7,581 matches
-
din august, dacă scădem și vizita, demult anunțată, în septembrie, în Statele Unite, dacă mai contabilizăm și inevitabilele drumuri la Scroviștea, observăm că domnul Constantinescu ne-a tras iar clapa! Sigur că domnia sa va spune că rolul său e doar să vegheze, doar să impulsioneze justiția. Treaba propriu-zisă o vor face procurorii și judecătorii. Ba chiar și avocații, nu? Dacă ne gândim că un banal proces de calomnie durează cu anii (vezi nenumăratele "spețe" ale lui Vadim!), dacă ne gândim că până pe
La adio (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16855_a_18180]
-
anilor '50. În totul este un volum discret în dimensiuni și în tonul evocărilor, o întîlnire caldă, autentică cu un poet despre care în România cu siguranță se va scrie din ce în ce mai mult în viitor. Paul Celan, - Ochiul meu rămîne să vegheze, Versuri, glose, evocări, Caiet cultural 3, editat de "Realitatea evreiască", 144 p., f.p.
Paul Celan și prietenii săi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17037_a_18362]
-
Național ni se spune că SRI nu-și asumă responsabilitatea știrilor despre care se spune că ar avea ca sursă SRI. N-ar fi prima oară cînd, sub conducerea d-lui Costin Georgescu, această instituție are reacții buimace sau hilare vegheate de muțenia suspectabilă a șefului ei sau de tăcerea purtătorului de cuvînt care oscilează între no comment și autohtonul n-avem nimic de spus. Asta în timp ce fostul șef al SRI face declarații care ar trebui să capete replici: infirmări sau
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17064_a_18389]
-
curând accentuează întunericul des care ne împresoară din toate părțile. Tot așa de apăsătoare, obscuritatea din salonul mare lipit de bibliotecă, cu toată lumina lunii care face pete mari pe parchet și a privirii luminoase din portretul care, de pe șemineu, veghează asupra casei. Și ce tăcere pretutindeni în jur! Nici un sunet, nici un ecou în camerele astea mari, lambrisate cu lemn de stejar, închis la culoare; aproape sinistră este liniștea de la Miclăușeni în care pașii nu se aud, vocile, visul și gândul
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
și vibrația spațiului de la Tescani. Tescani, 8 Octombrie La vila Meri, aer curat, molcom soare de toamnă, vaste orizonturi. Suflet, minte, fericită depănare a timpului liber, ciudată pe aceste vremuri. Cu blândețea serioasă și priceperea care îl caracterizează, fratele meu veghează ca nimic să nu le lipsească celor ce se află sub acoperișul lui. Și suntem mulți sub acest acoperiș drag: Nellie, Max, soțul ei, cei doi copii ai lor și cu mine, de culcat, de hrănit și de distrat. Mihai
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
cele elementare traiului. Trist, amărît sfîrșit pentru cel ce fusese multe decenii o mare personalitate a culturii românești. Mă corectez imediat. Nu fusese, ci rămăsese și așa îl va consemna istoria culturii noastre. D-na Rodica Bichis, experimentată editoare, a vegheat impecabil (ca și la unele dintre volumele precedente) publicarea acestei foarte bune ediții, insolită și de un bogat, foarte util aparat de note și comentarii. I se cuvin respectuoase omagii. Constantin Rădulescu-Motru - Revizuiri și adăugiri. 1948. Volum îngrijit de Rodica
Final de jurnal by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15887_a_17212]
-
alegerile, instaurînd dictatura regală. Din rău în mai rău. Ardelenii din PNȚ (pînă în 1926 singuri) nu se puteau adapta acestor practici politice, mai ales cele electorale. Ilie Lazăr mărturisește că a fost delegatul PNȚ, frecvent, în Maramureș, și a vegheat la corectitudinea alegerilor. Posibil. Dar nu cred că a izbutit totdeauna. Rămîne faptul că, în noiembrie 1927, cînd PNȚ, venind la guvernare, a organizat alegeri cu adevărat libere, pentru că partidul venea pe un val de efectivă simpatie populară. Adevăruri rostește
