223 matches
-
și utilizarea noțiunilor spațiale propuse (în, pe, lângă, la stanga, la dreapta, sus, jos, în față, în spatele, sub) Sarcina didactic\: Manipularea unui obiect în funcție de repere spațiale date, precizarea noțiunii spațiale; Reguli de joc: Elevii stabilesc locul unui obiect în spațiul familiar, verbalizând acțiunea și precizând poziția spațială. Apoi vor manipula ei înșiși un obiect, în funcție de repere date de profesor sau alese de ei. Material didactic: obiecte concrete, jucării, imagini/plânse sugestive. Elemente de joc: surpriză, aplauze, manipularea materialelor. Desf\[urârea jocului: Profesorul
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
solicitați să urmărească ei înșiși un obiect în funcție de repere spațiale date sau alese de ei; de exemplu: mingea pe masa/în fața mesei/în dreapta mesei etc. Complicarea jocului: Pe baza unor plânse/imagini, elevii vor fi solicitați să identifice poziții spațiale verbalizând cele intuite în imagini. Ei pot desena pe fișe elemente grafice plasându-se în anumite poziții. Ex: „Desenează norii sus”, „Desenează jos frunze căzute din copac”, „Desenează la stanga copilului un copac”. ¾ „CÂND SE ÎNTÂMPLĂ?” Observație: Acest joc se poate realiza
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
obiectelor (gros / subțire) prin diferențieri între grupe de obiecte. • Să stabilească asociații simple de culoare, forma, mărime (ex.: „roșu că sângele”, „albastru precum cerul”, „rotund că mingea”, „mic precum furnică/gândăcelul” etc.). • Să perceapă constantă de culoare, forma și mărime, verbalizând/indicând: „obiect care nu este de culoare roșie” etc. Obiective psihomotorii: • Să formeze mulțimi după criteriile date: culoare, forma, mărime. • Să clasifice obiectele după criterii date (culoare/ formă/ mărime/ grosime). • Să pună în corespondență obiecte după criterii date. Obiective afective
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
la un obiect, spiritul critic se dezvoltă. În cazul antrenării elevilor în aprecierea unui produs realizat prin tehnica origami se are în vedere, în primul rând, raportarea, compararea acestuia cu modelul inițial. Școlarii vor fi încurajați să observe și să verbalizeze gradul în care produsele realizate de ei seamănă cu lucrarea model, dacă aspectul general al lucrărilor este unul plăcut, dacă modul de execuție a fost corect, îngrijit, curat, dacă alegerea și îmbinarea culorilor a fost în concordanță cu subiectul dat
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
cunoștințelor, deprinderilor, performanțelor etc. anumitor indivizi sau grupuri, în care un termen al comparației este folosit ca standard pentru raportare. Nevoile trăite, resimțite, sunt cele pe care persoana le conștientizează, dar nu vorbește despre ele. În momentul în care le verbalizează, devin nevoi exprimate (Queeney, 1994). Potențialele arii unde pot fi regăsite aceste nevoi sunt reprezentate de cunoștințe, deprinderi, atitudini și abilitatea de a reuși. Un nivel de bază al cunoștințelor este absolut necesar într-o profesie pentru a reuși, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cunoștințelor, deprinderilor, performanțelor etc. anumitor indivizi sau grupuri, în care un termen al comparației este folosit ca standard pentru raportare. Nevoile trăite, resimțite, sunt cele pe care persoana le conștientizează, dar nu vorbește despre ele. În momentul în care le verbalizează, devin nevoi exprimate (Queeney, 1994). Potențialele arii unde pot fi regăsite aceste nevoi sunt reprezentate de cunoștințe, deprinderi, atitudini și abilitatea de a reuși. Un nivel de bază al cunoștințelor este absolut necesar într-o profesie pentru a reuși, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sau excitator), în timp ce altele au un efect inhibitor (diminuarea frecvenței sau a intensității). Identificarea stimulilor discriminativi contribuie la elaborarea ipotezelor explicative privind modul în care se manifestă sau nu comportamentele problemă. Inventarierea lor este ușor de realizat atunci când subiectul le verbalizează în mod explicit. In alte cazuri, acest inventar se construiește progresiv, cu ajutorul întrebărilor: unde, când, cu cine, la ce te-ai gândit? Ele pot fi incluse într-o sarcină care are drept temă auto-observația. Istoria comportamentului problemă arată dacă aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
uită urât unii la alții. (Pacientul este centrat pe situația pe care o descrie, terapeutul își ameliorează empatia). Reformulare Reformularea poate fi de trei tipuri: repetiție, precizarea termenilor și formularea ipotezelor. Repetiția este, într-o oarecare măsură, „metoda papagal”: terapeutul verbalizează cuvânt cu cuvânt, cât mai exact posibil, ceea ce spune pacientul. Acesta ascultă ceea ce tocmai a spus, ceea ce-i focalizează atenția asupra celor trăite mai degrabă decât asupra terapeutului, sau asupra relației cu terapeutul. De exemplu: Pacientul - Sunt total depășit... Terapeutul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
