219 matches
-
oameni la jumătatea veacului trecut. În 1861, la velnița de la Gârdești (Vaslui) lucrau 28 de oameni plătiți anual cu 4.500 lei, la cea de la Hrescu (Tutova) 50 de oameni plătiți anual cu 1.993 galbeni, iar la cele 16 velnițe din ținutul Neamț, după cum am arătat, lucrau 426 oameni, adică în medie 26 de lucrători la o velniță. Exista o diviziune tehnică a muncii, fiecare lucrător, sau un grup de lucrători, era însărcinat cu supravegherea unei anumite părți componente a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cu 4.500 lei, la cea de la Hrescu (Tutova) 50 de oameni plătiți anual cu 1.993 galbeni, iar la cele 16 velnițe din ținutul Neamț, după cum am arătat, lucrau 426 oameni, adică în medie 26 de lucrători la o velniță. Exista o diviziune tehnică a muncii, fiecare lucrător, sau un grup de lucrători, era însărcinat cu supravegherea unei anumite părți componente a procesului de producție. S-a remarcat, pe bună dreptate, că velnițele nu funcționau tot timpul anului și că
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în medie 26 de lucrători la o velniță. Exista o diviziune tehnică a muncii, fiecare lucrător, sau un grup de lucrători, era însărcinat cu supravegherea unei anumite părți componente a procesului de producție. S-a remarcat, pe bună dreptate, că velnițele nu funcționau tot timpul anului și că, deci, lucrătorii munceau acolo vremelnic, nefiind rupți de agricultură, în cazul când erau țărani din satele apropiate. Numărul acestor „muncitori parțiali”, având în vedere că velnițele foloseau în medie între 10 și 20
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
S-a remarcat, pe bună dreptate, că velnițele nu funcționau tot timpul anului și că, deci, lucrătorii munceau acolo vremelnic, nefiind rupți de agricultură, în cazul când erau țărani din satele apropiate. Numărul acestor „muncitori parțiali”, având în vedere că velnițele foloseau în medie între 10 și 20 de lucrători, trebuie să se fi ridicat în Moldova la jumătatea veacului trecut, când funcționau aproximativ 1.000 de velnițe, la cel puțin 10.000 de oameni. Începuturi timide ale mașinismului se constată
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
erau țărani din satele apropiate. Numărul acestor „muncitori parțiali”, având în vedere că velnițele foloseau în medie între 10 și 20 de lucrători, trebuie să se fi ridicat în Moldova la jumătatea veacului trecut, când funcționau aproximativ 1.000 de velnițe, la cel puțin 10.000 de oameni. Începuturi timide ale mașinismului se constată în acea epocă și în domeniul producției de bere. N. Suțu semnala existența, în 1842, la Galați, alături de alte întreprinderi industriale, a unei fabrici de bere. Ea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Moldova a luat ființă în mănăstirea Neamț la 29 februarie 1852. Este știut că mânăstirea Neamț forma un complex economic feudal dotat cu o tipografie, ateliere de potcapuri, de cizmărie, instalații de prelucrare a lemnului (ferăstraie), a lânii (pive, dârste), velnițe etc., care lucrau în primul rând „pentru trebuința numerosului sobor” iar în al doilea rând pentru piață. Încă din anul 1850, starețul Neonil a plănuit să construiască „o fabrică de postav pentru trebuința numerosului sobor”. Proiectul a fost, într-adevăr
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se efectua întreg procesul de producție a postavului de la filatură până la apretură, inclusiv vopsitoria. Fabrica mai avea și câteva instalații industriale anexe: pive, o boiengerie cu „o căldare pentru indigo cu patel și trei căldări de zinc și aramă”, o velniță etc. O problemă dificilă a constituit-o pentru M. Kogălniceanu angajarea tehnicienilor și a muncitorilor. Dificultatea consta în lipsa unor brațe de muncă calificate în acest domeniu, lipsă determinată de inexistența în istoria industriei moldovene a unui stadiu manufacturier dezvoltat, în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
obiecte produse în acea întreprindere: „angrinajuri de moară cu dinți de lemn și dinți de schijă două perechi; angrinajuri pentru moriști de curățat unt, de schijă; roată pentru mașina de seceră; bucăți pentru pluguri; gratii pentru burtaci și căldări de velniță; batozul lui Cleyton cu șinile locomobile a lui Calla, de bronzu; un talger vărsat ajour (ornamente); o oglindă idem; plug de rupt țelina; modelul cel mare al lui D. Ball; plug francez Rose; plug de arat dreptu moldovenesc, îmbunătățit; mașină
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de la manufacturi și fabrici. La una din cele mai mari manufacturi din Moldova, zalhanaua de la Huși, era angajat în 1849 „un mare număr de oameni săraci... și toată ceelantă sărăcime”. În întreprinderile mecanice erau utilizați îndeosebi în munci auxiliare argați (velnițe, mori), țigani dezrobiți ș.a. O importantă sursă de recrutare a forței de muncă în industrie o constituia satul, din care emigrau către orașe numeroșii țărani deposedați de loturile de pământ sau ruinați. Un element caracteristic în ceea ce privește proveniența lucrătorilor din industria