Memorialistica unui bătrîn penețist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15659_a_16984]
-
bine că buna Editură Gramar, condusă priceput de soții Marinescu, a avut inițiativa de a ne restitui celebra carte a lui Vianu. Dl Henri Zalis a prefațat-o cu pricepere în stilul său cunoscut, iar dna Alexandra Bârna i-a vegheat ținuta filologică. Tudor Vianu, Arta prozatorilor români. Ediție îngrijită de Alexandra Bârna. Prefață și note explicative de H. Zalis. Editura Gramar, 2000
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
care n-a mai putut suporta condițiile anchetei. Dar el, a mărturisit în memorii, era încredințat că Pătrășcanu, cunoscîndu-l bine, nu va recunoaște nimic din aceste inventate acuzații și procesul nu va avea loc. Eroare. Gheorghiu-Dej și, prin el, Chișinevschi, vegheau atent mersul anchetei și pe documente s-au găsit însemnări ale lor care indicau pista pe care trebuie să o urmeze investigația. Și ele vizau, toate, uciderea lui Pătrășcanu. Șoltuțiu și alții au avut ideea de a introduce în lotul
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
Conferinței, actualul președinte interimar, s-a achitat cît se poate de prost de obligația sa. A fost preocupat să-și facă peste tot campanie electorală, promițînd marea cu sarea, bătînd Asociațiile și oferind, pe banii Uniunii, mese abundente. N-a vegheat deloc, în schimb, la acuratețea alegerilor și la respectarea regulilor democratice ale jocului. O parte din criza actuală provine din această neglijență tendențioasă în organizare. Alta, din teama d-lui Uricaru de a pierde scaunul lui Zaharia Stancu. Nu vreau
Conferința scriitorilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16184_a_17509]
-
Securității: o activitate represivă, criminală, din primul deceniu și jumătate de la preluarea puterii (când, evident, securiștii-criminali erau unguri și evrei!). O dată cu venirea la putere a lui Ceaușescu, Securitatea s-ar fi metamorfozat, însă, într-un miel blând și patriot, ce veghea părintește asupra destinului unic al țărișoarei! În ultimii ani, culminând cu prezența masivă pe piață a unor colonei Merce sau generali Pleșiță, Securitatea, în totalitatea ei, e prezentată drept o formă superioară de exprimare a patriotismului, dacă nu chiar singura
Poliție politică, poliție politicoasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16246_a_17571]
-
nu stau degeaba: brusc îngrijorat, șeful S.R.I., Radu Timofte, mai aruncă o găleată cu zoaie spre CSAS: chipurile, marele spionolog e revoltat de "scurgerea" unor documente ale Securității spre presă! I-auzi! Dacă nu mă înșală memoria, dl. Timofte a vegheat asupra SRI-ulul (moștenitorul Securității, cu arhive cu tot!) ani în șir, în calitate de parlamentar specializat în servicii secrete. Ba, la un moment dat, prin vara anului 2000, chiar a cerut ofițerilor SRI să nu execute ordinele superiorilor! În loc să fie arestat imediat
Poliție politică, poliție politicoasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16246_a_17571]
-
contează că aceste noțiuni n-au nici un conținut. Important e că "partid" vine de la "parte", iar "patriot" de la "patrie! Că patria securistă e o ficțiune în care Decebal își dă mâna cu Ceaușescu peste arcul Carpaților populați de "agenți" care veghează la liniștea populației lobotomizate, n-are nici o importanță. Important e ca memoriile generalilor de securitate să sune frumos, înălțător, cu tot respectul pentru mitologie și cu tot disprețul pentru politicienii pe care se prefac a-i servi! Că d-nii Năstase