înainte...”). Ii este teamă ca pacientul să nu fie iritat de aceste repetiții, lucru care nu se întâmplă aproape niciodată! A nu repeta exact ceea ce spune pacientul diminuează considerabil impactul reformulării: - terapeutul riscă să „traducă” în mod diferit ceea ce pacientul verbalizează; - pacientul își focalizează atenția asupra formulării și asupra terapeutului mai degrabă decât asupra trăirii sale. A relua cuvânt cu cuvânt ceea ce spune pacientul permite o bună recentrare a terapiei în cadrul relației colaborative. Precizarea termenilor: atunci când pacienții „nu-și găsesc cuvintele
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
își focalizează atenția asupra formulării și asupra terapeutului mai degrabă decât asupra trăirii sale. A relua cuvânt cu cuvânt ceea ce spune pacientul permite o bună recentrare a terapiei în cadrul relației colaborative. Precizarea termenilor: atunci când pacienții „nu-și găsesc cuvintele” sau verbalizează greu ceea ce resimt sau doresc să spună, terapeutul poate să-i ajute să-și precizeze gândurile. Precizarea termenilor trebuie să fie clară și concisă, cât mai aproape posibil de ceea ce spune pacientul, și este însoțită de o verificare a pertinenței
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
clară și concisă, cât mai aproape posibil de ceea ce spune pacientul, și este însoțită de o verificare a pertinenței. Dacă metoda este bine aplicată, atenția pacientului rămâne focalizată asupra realității sale mai degrabă decât asupra relației, sau asupra a ceea ce verbalizează terapeutul. Pacientul - Nu mai reușesc să învăț și examenele parțiale se apropie. Terapeutul - Nu mai reușesc să învăț și examenele parțiale se apropie. (Reformulare-repetiție). Aveți dificultăți în demararea și în păstrarea unui ritm de învățat? (Precizarea termenilor). Pacientul - Si una
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
eforturilor sale în lupta împotriva tulburării și nici nu reușește să-și amelioreze stima de sine. Terapeutul trebuie, deci, să aibă răbdare, în timpul ședinței, să-i explice apariția subtilă a acestor micro-evitări și să întărească alianța terapeutică, încurajând pacientul să verbalizeze, fără rușine sau culpabilitate, modul său de a evita, de a realiza diversiunea într-un anumit moment al expunerii. Si să se asigure că pacientul reușește să se confrunte până la capăt cu scenariul său catastrofic, cu riscul de a reevalua
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mai supărător (imaginile situației) și a diminua reacțiile sale fiziologice de anxietate. Atunci când un pacient care suferă de tulburare de anxietate generalizată este confruntat cu o problemă de viață și realizează că există posibilitatea unei consecințe negative, acesta se neliniștește verbalizând consecința(ele) pentru a evita ca imaginile deranjante să i se formeze în minte. In compensație, neliniștea inhibă procesul emoțional necesar pentru a depăși problema generată de anxietate. Datorită faptului că neliniștea provoacă o diminuare a activării fiziologice a pacientului
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
acela la care se gândește el însuși. Prioritatea este realitatea pacientului la timpul prezent. Sonia dorește să-și trateze problema de alcoolo-dependență, ca urmare a agresiunii sexuale căreia i-a căzut victimă, atunci când era în stare de beție. Obiectivul său, verbalizat în mod spontan, este: „Abstinență totală față de alcool”. Ea afirmă clar că nu dorește să lucreze asupra agresiunii sale sexuale. Stabilirea contractului terapeutic Un contract terapeutic fixat împreună cu pacienta precizează modalitățile de desfășurare ale tratamentului. Terapeutul îi cere, în special
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
lucrul În grupuri mici sau individual la activitățile comune, dar care presupun și rezolvarea unor sarcini individuale (prin fișe, de exemplu). 4. Metodele folosite În Învățământul actual trebuie Îmbinate astfel Încât să existe o participare activă a copiilor preșcolari, ei să verbalizeze și să pună În practică cele Însușite, să pună Întrebări sau să descopere singuri rezultate. 5. Materialele și echipamentele care Însoțesc explicațiile educatoarei pun, de multe ori, baza reușitei unei activități. Jocurile, trusele, planșele, materialele audio-video, aparatele, calculatorul constituie o
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
