fură de sus date, De multe suferințe s-au stins, m-au părăsit, Pe acest ocean
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
prefect al districtului, încunoștiințat de subprefectul plășii respective, a vizitat comuna și a făgăduit multe ajutoare nenorociților localnici. ... Este cineva cuprins de jele uitându-se cum 150-200 ființe omenești, bărbați, femei și copii, șed prin colibe și pe sub corturi, cum vegetează pe lângă garduri zdrențuiți și muritori de foame, fără chiar pâine..." * George Cațafany, editorul și proprietarul Tipografiei unde se tipărea Paloda, era și un cunoscut om de cultură. „Din traducerile mele" de George Cațafany, volumul II, premiat cu „Mențiunea onorabilă" la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
inactivi din punct de vedere profesional, chiar dacă peste 3/4 dintre ei continuau să locuiască împreună cu familiile lor. Circa 1/4 continuau să-și exercite octivitatea și încă un procent infim de 1.5-2.4% lucrau în ateliere protejate. Restul vegetau la domiciliu prestând eventual ocazional munci domestice, dar tinzând să-și piardă inserția lor socială. Situația nu diferă cu foarte mult astăzi la mai bine de 20 de ani, câtă vreme încă majoritatea schizofrenilor par să repete același model social
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
experimentarea ritmurilor elementare (în subtext ne este, nu o dată, sugerată nebunia personajului). Tot "lenevirea" insulară îl distanțează de necesitatea iluministă de a civiliza locurile pe care le descoperă. Primele luni petrecute pe insulă ni-l înfățișează lipsit de orice inițiativă, vegetând în apropierea oceanului pe care îl contemplă în așteptarea unui vapor care să-l salveze și meditând proustian asupra condiției umane. Memoria involuntară este și ea prezentă pe scena mentalului acestui personaj, parodiindu-se cu acest prilej aspectul analitic al
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
au fost și sunt oamenii locurilor. Asemenea scrieri sunt socotite neesențiale și nereprezentative, cotate ca neștiințifice și deloc semnificative momentului și viitorului. Monografia Dolhești care detaliază istoricul locurilor, cadrul natural - cu referiri geografice, geologice și de relief, caracteristici climatice, hidrologice, vegeta ția și fauna, cu bogate studii pedologice, are importante referiri și la oameni și istoricul așezărilor, cu relevări care ne aduc în vizor habitatul satelor, viața economică și socială, structura administrativă, a școlilor, bisericilor, aspecte etnografice, dar mai ales evidențierea
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
m-a apostrofat la un moment dat că prea mă iau de politicieni. Adică, voia să spună, că ar trebui să las în pace aceste specimene ale naturii, (deși unele chiar că parcă sunt împotriva naturii), să-i las să vegeteze în pace și onor, să ne paraziteze fără rușine ceea ce ține chiar de existența noastră ca viețuitoare superioare, ce au reușit să se ridice cândva în două labe, ca acum să ne readucă ei din nou la stadiul de stat
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
că România este țara unde revoluțiile se fac numai cu învoire de la stăpânire, sau mă rog, cu învoire și ajutor de la stăpânii cei mari ai lumii. Când nu au un ajutor dinafară, stau precum cârtițele, o iau peste ochi zilnic, vegetează și tac! Al dracului mai tac! Dar au descoperit că există acum un loc, unde poate să mai răbufnească și el, internetul. Cred că internetul este terenul cel mai propice pentru ca românul, sub acoperirea anonimatului săși dea frâu liber durerilor
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
în viață fiindcă în afară de aer, nu are nimic de mâncat. De ce am scris despre el? Tocmai pentru că situația lui, seamănă al naibii de bine cu situația actuală a poporului român. Ca și el, poporul acesta mai răbdător chiar și decât Iov, stă, vegetează și așteaptă. Ce așteaptă? Uneori nici el nu știe precis, dar prin cap i se vântură câteva cuvinte magice: „zile mai bune". Asta așteaptă! Fără să observe că la toate ferestrele, cei interesați, au pus plase de oțel impenetrabile. O
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
în calitate de oameni de afaceri sau de turiști. În China trăiește un sfert din populația globului. Acum cinci sute de ani era cea mai dezvoltată civilizație a globului, dar apoi a încremenit. Marx o descria ca fiind "o semicivilizație putredă, ce vegetează înțepenită în fălcile timpului". Acum, cînd împlinește 60 de ani de comunism, China renaște într-un ritm uluitor, iar lumea se cutremură sub amenințarea dominației sale. Cel mai mare program de construcții urba-ne văzut vreodată, cele mai mari investiții străi-ne
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
