25,772 matches
-
ce caracterizează stilul său, sunt puse în slujba redării expresivității psihologice a personajelor. Astfel, stilul verdian în materie de recitative, dezvoltat pe parcursul evoluției sale componistice, va atinge în Aida o înaltă perfecțiune. Aici întâlnim modele de echilibru perfect între expresivitatea verbală și cantilenă. Aceeași preocupare o vom întâlni și la Puccini, care va pune culorile orchestrale și timbrale la loc de frunte, în construcția expresiei muzicale. Puccini, oscilând între lirism și dramă, fără însă a fi lipsit de umor, va ocupa
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
autorului unei opere, aspect situat într-un plan transcendent. Opinăm de partea acelora pentru care gândirea pe care se edifică conștiința este exclusiv discursivă, indiferent de natura (imagistică, sonoră etc. a) materialității limbajului. footnote>. Între diferitele naturi ale limbajului, cel verbal este întru totul adecvat relevării funcției de expresivitate a sensului (diferind de aceea de utilitate, pentru care limbajele semnalizatoare sunt optime). Astfel, trecerea OS prin verbalizare ține de un proces inițiatic, al recuperării din tăcere în rostirea cu sens, calificând
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
mod autentic). footnote> Se instituie astfel un proces de textualizare a OS, descriptibil pe fiecare dintre laturile temporalității relației TA-OS: În adâncime, leagănul temporal al OS este de natură mitică, originară, de unde și intangibilitatea ei, altfel decât printr-o interpretare verbală. Căci, desigur, verbalizarea, chiar dacă implică sunetul rostirii, este exterioară atât naturii artistic-muzicale cât și celei cadențiale (de acordaj adus până la pragul de tăcere/neauzire), ale OS. Restrâns perspectivei autorului, OS este desemnată să semnifice propriul lui act, pe sub care, de
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
în Bulgaria. Printre artiștii care vor evolua pe scena amenajată în parc, alături de copiii Corului Nostalgia, se numără și Mirabela Dauer, Nico, Elena Gheorghe și Raoul. * Părinții vor putea să învețe mai multe despre creșterea copiilor fără recurgerea la violență verbală sau fizică și cum să acționeze în situații dificile în cadrul unor ateliere de parenting organizate sâmbătă, în Parcul Cișmigiu. * În parcurile Motodrom, Sfântul Pantelimon și Plumbuita, precum și la Complexul Sf. Pantelimon din sectorul 2, copiii sunt așteptați să participe la
Manifestări dedicate Zilei Copilului, în Capitală [Corola-blog/BlogPost/93770_a_95062]
-
de grai și limbă românească, după cum îi plece Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Ioan să-I numească pe profesorii de limbă și literatură română. Îndelungata și de success carieră didactică și-a încununat-o cu publicarea tezei de doctorat, cu titlul: “Locuțiuni verbale în romanul istoric sadovenian - o abordare gramaticală, stilistică și poetică”. Preocupată fiind de cercetarea filolologică, și cea istorică, de literatura română veche și de texte religioase, Doamna Profesoară Luminița Cornea a editat și a reeditat volume și scrieri ale unor
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
de WAN-IFRA, au dezbătut intens și cu energie despre problemele cheie ale industriei: libertatea presei, noi strategii de afaceri, media digitală, regândirea jurnalismului, implicarea audienței, media socială, tehnologie și altele. Membrii WAN-IFRA pot găsi pe pagina noastră de internet procesele verbale complete ale Congresului și Forumului Editorilor. Ambele procesele verbale pot fi accesate la secțiunea membrii, la http://www.wan-ifra.org/microsites/conference-executive-summaries. Strategiile de afaceri au fost în centrul atenției la evenimentele din Kiev, dar au împărțit, ca de obicei
