604 matches
-
în van -Ne irosim și timp și energie- Când venerăm umili Calul Troian De parc-am fi loviți de-apoplexie Mulți criticăm pe stradă și pe “post” Pe șarlatanii trădători de țară Dar îi votăm tăcuți și fără rost Pe veneticii aleși “din afară” Cum ne-au lăsat doar puștile de lemn Și pălării de paie-n loc de scut Ne ploconim străinilor solemn Și-am renunțat la glie și trecut Ne-au exportat capele de bocit Ne-au otrăvit și
LAMENTĂRI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341044_a_342373]
-
de aducțiune și alimentare cu apă curentă este un alt intertitlu al cărții realizărilor în timpul administrației Vasile Ciubotaru. A fost modernizată rețeaua electrică, iluminatul public și multe altele... „Avem nevoie de oameni puternici, cu sprijin puternic, patrioți locali, iteșteni nu venetici, oameni pe care să-i doară sufletul de comuna noastră. Ce am câștigat cu truda noastră mare poate pieri într-o clipă dacă rămânem pemâna altora. Vreau să fim uniți și să lucrăm în armonie pentru o soartă bună a
VASILE CIUBOTARU. RENAŞTEREA COMUNEI ITEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341988_a_343317]
-
Nu prea te țin balamalele să te reîntorci la bătrânețe în locurile natale! Din aceasta cauză confuzia românilor emigranți persistă. Unii, chiar dacă se dau mari iubitori de limbă română, nu își învață odraslele limba stramoșilor... precum o fac alte neamuri „venetice”. După interesanta „daco-gestică” - formă de comunicare de care au „profitat” la începutul cuceririi vestului - folosesc acasă, imediat ce închid ușile pe dinăuntru, o limbă română mixată cu noțiuni de jargon, argou și regionalisme, pe care englezii ar numi-o „Broken Romanian
MEMORIA PENIŢEI (1) – CÂND ÎNCEPE NOUL MILENIU de GEORGE ROCA în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341536_a_342865]
-
a fost tot timpul în istorie ca un atu al celei mai de jos pături sociale - a țărănimii (George Coșbuc, Octavian Goga și mulți alții)! Celelalte pături sociale fiind, după mari autori și după cele mai sigure dovezi istorice, niște venetici care au infectat mentalitatea autentică românească cu tot felul rele (vezi "Psihologia Poporului Român" de D. Drăghicescu). Acum, în schimb, sunt prea multe întorsături... nimic autentic, nici în viață și nici măcar în iubire. Îndrăgostirea fiind, în fapt, starea de început
CEVA MAI TARE ŞI DECÂT ZIUA PĂCĂLELILOR...! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1506 din 14 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341642_a_342971]
-
Ia drumul stráinátáții. Protejat fiind de lege Emigrantul poate alege, Ca sá dea de-un trăi mai bun, Sá-și aleagá...un nou stápân! Dar nu-i mare sfârâialá, Cá stráinul vrea tocmealá Și îți dá cât mai puțin Cá ești venetic...stráin! Și norocul e pare mare, De-ajungi la salubrizare, Chiar cu studii și titrare, Ce pe-ocolo...n-au valoare. Dar sá nu privim doar critic, Cá pe plaiul mioritic, Se mai poate gási încă Câteva locuri...de muncá. Cu
SOMERUL de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341168_a_342497]
-
rece” și distant, ca cetățeni de rangul doi Având statut de azilant, și slujbe de cărat gunoi. Ca cetățeni europeni avem doar multe obligații De muncă să rămânem țepeni, să ascultăm și observații. În țara noastră-s azi stăpâni toți veneticii și-mbuibații Toți, altceva decât români, conduc destinul ăstei nații! Păduri, ogoare și petrolul, sunt stăpânite de străini: La guvernanți le-au dat obolul - câțiva nenorociți țechini. Și au vândut-o pe nimica, pe noi asemenea poporul, Nu au știut deloc
