302 matches
-
mulțimi: a umbreluțelor și a frunzelor. Copiii au primit ca sarcină să deseneze în caseta liberă mai multe picături de ploaie decât umbrele și mai puține petale decât frunze. Se pune accent pe realizarea corespondenței între mulțimi de obiecte și verbalizarea acțiunii efectuate prin folosirea unui limbaj adecvat. Deci, pentru a se putea ajunge la conceptul de număr natural atât la grupa mică, mijlocie, mare, pregătitoare există această perioadă pregătitoare în care copiii mici fac numeroase exerciții de compunere și punere
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
depășite de o nouă realitate socială; interpretarea demonologică a realității, care suprapune o realitate fictivă - populată mai degrabă de persoane rele decât de probleme aparent imposibil de soluționat - peste cea reală; refuzul de a conștientiza o situație amenințătoare, negată prin verbalizare iluzorie; sau dependența față de infinita maleabilitate a unei realități aparent greu de controlat. Oamenii reacționează la situațiile sociale prin modele repetitive de comportament. Aceeași situație, identificată cu cele precedente, evocă același răspuns. Ipotetic, mintea umană are pregătit un număr de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
unor trăiri emoționale și afective de tipul stenic (veselie, bună dispoziție etc.), specifice tipului temperamental sanguin. Fig. 12 Mimica excesiv de mobilă denotă, de regulă, o anumită inconstanță sau instabilitate a echilibrului trăirilor psihice. Însoțită și de alte manifestări ca logoree (verbalizare deosebit de rapidă, cu un debit bogat, tendința de a vorbi mult, cu pierderea frecventă a "firului") sau o gestică amplă și rapidă, ea se întâlnește frecvent la indivizii colerici, dar și la cei pasionați. În forme mai accentuate, aceasta poate
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
și Într-o primă aproximare, ne vom ocupa aici de descrierea versantului abrupt al practicilor cărora le dau naștere prejudecățile și stereotipurile, noțiuni abordate și ele În lucrarea de față. Însă raționalitate nu există În acest domeniu. Discriminarea poate preceda verbalizarea unei prejudecăți. Uneori, ea poate să nu se bazeze pe nici o legitimare: persecuțiile și violența au drept caracteristică faptul că se derulează Într-o ceață de justificări sau Într-un spațiu intermediar Între social și moral, foarte bine ilustrat de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
conform unui sondaj din 1989, Québec (Bourhis și Gagnon, 1992, p. 721). Acest stereotip, deși pozitiv, este, din cauza caracterului său aproximativ, o sursă potențială de conflict În situațiile de interacțiune cotidiană. Richard Bourhis și André Gagnon insistă asupra ideii că verbalizarea unui stereotip se sprijină, În parte, pe indici și practici sociale care tind să-i ofere o confirmare parțială. Asiaticii din ancheta efectuată În 1989 primiseră o evaluare pozitivă, În special pentru că aveau o mai bună medie de reușită școlară
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care arată sau prezintă aspecte ale „propriilor” cuvinte sau gînduri ale personajului). Dar de fapt există numeroase modalități de a caracteriza DIL: ca narație substitutivă; ca discurs combinat; ca o contaminare, o pătare sau o colorare a narațiunii; ca dublă verbalizare. Preferăm a o vizualiza ca strategie (de obicei temporară sau discontinuă) de aliniere, în cuvinte, în valori și perspective, a naratorului cu un personaj. Preferăm cuvîntul „aliniere” pentru că nu hotărăște dacă apropierea dintre narator și personaj va fi cu scopul
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
se înțelege pe sine, trebuie să-și recupereze genealogia, să-și apropie ebraica și maghiara și să se elibereze de obsesia morții absurde a surorii sale. Romanul implică și o dialectică de fond, între tăcere și exprimare, fie că prin verbalizarea directă se înțelege comunicarea propriu-zisă, confesiunea sau exprimarea stărilor ambigue ale conștiinței. Gabriel percepe constant greutatea cuvintelor, simte acut necesitatea de a redescoperi o limbă, o cultură și un spațiu ce i-au determinat în mod necesar existența. Călătoria spre
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
fără o relație directă cu "faptele", "lucrurile", "obiectele", "stările de lucruri", "lumea", "lumile", cu "este", adică; și, desigur, cu timpul. Pentru prima formalizare a logos-ului, valoarea de adăvăr apărea ca un "obiect" sintetic, posibil prin timporizarea verbului (sau prin "verbalizarea" timpului). De altfel, valoarea de adevăr nu poate fi ceva nu poate avea vreun sens în afara verbului și a timpului și a relațiilor dintre acestea. Potrivit teoriilor recente ale adevărului, dar și celor ale semnificației, strâns legate de cele dintâi
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
plurisenzorială sintetică și analitică, precum și facilitarea recunoașterii și expresiei verbale;testarea pe baza unei protocol standard ce permite trasarea diagramei progresului lingvistic treaptă de treaptă și diagramei procentuale de evoluție în funcție de scopul propus. Se fixează de exemplu ca obiectiv obținerea verbalizării la un set de 10 cuvinte într-un interval de maxim 30 de secunde și se evaluează procentual răspunsurile corecte. Evaluarea urmărește ca pronunția să fie reproductivă de trei ori și cu o întârziere de cel mult 5 secunde a