Congresul mondial al publicaţiilor [Corola-blog/BlogPost/93840_a_95132]
-
problemele cheie ale industriei: libertatea presei, noi strategii de afaceri, media digitală, regândirea jurnalismului, implicarea audienței, media socială, tehnologie și altele. Membrii WAN-IFRA pot găsi pe pagina noastră de internet procesele verbale complete ale Congresului și Forumului Editorilor. Ambele procesele verbale pot fi accesate la secțiunea membrii, la http://www.wan-ifra.org/microsites/conference-executive-summaries. Strategiile de afaceri au fost în centrul atenției la evenimentele din Kiev, dar au împărțit, ca de obicei, luminele rampei cu problemele actuale legate de libertatea presei
Congresul mondial al publicaţiilor [Corola-blog/BlogPost/93840_a_95132]
-
chiar poetul înnebunise? Grigore Ventura, redactor la ziarul Românul, dar și la ziarul francez L’Indépendence roumaine, așa afirma. Cu toate acestea, prin manevre iscusite, el a reușit să se fofileze și să-l facă pe locotenentul care scria procesul verbal, să declare ,,alienația mintală’’ a lui Eminescu, dar să nu-l menționeze pe el ca martor. Mai târziu, după câteva luni, pe 15 august 1883, Grigore Ventura anunță presa că Macedonsky ar fi afirmat cum că Eminescu era nebun. Există
Premiile UZPR „ Eminescu, ziaristul ” ( I ) [Corola-blog/BlogPost/93824_a_95116]
-
cu prietenii”, este de părere trainerul Diana Feleagă. Părinții vor primi un raport de evaluare privind evoluția copilului lor În urma acestui curs, copiii își vor dezvolta încrederea în sine, își vor îmbunătăți și optimiza capacitatea de autocunoaștere, relaționare și comunicare verbală și nonverbală, vor învăța cum să-și gestioneze emoțiile negative, își vor dezvolta empatia și vor fi reduse comportamentele problematice. “La finalizarea cursului, părinții vor avea un raport inițial (după primele 2 ședinte) și un raport final de progres (la
Proiectul educațional “Vreau să fiu mare” Cursuri de dezvoltare personală a copiilor [Corola-blog/BlogPost/94031_a_95323]
-
bântuie personajele, piesele recreează o lume pierdută și care nu va putea fi cunoscută niciodată. Actoria i-a furnizat lui Pinter o bună cunoaștere a scenei, o bună strategie dramatică. Poezia, pe de altă parte, l-a ajutat cu strategia verbală, cu concentrarea și ritmarea frazelor. Dramaturgul are un simț impecabil al dialogului, poate reda fără greș o conversație aparent banală, dar cu accente enigmatice de spaimă și amenințare. Disperarea pe care o transmit piesele lui Pinter vine din imposibilitatea de
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
bântuie personajele, piesele recreează o lume pierdută și care nu va putea fi cunoscută niciodată. Actoria i-a furnizat lui Pinter o bună cunoaștere a scenei, o bună strategie dramatică. Poezia, pe de altă parte, l-a ajutat cu strategia verbală, cu concentrarea și ritmarea frazelor. Dramaturgul are un simț impecabil al dialogului, poate reda fără greș o conversație aparent banală, dar cu accente enigmatice de spaimă și amenințare. Disperarea pe care o transmit piesele lui Pinter vine din imposibilitatea de
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
texte care apelează la procedeul substituției (ca nenumăratele "reciclări" anonime ale baladei Muma lui Ștefan cel Mare), numite în consecință parodii prin substituție. în Vara la țară, Topîrceanu nu-l pastișează pe Depărățeanu, ci preia din el doar cîteva repere verbale pentru a declanșa asociația și contrastul. De alt tip și de altă calitate sînt parodiile-pastișă, în sînul cărora survine o nouă disociere, între parodia-variantă și parodia sintetică. Cea dintîi se naște îngroșînd liniile unei singure piese: Blesteme de Topîrceanu versus
Arta parodiei by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12051_a_13376]
-