poartă în el ceva întemeietor și Cioran nu se poate sustrage nostalgiei sau admirației. Spune: „Când mă gândesc la pasiunile, la ardoarea tinereții mele, mi-e necaz că am ajuns la acreala asta searbădă, la acest neant penibil în care vegetez” (I, 202). Ce-i drept, Cioran vorbește des despre tragedia aceea a tinereții și despre nesăbuința de odinioară: „Tragedia mea este de a fi fost un ambițios. Discern când și când urmele aspirațiilor și nesăbuințelor mele de odinioară. Nu m-
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
instalat resemnarea, lui Cioran i-e greu să joace până la capăt postura celui satisfăcut de victoria sa negativă, de refugiul în anonimat, de cultivarea retragerii și a negării de sine. Deseori își detestă nu trecutul, ci prezentul acesta în care vegetează. Prezentul în care scrie. De fapt, scrisul face parte din strategiile lui Cioran de a-și schimba identitatea și de a-și justifica schimbarea. Notează într-un loc: „Nu mă mai tulbură ideea morții; o port în gând fără ca gândul
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Socialiste deja analizată și cea din încăperile negre ale Securității, unde este dus protagonistul. Impresionează realismul acțiunii și acribia cu care sunt reconstituite spațiile de joc. Pe dom' profesor profesor universitar la Drept, Drept Penal l-am văzut până acum vegetând pe pontonul de vacanță, slujit de aghiotantantul său, Sile, care își abordează fiul cu apelativul "boule" (reminiscență din anii în care tatăl său era un profesionist al reeducării), dar, din acest flash-back aflăm că în Securitate era unul dintre șefii
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
venise aici să se țină de afaceri! (pentru cei foarte tineri: într-adevăr, prin anii '85-'88, pe care eu i-am prins și-n Banat și-n Moldova, mulți își rotunjeau salariile vînzînd în Botoșani, să zicem, "marfă" țigări, "Vegeta", ceasuri , ciocolată, adidași, blugi etc. cumpărată de la sîrbi în Jimbolia, Stamora sau Oravița). Mi-a părut rău de ceea ce se întîmplase cu Pedro. Ei bine, n-au trecut decît trei luni și a venit revoluția din decembrie 89. În zilele
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
legătură între accesul interzis la sex și accesul interzis la instrumentele puterii. Dar încă de pe vremea când pe Pământ nu existau decât doi tineri, a existat și tentația de a încălca această interdicție... Sexualitate în copilărie? La început, sexul tău vegeta încă inert în supa copilăriei. Inert, dar prezent. Apoi, a avut două căi de ieșire la su pra fa ță: prin stimulare din partea părinților și prin auto cu noaștere. Autocunoașterea se bazează pe instinctul de asi milare propriu creșterii. În
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
să-și adjudece, elitar sau conspirativ, meritele ei. Ca și acum, exista tendința de a nu recunoaște în popor decât supunere oarbă, indiferență, apatie. Scrutându-i istoria, Bălcescu descoperea însă că, în ciuda vicisitudinilor de tot felul, "nația română n-a vegetat", n-a trăit doar în corupție și degradare, ci a știut să lupte pentru valorile ei, pregătind clipa libertății ce avea să vină. Greșește cine vede în istorie numai hazard și conjunctură. Dacă lucrul acesta era evident la 1850, când
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
S.C.D.L. Buzău a făcut pionierat pentru aclimatizarea, ameliorarea și diseminarea gratuită a materialului biologic și informațional la această specie în România. 1.2. Particularități botanice și biologice Momordica charantia este o plantă anuală, erbacee, cu ușor aspect de liană, care vegetează și fructifică bine în condițiile pedoclimatice oferite de țara noastră, în special în spații protejate. Rădăcina este asemănătoare cu cea a castravetelui comun, puțin mai dezvoltată în ramificații având cerințe deosebite față de aer. Masa rădăcinilor se dezvoltă la 20 - 30
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
înființare este în funcție de sistemul de susținere ales, dar nu trebuie să depășească 30000 de plante/ha. Se pot folosi mai multe variante tehnologice de înființare, însă trebuie să ținem cont la toate de sistemul de palisare, deoarece această plantă nu vegetează și nu fructifică bine dacă este lăsată ca plantă târâtoare pe sol. De regulă, se pot folosi mai multe sisteme de susținere. 1. sistemul șpalierilor în formă de „L”; 2. sistemul șpalierilor în formă de „T”; 3. sistemul arcadelor de
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
dar, cu toate acestea, în inima munților arizi care se ridică în mijlocul deșertului saharian, în adâncul grotelor inaccesibile, subzistă scânteia vieții, jăratecul inteligenței: câțiva șobolani refugiați în aceste nișe, hrănindu-se cu te-miri-ce (rădăcini, poate niște larve sau viermișori care vegetează în pântecele pământului), așteaptă cu prudență ca aerul să redevină respirabil, pentru a se aventura, într-o bună zi, să iasă la suprafață. Deși încă nu avem nici cea mai mică dovadă în acest sens, nimic nu ne interzice să
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]