GENERAȚIE DE SACRIFICIU de NELU PREDA în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342972_a_344301]
-
în generație, se pare... Într-un stufăriș, dăduseră la o parte un pietroi care ascundea intrarea într-o peșteră și pătrunseseră acolo cu mare sfiiciune... -Uite c-au avut norocul să mai și iasă, altfel cum aflam noi povestea unor venetici?! se rățoi în continuare Papa. -Lasă-l, mă, să spună, glăsuiește așa frumos, parcă te-ar anestezia să-ți scoată măseaua de minte! râse blajin Patriarhul, facând aluzie la profesia lui Doc. De fapt, lui îi plăcea Doc; încă din copilărie
CAP.9 (PARTEA I) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344037_a_345366]
-
vârșele peste noapte, dădu ea lămurire... O tai? Și, până să rostească întrebatul ceva, făcu ce făcu scăpând în libertate pasărea. Slobozita nu fu de prins, căci se depărtă mai mult zburând. Speriată de necunoașterea locului, nu de strânsoare, hotărî veneticul. Ce găină frumoasă! Albă ca pasărea-suflet! Și seamănă cu cele zugrăvite pe stâlpii de la mormintele alor mei! rosti în gând Nădejde, nebăgând de seamă că fata-l aștepta. -Acum, a zburat și gata! Am niște fâțe sărate. Le pun pe
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
în: Ediția nr. 1683 din 10 august 2015 Toate Articolele Autorului Parcă'i un deal peste nimicnicie, Sub el, un hău, în care timpul poartă Prinosul meu, ca zestre'n veșnicie Pe care iadu'n tihnă să-l împartă. Ca venetic, să mă împartă'n patru Repere pentru duse anorimpuri. Să-mi pună'n fiecare un jugastru Împrejmuit cu ghintuite paturi. Să ia tâlharii, primii, o ciosvârtă La fel cum vântul, hoinărind prin lume, Ia puful păpădiei și-l învârte Pierit
DEAL PESTE NIMICNICIE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340224_a_341553]
-
absolvenți despre care se spune că dacă ar intra toți în grevă pentru o zi, în acea zi toate producțiile de film din America ar fi obligate să se oprească.Nu în ultimul rând, Hollywod-ul este compus din foarte mulți "venetici", ca mine. În anii '30 erau atât de mulți imigranți din estul Europei care lucrau în marile studiouri că scenariști, regizori sau producători, încât marele cineast de origine maghiară Șir Alexander Korda emisese un panseu care figură pe panourile publicitare
FILMMAKERUL DE ORIGINE ROMÂNĂ, ALEX ROTARU, A CUCERIT FORTĂREAŢA NUMITĂ HOLLYWOOD de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377347_a_378676]
-
cu care se doboară copacii. Pe atunci primarii erau localnici. În 20 ani de activitate i-am cunoscut aproape pe toți Ori ca primar (pe viață) ori ca țapinar de pădure când erau mai tineri. Nu se întâmpla ca un venetic de sat să fi fost implantat la o astfel de primărie. Cu țapinarii nu te jucai. Știau una și bună. Să prepare bușteni pentru scândură sau să despice în lobde lemn de foc. Ce e aia politică? Nu aduce de
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]
-
la această specie posibilitatea anuală (înțelegeți la trecut căci azi se fură) dar pentru păduri întregi. Bineînțeles că pădurea doborâtă trebuie replantată, și de asta se ocupă nu numai organul silvic ci, în special, primarul gospodar localnic. Nu pretindeți asta veneticilor hoți impuși de partide. Copacul doborât se cojește și se depozitează temporar în stive sub formă de bușteni. La unele specii, fag-ul de exemplu, trunchiurile noduroase se taie la un metru și se despică în lobde. Acestea erau folosite
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]
-