și ventrilocvent în craniul sărmanului Yorick, scos în momentul oportun de sub pelerină". Hamlet se transformă kafkian într-un "palid felinar de alee", de brațul căruia prințesa Logica se spînzură cu un fular de mătase. Dar, cu totul inexplicabil, în procesul verbal dresat de un procuror imbecil obiectul cu pricina este menționat doar ca o simplă "cravată de cînepă". Paradisul suspinelor - considerat de T. Vianu opera cea mai semnificativă a "fantazistului", străbătută de deliruri erotice într-o "atmosferă de halucinantă lubricitate" (Perpessicius
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12680_a_14005]
-
care abia coborâse, bărbatul cu privirea posacă stătea de vorbă cu cineva în fața unei cafenele din Paris. Foarte rar putea fi văzut așezat înăuntru la una din mese fiindcă nu frecventa îndeobște localurile publice. Interlocutorul său părea hipnotizat de debitul verbal care nu se mai întrerupea. Nu numai vorbirea precipitată stârnea perplexitate. Pe umeri îi atârna o canadiană, în jurul gâtului era înfășurat un fular, de mâini fluturau, agățate, mănuși mari, negre, obișnuite la cei care conduc aceste vehicule zgomotoase. Dintr-unul
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]
-
cam așa: dulap crin înger fluture etc... Numai că eu doream prin această enumerare monotonă, interminabilă, să le “trezesc”, să le dau o nouă “strălucire!”, totul să apară o rouă ubicuă, nemaipomenit de rotundă și fragedă pe brusturii vechilor prejudecăți verbale. Vroisem să folosesc cuvintele “mele”, numai cele ale mele. N-am putut, nici nu am început măcar, oprindu-mă desigur, dinainte, “incapacitatea” de-a o face. Visam, trîntit în șezlong, după amiaza, cu ochii în lumina zidului de cărămidă de la
O rugă sfîșietoare a cuvintelor către Cuvînt! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12976_a_14301]
-
MărŃișorul se poate confecŃiona din șnururi împletite de aŃă , lâna sau mătase, la care se adaugă simboluri confecŃionate din diferite materiale: lemn, lut, plastic, material textil, hârtie, seminŃe, plante presate...De cele mai multe ori MărŃișorul este însoŃit de mesaje scrise sau verbale prin care cel care dăruiește își exprimă sentimentele faŃă de persoana respectivă. În ultimii ani, datorită unor sărbători împrumutate de la alte popoare, tradiŃia de a dărui sau a primi un MărŃișor a început să dispară. Inst. Bugalete Felicia
Mărțișorul. In: Alabala by Inst. Bugalete Felicia () [Corola-journal/Imaginative/573_a_705]
-
în Captivitatea cercului (1970), unde “ideea” e acoperită adesea ingenios de metafora insolită și rupturile discursive, dând un ușor aer ermetic poemelor propuse “traducerii”. O stare de tensiune abia comprimată, care e și a simțurilor aprinse, pare canalizată spre alambicuri verbale chemate parcă să le atenueze, cu apeluri la mici insolențe jucate (“Dragul meu semen numărul 1, / azi nu te primesc în pat / pentru că plouă / și vreau să-mi spăl adresa / și sângele / azvârlit în obraz”) ori la grafii ușor prețioase
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
scrisului, care-și asociază cât mai multe date ale trăirii, la nivele diverse, desigur, dintre care nu lipsește nici stratul livresc, al experienței culturale, cu inerenta “artă combinatorie” și gradul de conștientizare accentuat al acestui tip de operații aplicate materiei verbale. Dimpotrivă, noul “portret” al poetei e înrămat într-o realitate deloc cosmetizată ori împinsă în plan secundar, spre un prag al desființării, ci înregistrată “direct”, - un univers de “tarabe”, pestriț amestec de bâlci, în care imaginea despre sine capătă și
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