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
corespunzătoare aparatului vorbirii căci ascultarea vorbirii altuia nu este numai recepție, ci și vorbire interioară care reproduce în „micro” vorbirea altuia. După J. Piaget înțelegerea se realizează în două etape succesive: a) etapa înțelegerii implicite, fără să se simtă nevoia verbalizării; b) etapa înțelegerii explicite, relație pe baza căreia subiectul acționează concret, obiectiv. Deducem că limbajul interior are un mare rol în procesul de înțelegere și că aceasta presupune semnificația și sensul limbajului. În procesul de comunicare prin vorbire între auzul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
la nivelul de vorbire al copilului cu o complexitate sintactică și semantică a limbajului crescândă. Această adaptare a limbajului matern joacă un rol foarte important în dezvoltarea limbajului copiilor. Între mamă și copil există un aspect interactiv încă din perioada verbalizării prelingvistice. La 4-6 săptămâni el diferențiază vocea mamei, la 2 luni producțiile vocale ale copilului sunt în strânsă legătură cu ale mamei. Cu cât li se adresează mai multe vocalizări materne cu atât se concentrează mai repede asupra semnificațiilor verbale
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
a auzului fonematic duce la o capacitate de înțelegere a mesajelor verbale formulate de adult limitată. În limbajul acestor copii se observă o relatare a povestirilor, impresiilor, adesea incoerentă, inexpresivă, fiind nevoie de numeroase întrebări de sprijin. Această imposibilitate a verbalizării duce la deficiențe ale formulării noțiunilor. Din analiza expunerilor verbale ale copiilor de 4-5 ani, acolo unde se pot realiza, se observă sărăcia vocabularului, exprimarea de multe ori incoerentă, agramată și fără un plan mental elaborat în prealabil. Acolo unde
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
e necesar din vorbirea altora. Personalitatea educatoarei și a părintelui, relațiile armonioase, exigența principală stabilită cu copilul bâlbâit, au o valoare dublă față de procedeele adoptate, pentru cursivitatea vorbirii lui. Jocul, cântul, povestirea după diafilm, gimnastica asociată cu pronunția, antrenarea în verbalizarea impresiilor trebuie să-l pună pe copilul bâlbâit, în stare de a vorbi fără ezitare. Chiar și adolescentul care este solicitat a vorbi rar, a inspira aerul nazal, a-și doza ritmul mijlociu în orice moment al vorbirii, a vorbi
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
versantului descendent al existenței. Apare la adulți. Deseori ea nu apare pură, ci marcată de un sentiment de oboseală sau greutate fizică și psihică (dispropexie). Uneori copiii depresivi sunt considerați capricioși, dezinteresați, hipersensibili sau labili-afectiv. Din contra, posibilitățile reduse de verbalizare a trăirilor, cât și datorită trăirilor depresive polimorfe. Robert Spitzer vorbește despre depresia copilului de 6 luni aflat într-o carență emoțională, în raport cu separarea sa de mamă se caracterizează prin dezinteres față de anturaj, pierderea apetitului și tulburări în dezvoltarea generală
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
amplitudine mare și vor continua cu gesturi de amplitudine din ce in ce mai mică, până la cele implicate în actul grafic. Pentru realizarea acestor mișcări se va acorda sprijin, mai ales copiilor cu dificultăți de realizare motrica, iar executarea gesturilor trebuie permanent însoțită de verbalizare, realizată în anumite contexte variate pentru captarea interesului, însoțite de versuri sugestive, cântece, dramatizări etc. Activitățile vizând implicarea gesturilor rectilinii pot constă în: exerciții de deplasare alternativ cu mâna dreaptă stânga a bilelor/mingiuțelor în plan orizontal: stânga dreapta, si
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
actului lexic. De altfel, pentru formarea câmpului de citire de o silaba în perioada abecedară se acordă o atenție deosebită activității de scriere (mai ales din punct de vedere grafic). În perioada abecedară se insistă pe copieri și transcrieri. Cunoașterea, verbalizarea și respectarea regulilor grafice de către elevi contribuie la transferul acțiunii din plan exterior în plan mental. Scrisul se transformă treptat în automatism. Pentru copilul cu dificultăți de învățare nu se poate preciza un anume moment în care scrisul devine automatism
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
intuite în imagini. Ei pot desena pe fișe elemente grafice plasându-se în anumite poziții. Ex: „Desenează norii sus”, „Desenează jos frunze căzute din copac”, „Desenează la stanga copilului un copac”. ¾ „CÂND SE ÎNTÂMPLĂ?” Observație: Acest joc se poate realiza urmărind verbalizarea de către elevi a unor aspecte privind: momentele zilei (dimineață, prânz, seara), zilele săptămânii, aspecte temporale (ieri, azi, mâine, poimâine etc). 46 Scop: Fixarea reprezentărilor de timp dimineață, prânz, seara prin legare de acțiuni reprezentative, cotidiene; exersarea deprinderilor de exprimare corectă