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fabrica de sticlă din Grozești „toți fabricanții și alți lucrători” erau străini, aduși „cu grele cheltuieli”, iar la fabrica de conserve a lui Goldner lucra în 1853 un număr de 20 de măcelari englezi. La toate celelalte instalații mecanice, inclusiv velnițele, maiștrii, cel puțin, erau aproape cu toții străini. Dacă angajarea lucrătorilor calificați străini a avut urmări pozitive în privința pregătirii și a specializării cadrelor indigene, în schimb ea a ridicat simțitor cheltuielile prilejuite de înființarea și apoi funcționarea întreprinderilor. Deasemenea, este de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care îi lega de fabrică. Excepție făcea M. Kogălniceanu, care a dat fiecărei familii de lucrători de la fabrica sa de postav „o bucată de loc, fără plată, pentru grâne și legume”. Într-o situație oarecum deosebită se aflau lucrătorii de la velnițele și morile situate pe moșiile boierești, întreprinderi mecanice care nu funcționau permanent și unde erau angajați, ca argați, țărani de pe moșii. O mare parte a acestei categorii de lucrători alcătuia pătura de proletari agricoli în formare. Spunem o mare parte
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pătura de proletari agricoli în formare. Spunem o mare parte și nu toți, deoarece unii din ei, deși săraci, au casa lor; pământ în folosință pe care-l lucrează membrii familiei, ei angajându-se vremelnic ca lucrători pe la mori și velnițe pentru a obține banii de care aveau nevoie și pe care nu-i puteau dobândi numai prin valorificarea produselor micii lor gospodării agricole. Deasemenea, mulți dintre lucrătorii de la manufacturile-zalhanale, cărămidarii, întreprinderi ce funcționau numai o parte a anului, nu erau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
anual mai mic decât un clăcaș. Un clăcaș cu doi boi câștiga anual aproximativ 846 lei pe când un șavgău 554 lei. Salarizarea lucrătorilor din industria de prelucrare nu era cu mult superioară celei a minerilor de la salină. În 1852, la velnița de la Scorțești lucrătorii erau plătiți cu 1-1,3 lei pe zi. În anii 1860-1862, lucrătorii bărbați de la fabrica de postav a lui Kogălniceanu primeau între 2 și 5 lei pe zi, iar cei de la fabrica lui Asachi, 3,20 lei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care le poate căpăta din vînzarea lui, în vara anului 1843, Eminovici a luat în antrepriză accizul băuturilor spirtoase din Botoșani, fiind asociat cu evreul Nuhăm Cucoș 10. Ca urmare, atenția lui Eminovici s-a concentrat și mai mult asupra velniței de la Dumbrăveni. Dar producția de spirt era mult scăzută, față de promisiunile velnicerului. Eminovici îl acuză pe velnicer că fură cu toți ai lui, ca de la o casă fără stăpîn și el vrea să se impună, dar velnicerul galițian, Baum, se
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a răspuns obraznic: "Cu șase ani în urmă, gunoi ai fost!"11 Cît pe ce erau să se încaiere la bataie. Balș a aflat că Eminovici avea tot mai mari afaceri cu spirtul la Botoșani, în timp ce producția de spirt la velnița din Dumbrăveni scădea. La 30 octombrie 1843, "milostivul stăpîn" l-a amenințat pe Eminovici că-l dă afară din slujbă, dacă nu se îndreaptă lucrurile 12. Scoatem aici cîteva rînduri din scrisoarea de răspuns a lui Eminovici: "Prea milostive stăpîne
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cu marfă în târg, aceași sumă pentru căruțele cu cai, 10 parale pentru o vadră de rachiu, 2 lei pentru o bute și 1 leu pentru un poloboc cu vin, 10 parale pentru vadra de rachiu sau horilcă fabricată la velnițe” ș.a. - au fost administrate de Casa podurilor (a străzilor, n.n.), pentru a realiza podirea străzilor centrale cu scânduri. Toate acestea, alături de recunoașterea proprietății private, stabilirea marilor boieri în oraș (conform datelor catagrafice, în anul 1832 în Botoșani trăiau nu mai
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pe măhălitul târgului, veniturile din cotăritul târgului - „câte 10 parale de tot vasul cu rachiu, holercă sau vin” -, căsăpia târgului - câte 50 de lei pe tot anul, „câte 10 parale de totă mierța, pentru cei ce vor strânge perje de velniță pentru neguțătorie”, „câte 10 parale de tot carul, afară de târgoveți, pentru cei ce vor lua lemne de foc din pădurea de pe moșia târgului” ș.a. De-a lungul deceniului cinci al secolului al XIX lea, administrația locală a adăugat acestor venituri
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
municipiul Bacău. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Exploatarea Comună Faraoani, Întreprinderea județeană de Faraoani județul Bacău industrie locală Bacău, I și ÎI municipiul Bacău. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Exploatarea Comună Beresti-Tazlau, Întreprinderea județeană de Bosoteni județul Bacău industrie locală Bacău, municipiul Bacău. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Exploatarea Orașul Tîrgu Ocna, Întreprinderea județeană de Velnița județul Bacău industrie locală Bacău, municipiul Bacău. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Secția Municipiul Bacău, Întreprinderea județeană de confecții județul Bacău industrie locală Bacău, si prelucrări municipiul Bacău. mecanice, turnătorie ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formația de Municipiul Bacău, Întreprinderea județeană de lucru foraje județul Bacău industrie locală Bacău, municipiul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157637_a_158966]
-
1046 1985 2001 IX/2-3 Sibișel 44 1046 1979 2000 IX/ 3-X/1 Sibișel 252 1046 2003 IX/2 Șușița 1051 1979 2000 X/1 Valcor 1052 1999 IX/1-2 Valmit 1052 2000 IX/1-2 Valrex 1052 1999 IX/1 Velnița 1047 1994 IX/2-3 ───────────────────────────────────────────────────────────────��──────────────── PAR- Pyrus communis L. ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul Observații înregistrării reînscrierii Maturitatea �� (radierii) de consum (luna) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Abatele Fetel 1037 1999 X-XII Aniversare 1053 1975 1999 IX-XI Argessis 1037 1985 2001 VIII Aromata de Bistrița 1040
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]