o săptămână de muncă grea. Acasă aveau o singură zi, să gospodărească pentru săptămâna următoare dar și să meargă la biserică. De aceea satele de munte nu aveau cârciumi din moși strămoși. Abia pluralitatea de partide de astăzi, forțând primari venetici cu alte obiceiuri, a introdus meteahna beției. Și unii localnici au fost infestați și urlă pe străzi pentru cine știe care partid care-i cumpără votul. Este adevărat că altfel ar șoma, căci în afara hoților de profesie miliardar nimeni nu mai exploatează
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]
-
pleacă, Strop de apă-n piatră seacă. Cine-a fost, cine-o să fie, Strop curat de apă vie. Cine stă și cine trece, Gândurile ne-or petrece. Cine zice, cine tace, Sufletul sub piatră zace. Cine plânge, cine râde, Venetici cu chipuri hâde. Cine dă, cine primește, Tot străinul huzurește. Cin' s-a dus, cine rămâne, Dorurile să le-ngâne. Cine-i piatră, cine-i zbor, Nu-i românul trecator. E pământ, izvor, câmpie Și-are-o țară Românie! Mulți o vor
DOINĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381862_a_383191]
-
admirativ bunicul. Pe loc schimbată, Miluța, născută Băbeanu, se învârtoșă căpătând o limbuție despre care nu aflase nimic bietul băiat în cei treisprezece ani de când îi era nepot: -Iar tu Zaine, te tragi din vrednica seminție de oameni sosiți ca venetici, din ciobanii lăsați încoace de peste munte, acei nou-numiți ungureni. Moșii voștri, plecați din matca lor de prigoana dărilor habsburgice, au aflat aici tihnă pentru mândria de sine și pentru oierit. Așa-i?! -Drept e! Coborâtorii de dincolo de Parâng s-au
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]
-
alt cântec de nai! te ascultă rai cu rai te-nfierbântă la serai și se roagă crai de crai... căi de noapte-n peruzea orbii veseli mai c-ar sta căci presimt lună și stea - scrie-ar Dumnezeu ce vrea! venetic de-argint înspre stele frânt - logostele mint: nu mai ai mormânt ai nou jurământ pe scara de cânt pământ cu pământ se suie la Sfânt! NEGUSTORILOR DE ZOAIE ARTISTICE zarafi ai vorbelor deșarte strigoi ai bârfelor de noapte toți - fojgăind
ALTARUL DIN PĂDURE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380522_a_381851]
-
lumea mare Vroiam și eu să-ntâlnesc Ușa unor mici altare Dintr-un lemn împărătesc. Dar fiind din fier blindată Abia dacă am intrat Într-o casă decorată De mâna unui prelat. Am crezut că îmi respinge Vizita că-s venetic, Că de-aici oricine fuge Într-un spațiu mult mai mic. I-am spus că deși e mare Locu-acesta, nu mă tem Fiindcă tot ce e sub Soare Stă pe crucea unui lemn. Atunci El cu blânda-i voce M-
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
Citește mai mult Lemn și spațiile miciTot umblând prin lumea mareVroiam și eu să-ntâlnescUșa unor mici altareDintr-un lemn împărătesc.Dar fiind din fier blindatăAbia dacă am intratîntr-o casă decoratăDe mâna unui prelat.Am crezut că îmi respingeVizita că-s venetic,Că de-aici oricine fugeîntr-un spațiu mult mai mic.I-am spus că deși e mareLocu-acesta, nu mă temFiindcă tot ce e sub SoareStă pe crucea unui lemn.Atunci El cu blânda-i voceM-a primit, m-a ospătatPromițându-mi
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
2016 Toate Articolele Autorului Ați dat cu pietre Ați dat cu pietre și cu vorbe grele De-ați zguduit infernul din țâțâni Ați tulburat și apele din stele Și-ați otrăvit izvoare de fântâni Vă închinați, o ce nesăbuință La venetici și trădători de țară V-ați depărtat de glie și știință Și-ați pângărit speranța milenară Omagiați filozofii nebune Amanetând schelete din morminte Nesocotiți perceptele străbune Nepăsători la port și jurăminte - Zadarnic invocați divinitatea Nu mai doiniți de dor printre