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
o serie de intuiții, ipoteze produse în prima fază, dar neglijate pe considerentul că nu slujesc rezolvării problemei. Prelucrările inconștiente ale acestor intuiții considerate produse laterale ale gândirii duc la soluția corectă, care apare brusc în câmpul conștiinței. C) Faza verbalizării rezolvării intuitive - constă în exprimarea discursivă, verbală, a soluției obținute. D) Faza formalizării rezolvării reale - constă în exprimarea logico-matematică a soluției obținute și a procedurii rezolutive corespunzătoare. Ponomariov face observația că succesiunea acestor faze nu este identică la toți subiecții
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
foarte diferențiat de la o persoană la alta, datorită aportului cultural diferit al fiecăreia. Totuși școala - și aici este contribuția sa evident pozitivă - este cea care oferă copiilor corpuri de cunoștințe ale căror rigori îi învață să nu se limiteze la verbalizarea facilă și banală, ci să interiorizeze faptul că descoperirea autentică implică o măsură considerabilă de reflecție și apreciere critică. Mai mult, pentru cei care vădesc o vocație precoce pentru descoperiri originale în domenii esențiale, este probabil să se afle cei
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
enciclopedice * Ghiduri și documente practice * Uzuale (dicționare, repertorii, anuare) * Documente juridice (colecții de coduri de legi; enciclopedii juridice) * Literatura cenușie (gri) 191. Care sunt etapele tehnicii de cercetare? R: Există șase etape ale tehnicii de cercetare din cadrul muncii de referință: * Verbalizarea; interviul de referință * Analiza cererii clientului * Alegerea materialului potrivit * Localizarea materialului * Organizarea materialului; ierarhizarea în funcție de importanță * Reluarea efortului în caz de eșec 192. Care sunt criteriile de evaluare a surselor de informare? R: * Scopul * Autoritatea * Exactitatea * Obiectivitatea * Actualitatea * Acoperirea * Modul
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
cea îmbrăcată în veșminte verbale. Ba chiar dacă luăm în considerare procedurile sale puternic algoritmizate, putem considera activitatea compozitorului apropiată de tiparele unei gândiri științifice dintre cele mai riguroase. Dar, cum bine se știe, nici aceasta din urmă nu excelează prin verbalizare (Einstein nu ezita să afirme că în elaborarea teoriilor sale vorbele nu au jucat niciodată niciun rol!), iar în forma sa cea mai pură, care este matematica, ea ajunge să se poată lipsi, aproape în totalitate, de cuvinte. Ființa este
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
patru aspecte pe care profesorul trebuie să le aibă în vedere. Acestea sunt: alcătuirea schemelor dramatice (scenariile); alegerea rolurilor care trebuie interpretate și care pot fi individuale sau de grup; stabilirea mijloacelor de exprimare a mesajelor: mimico-gesticular, pantomima, demonstrația profesorului, verbalizarea etc.; procurarea sau alcătuirea, de către profesor sau chiar de către elevi a recuzitei: decorul, mijloacele, materiale necesare jocului dramatic, folosirea măștilor, a unor povestitori, a muzicii, a dansului, a luminilor, a costumelor etc. Copiii și tinerii deficienți de auz manifestă o
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
jocul dramatic, lucru constatat mai ales cu prilejul serbărilor școlare. In timp ce jocul epic este bazat pe gest, jocul dramatic poate fi un amestec de amintiri, experiențe, fantezii, improvizații și poate fi folosit atât cu ajutorul mimico-gesticulației cât și prin verbalizare, fapt ce-i conferă un atu în plus spre a fi folosit pentru sprijinirea activității de demutizare. Printre tehnicile de realizare a jocului dramatic, mai potrivite pentru cazul deficienților de auz sunt jocul de rol și improvizația spontană, pe teme
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
cu alte domenii sunt evidente: -practica origami servește la învățarea și consolidarea unor cunoștințe matematice, prin operațiile de măsurare, comparare, identificare a formelor geometrice; -construirea figurinelor obișnuiește copiii cu metoda algoritmizării; -factorul lingvistic se dezvoltă considerabil, prin antrenarea elevilor în verbalizarea acțiunilor pe care le fac, prin motivarea alegerii cromaticii hârtiei, prin participarea activă la aprecierea produselor proprii și ale colegilor; -cunoștințele în domeniul literar sunt utilizate, ori de câte ori figurina construită evocă un obiect, ființă, plantă în legătură cu care elevii au studiat un
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
capacităților elevilor de a exprima și de a argumenta un punct de vedere. Următoarea verigă a lecției este antrenarea elevilor în realizarea activității, cu ajutorul învățătorului. Este etapa în care elevii execută mișcările explicate și demonstrate de învățător. În acest moment, verbalizarea cât mai detaliată, realizată de cât mai mulți elevi a fiecărei acțiuni este foarte importantă. Explicând cu voce tare fiecare pas, se oferă școlarilor, în primul rând, timpul necesar executării mișcărilor. De asemenea, gradul de conștientizare și de interiorizare pe
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]