Ordine, jurăminte, pseudonime by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16268_a_17593]
-
confruntate cu textul din Convorbiri și, apoi, cu cel din manuscrise atît cît îngăduie lecțiunile posibil de corecte), totul migălos și cu acribie științifică. Și, apoi, completările și eliminările unor greșeli de tipar în cele 16 ediții ale plachetei (Maiorescu veghind ediția pînă la cea de a zecea, 1907), după care ele s-au tipărit potrivit interesului editorilor Socec și Teclu. Ediția V.G. Morțun din 1888 e redusă la proporțiile minimale știute, infirmîndu-se și ipoteza că poetul i-a indicat sursele
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
ce au aparținut cineastului. Dînd senzația că la atingere se vor descompune precum aripile unor efemeride, dantelele zdrențuite au totuși virtuți nebănuite. Căci nu degeaba umbrela de soare, acest banal accesoriu, este de fapt un simbol solar. Asemeni nimbului ce veghează personalitatea pe care, metaforic, o protejează, propulsînd-o... În stratosferă. Cum suna titlul unuia dintre multele proiecte ale prolificului cineast, rămase în faza de scenariu: viața lui Leonard, prințul operetei, ecranizarea romanului de succes al lui Cezar Petrescu "Miss România" ori
Centenar Jean Georgescu by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16378_a_17703]
-
se aplică aleatoriu sau părtinitor (adică întotdeauna în favoarea celor puternici și bogați). Nu mai credem în legi, în necesitatea și în puterea lor de a menține sistemul social în stabilitate, și mai ales nu mai credem în cei puși să vegheze la respectarea lor. Totul e brambura. Proprietatea ba se restituie, ba e "un moft"; ba se garantează, ba se ocrotește. Pentru abuzuri și înșelăciuni ba intri în pușcărie, ba ești lăsat la vatră ca debil fizic și deosebit de mintos. Polițistul
De ce "înainte era mai bine"? by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/16404_a_17729]
-
de deslușit și îmbătrînite de pe la 1999 vor arăta cetățenilor de la 2755 ceremoniile religioase primitive cu prapuri și bocete, ca mulțimea adorînd oasele sfintei Paraschiva?... Adio, Moșule bun și cu barbă! Adio, îngeri, arhangheli, demoni! Mileniul vostru expiră... Doar Poetul mai veghează: De-atîtea nopți aud plouînd, Aud materia plîngînd... Sunt singur, și mă duce-un gînd Spre locuințele lacustre.
Ordinatorul suprem - 3000 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16544_a_17869]
-
răspundere ai acelei tragice epoci. Și asta pentru că, în acele decenii, memorialistica, epistolarul intim n-au fost agreate, lăsîndu-ne fără mijloace de informație de sursă primară. Paul Sfetcu, unul dintre șefii de cabinet ai lui Gh. Gheorghiu-Dej, care i-a vegheat anticamera timp de 13 ani, fiind mereu în apropierea șefului său, și-a scris memoriile între 1990-1995, pe care, apoi, editoarea, d-na Lavinia Betea, o cunoscătoare a epocii, le-a ordonat, selectat, a dat titlu capitolelor, reieșind o carte
În apropierea lui Gheorghiu-Dej by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16556_a_17881]
-
de partid ("Stele strălucesc peste medean/ Scocul morii freamătă sub lună/ însă cel instructor județean/ Fără preget umblă prin comună") și, mai presus de toate, să slăvesc pe Marele Dascăl și Părinte ("Dormi copile, dormi, visează, Stalin somnul ți-l veghează")". Lui Stalin, nu pregetă a-i atribui "bun simț", aruncînd vina "deformării" asupra altora: "Ceea ce spunea Stalin era plin de bun simț, dar propaganda care începea să ne inunde nu era defel. Cu o insistență care ducea fără greș la
Duplicitatea lui Titus Popovici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16589_a_17914]
-