ta! "- O, Doamne! exclamăm împreună cu Rudin; asta vrea să se fută!! "Dar Natalia îi alunecase din mîini și plecase". Și iată-l pe Rudin lăsat baltă și-n erecție în boschetul gingașei întîlniri. Natalia știe ce-nseamnă s-ațîți, mai întîi verbal, un bărbat! Natalia, în călduri, îi mai dă o șansă lui Rudin: întîlnirea "de la iazul lui Avdiuhin, în dosul păduricii de stejari". Dar Rudin nu se dovedește a fi Marele Cal! După plecarea precipitată a lui Rudin, Natalia are o
"Natalia se îmbujoră toată și tăcu" by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13841_a_15166]
-
mănâncă porumbii; cei doi par niște copii ai naturii, pentru că legea morală nu i-a atins. Povestirile lui Preda înfățișează o lume dură, în care oamenii acționează sub impulsul instinctului, pasiunii și nu al rațiunii. Conflictele se rezolvă prin violență verbală sau fizică. Oamenii lui Preda înjură foarte mult. Ulterior, autorul a mai redus volumul imprecațiilor, sfătuit de apropiații săi. Sorana }opa i-a făcut observații � în legătură cu „Moromeții"): „Marine dragă, ți-am citit lucrarea așa cum ți-am făgăduit, cât mai
Marin Preda: întîlnirea cu literatura by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13823_a_15148]
-
nu rețin nici un vers. Dar, continuând paralela cu scriitorul ceh, pot să-mi aduc aminte de câte un pivot narativ/poetic: o pălărie la unul, un leopard, un elixir și un Swift la celălalt. Astfel de pivoți nu sunt ticuri verbale, ci un soi de matrice a textului. "Neamintirea" versurilor nu înseamnă că nu-mi place poezia lui Cristian Simionescu, ci că acea coeziune de care vorbeam înainte mă face incapabilă să păstrez doar fragmente din poezia sa căci, luate individual
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/13892_a_15217]
-
adevăr nasoală și iată-l pe Dinescu băgîndu-i în p.... mă-sii pe toți și nemaimîncînd ouăle. Sînt sigur, absolut sigur, că-n viața lui nu va mai lua ouă de rață! Fiindcă au "saponele"! Și ca să-nchei în stilul verbal al lui Dinescu: Alexandra, Adelaida, Aglaia, toate nef..., toate cu himenele-n flăcări. Iar Nastasia Filippovna, de la șaisprezece ani, ciuruită de p...! E o diferență! Cu stimă și caniculă, Emil Brumaru 11.VII.'980
Patru ouă de rață by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14247_a_15572]
-
de personalități care erau îmbrăcate în fracuri, uniformă de ceremonie la vremea aceea, care îl conduseră prin mulțime, spre un podium. La un moment dat regele rosti o cuvîntare expusă cu glas sigur, răsunător, plăcut ca tonalitate și ca expresie verbală, subliniind importanța și semnificația expoziției inagurată cu ocazia sărbătoririi Zilei Cărții. După cuvîntarea suveranului s-au rostit discursuri de care nu-mi aduc aminte. Știu doar că am contemplat de departe, cu interes, impresionanta statură a suveranului, care era îmbrăcat
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14168_a_15493]
-
Ustensil", și m-am hotărât să mă port în consecință. M-am dus din nou la funcționar și am început să-l ocărăsc cum mă pricepeam mai bine. în privința limbii române, cunoștințele mele practice nu erau prea mari, iar injuriilor verbale nu le dedicasem cine știe ce studii, astfel încât mi-ar fi fost mult mai ușor să-i comunic mici informații interesante, precum aceea că fratele lui e mai mare ca fratele meu, și altele asemeni. Am fost, de aceea, silit să apelez
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
că tenacitatea-i adevărata căruță, înjugați fiind la dînsa pe viață. Știu, bănui, o să-mi dai exemple: marii, celebrii... S-o luăm metodic, catodic, anodic! Nu te hlizi, scuză-mă, scuză-mă! A, chestia cu "scuză-mă" e un tic verbal, nu mă scuza deloc, pune-mă la punct și virgulă, fă terci din mine, mă bucură infinit! Eu, pe cît mi-e posibil m-am obișnuit să nu izbesc la cap, să nu pocnesc la plex, la complex(ul) de
Fluturii au meserie (Scuză-mă, scuză-mă...) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14674_a_15999]