AŢI DAT CU PIETRE de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379346_a_380675]
-
român!,, Continuând firul moderațiunii noastre naționale, același savant colosal Român, Bogdan Petriceicu Hașdeu adaugă: Ceva mai nainte de anul 1366 o nouă colonie săsească veni a se așeza în vecinătatea satului românesc Sân-Petru din circonscripțiunea orașului Bistrița. Încetul cu încetul, veneticii se apucară a uzurpa din teritoriul și din pădurea românilor, ceea ce ocazionă în fine un proces între ambele părți denaintea autorităților din Bistrița, cari, deși compuse numai din nemți, totuși, într-un paroxism de justiție, deteră dreptate satului Sân-Petru contra
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
din țărână. Călcați în picioare brazda Prutului și faceți pod Cu istoria din veacuri a lui Ștefan Voievod. Rupeți legile străine ce-au schimbat vorbire, port Și în țara ta obligă, să faci uz de pașaport. Epurați sângele țării de venetici și de hoți, Care-n vârf de piramidă, se declară patrioți. Citește mai mult Bronzul clopotelor sacre cheamă la mormânt Moldova,Din Carpați și pân’la Nistru, toți ce poartă-n suflet slovaSă ne amintim strămoșii ce-au pierdut sângele
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
durerea izvorâtă din țărână.Călcați în picioare brazda Prutului și faceți podCu istoria din veacuri a lui Ștefan Voievod.Rupeți legile străine ce-au schimbat vorbire, portși în țara ta obligă, să faci uz de pașaport.Epurați sângele țării de venetici și de hoți,Care-n vârf de piramidă, se declară patrioți.... XXIV. INSULA DE GHEAȚĂ, de Nicolae Stancu, publicat în Ediția nr. 1649 din 07 iulie 2015. Pe insula de gheață lipsită de suflare, Cu stânci a’ căror piscuri străpung
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
De ce oare sunt nehotărâți aceștia, se întreabă Muntean, doar am trăit printre ei și știu ce fel de oameni sunt? Deodată, mintea i-se lumină pentru o clipă, ca apoi fața sa să rămână întunecată, ca noaptea cea mai neagră. Veneticii și popoarele care s-au aciuat pe nesimțite, unii după alții, pe meleagurile sfinte ale Celor din Vale, da... da, asta trebuie să fie! Au intrat ca viermii cei neobosiți, până au devenit majoritari acolo unde Străbunii avuseseră cel mai
LEGENDA CELOR DIN VALE de ARON SANDRU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381334_a_382663]
-
tărâmul sfânt sunt în pericol. De aceea au trimis solii, ca să-i trezească pe Cei din Vale. Se pare că nu a sosit timpul, se pare că Cei din Vale, deși încovoiați de povara cumplită și apăsătoare a colonilor și veneticilor, au uitat de Străbuni, au uitat că ei sunt urmașii civilizatorilor Eurasiei și până în centrul Africii. Cei din Vale, ar putea să se trezească din această letargie a morții, dând ascultare frații lor, care s-au trezit mai de mult
LEGENDA CELOR DIN VALE de ARON SANDRU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381334_a_382663]
-
Cei născuți din colb de copite s-au înmulțit fără de măsură, la fel vă spun și eu ca și cei dinaintea mea că Cei din Vale au fost constrânși să plece în bejenie, la porți străine, lăsând țara pe mâna veneticilor și al neamurilor fără de credință, neam de migratori, oameni sângeroși si mâncători de păstramă crudă, bătucită pe crupa calului. -Am înțeles! le răspunse Zamloxe. - La sfat voi solilor si voi Măriți Străbuni, să ținem sfat și să vedem ce soartă
LEGENDA CELOR DIN VALE de ARON SANDRU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381334_a_382663]