au depus eforturi substanțiale pentru crearea unui corpus omogen, articulat, semnificativ În ansamblul său. În acest proces de construcție, ei au contopit mituri și fragmente mitice propriu-zise Împreună cu numeroase alte componente: credințe, legende, teme din cântece epice sau lirice, frânturi verbalizate din ansambluri rituale sau magice, basme și povestiri etc. Ceea ce Înseamnă că alături de mitologiile „clasice” se pot așeza și diverse mitologii moderne (de la cele consacrate unor vedete până la cele legate de anumite evenimente sau situații), care sunt, și unele, și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
perspectivele istorice oferite de A. Corbin, 1997, pp. 129-133; K. Ladd, B. Spilka, 2002, pp. 474-478; M. Rouche, 1994, pp. 248-252). După S.D. Gill (1987, vol. XI, p. 489), rugăciunea trebuie Înțeleasă simultan ca: a) text: un ansamblu de formule verbalizate; b) act: un ansamblu de gesturi; c) subiect: o parte a unei doctrine și a unor practici religioase. Ca text, rugăciunea poate fi strict formalizată (eficiența ei depinde de respectarea formei canonice) sau poate fi improvizată din formule religioase și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
prin faptul că unește esențialul Într-o formă simplă, ușor de vizualizat și de Înțeles. Obiective operaționale: - să audieze textul și să cunoască semnificația evenimentului; - să-și Îmbogățească vocabularul cu cuvinte și expresii noi; - să raporteze numărul la cantitate; - să verbalizeze acțiunea; - să se familiarizeze cu diferite imagini și forme de relief ale țării; - să redea prin culori, formele de relief și bogățiile țării noastre, În spațiul dat; - să trăiască emoția transmisă de text; - să redea structuri muzicale pe grupuri alternative
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
logicului pragmatic sau al simțului comun, poate constitui declicul unei epifanii a absurdului de tip existențial. Un exemplu la îndemână este dat de vârtejul nonsensurilor din Cântăreața cheală, al căror comic deschide mai larga perspectivă a absurdului în care viețuim, verbalizând fără sens și fără rost. Revelația absurdului suspendă sau deturnează plăcerea prin comic pentru că suntem plonjați în zona angoaselor, prin desprinderea de contingent și vizarea în ansamblu a condiției umane clownești. Acest comic al absurdului sub specia deriziunii a luat
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Activitatea de învățare reprezentarea prin obiecte sau desene adecvate a numerelor studiate, ce a urmărit obiectivele de referință: 1.1, 1.2, 2.3, a fost verificată prin exerciții practice de formare a numerelor, folosind numărătoarea pozițională (tabla magnetică), elevii verbalizând permanent operațiile făcute. Pentru evaluarea activității de învățare am propus o fișă (fișa 2), având drept scop antrenarea gândirii, stimularea creativității, precum și menținerea unei atmosfere destinse pe parcursul momentului evaluativ. Fișa de lucru 2/ Formare, scriere I.1 Se dau următoarele
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
imaginea socialului, radiografia lui. Odată cu urmărirea gândului până la stadiul preverbal, socialul nu mai contează, el devine o ficțiune. Realul este undeva în mintea eroului, în labirintul lui de cuvinte, care izbucnesc în dezordine la suprafața textului. Devine mai important să verbalizăm odată cu eroul decât să trăim în umbra lui. Ceea ce nu înseamnă că nu trăim alături de el. Bagajul de trăire e mai bogat ca niciodată, nu mai are opreliști, toate ungherele sunt luminate cu reflectoare puternice. Nu dispar nici cronologia, nici
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
acest ritual se bazează pe schema „R dat D”: obmovet thus, vinum Iano pater familias immolat strues ferctum Iovi libat porcae exta Cereri dat Modelul variază și se repetă continuu. Aici cuvintele nu sunt imnuri sau litanii, ci formule care verbalizează acțiunea cultuală În timpul desfășurării ei. Variațiile sunt date de schimbarea materialului cultual, a instrumentelor, a modului de a se mișca și a destinatarilor. „Semnificația” acestui ritual și, În general, a sacrificiului roman de animale constă așadar În ofranda măruntaielor (porrectio
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de autoreglare pentru a putea controla amplificarea unor anumite stări emoționale. Este important pentru copil să Învețe strategii verbale care pot preveni intensificarea emoțiilor negative. De exemplu, dacă copilul se simte anxios pentru că nu Înțelege ceva, el trebuie Învățat să verbalizeze: “Nu Înțeleg”. Este important de subliniat că, deși copilul este verbal, el poate să nu dețină deprinderile de limbaj necesare comunicării spontane a stărilor emoționale. Strategii ca povestirile cu caracter social, conversații comice, jocul de rol și casetele video au
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]