didactic. Rezultatul explorărilor îl reprezintă 78 de poezii neincluse în alte volume până acum. Aria lor tematică e destul de cuprinzătoare: credința religioasă (Inima copilului, Dumnezeu și părinții, Îngerul copiilor, Mila domnului, Ochiul lui Dumnezeu, Isus Mântuitorul, Întrebări despre Dumnezeu, Dumnezeu veghează etc.), povețe ( Pe cine iubesc?, Povață, Bunătate și cinste), iubirea de părinți (Copilul iubitor de mamă, Mama și copilul), respectul pentru vârstnici (Bătrânul și copiii), fenomene ale naturii, anotimpuri, plante, animale (Iedera, Secetă și ploaie, Cosașul milos, Pe câmpie, Zâna
Dacă nici Coșbuc, atunci cine? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11861_a_13186]
-
modern, n.n.), îl face să existe ca model suprem, oricare ar fi soluțiile, natura discursului, poetica și poietica asumate. E pur și simplu romanul ca formă a existenței și ca manifestare a lumii într-un limbaj comun tuturor (...)". Din off veghează ochiul lipsit de pleoapă al lui Kafka. Discuțiile aplicate care, după cum am arătat, au ca scop susținerea și dezvoltarea unui model teoretic, se pierd, uneori, în lungi divagații istorice și comparatiste și sunt întrerupte de asocieri spectaculoase, de trimiteri surprinzătoare
Gardul și leopardul by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11882_a_13207]
-
cu alură de femeie fatală purtând o superbă rochie neagră din garderoba de cabaret a anilor �40 - se străduie a-l devora la propriu pe eroul dramei tăvălindu-l într-un acces de furie și de sexualitate; iar aceasta după ce veghease la propriu, dintr-o parte a scenei, din primul moment al dramei; ...de la nașterea eroului la avatarurile aventuroase ale călătoriilor lui Oedipe; sunt entități care se provoacă reciproc. Și totuși, în acest context, chelnerii servesc șampanie - un veritabil cocktail! - la
Oedipe-ul enescian în premieră italiană by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11937_a_13262]
-
împotriva risipirilor. Existența profundă, neschimbată de timp, ca zăpada încă necălcată în picioare, se strecoară discret printre partidele de "șah", încercînd să recîștige talentul de-a "oficia" mistere pe care generația Gabrielei Melinescu pare (sau crede) a-l fi pierdut. "Veghează", într-un arričre - plan, imaginea estompată a unui Eliade bătrîn, spunînd că trebuie să rămînem poeți pînă la sfîrșit, orice ni s-ar întîmpla în viață. O "poezie" în sens larg, acela de încredere în inteligența nevăzută a lumii, în
Străinul din vis by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11973_a_13298]
-
medicină defulîndu-se/ profesorul de anatomie prin sălile de disecție ca o stafie tragi-comică/ gen Vittorio de Sica". Ori: "bolnavii trebuie să fie cuminți ordonați/ să își aducă medicamente de acasă/ lemne de foc de acasă carnețelul roșu din care ne veghează/ melci cu Basedow pe spirala stetoscopului pe ventuzele de cauciuc prinse de pieptul cu infarct și tahicardie/ inima alergînd în maratonul cincinalelor prin praful bărăganului/ ekg kgb ținta băltind în propriul sînge în propria sincopă/ ființe de iridiu scriu pe
Expresionism and avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11951_a_13276]
-
patimi și durere, când alții vor să-ți frângă iubirea de ai tăi fii. În veac de nemurire duci iubirea inimii, până când pe chip se-așterne veșnică tăcere. Îți port recunoștință, că sprijin mi-ai fost la greu și ai vegheat speranța din visurile mele. Că-n ochii tăi se-aprinde puzderie de stele, în veci ești icoana vie a sufletului meu. Mă voi hrăni cu seva din speranțe eterne, când Zeu din altă lume la el o să te cheme. Orfană
DESTIN DE MAMĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382671_a_384000]