5,522 matches
-
nu departe de zona de contact a munților Bucegi și Gârbova cu dealurile amintite, îi conferă un cadru vegetal bogat, în special în păduri de foioase (gorun, ulm, stejar, paltin, frasin, mesteacănă, asociate bine cu fagul care îmbracă în parte versanții dealurilor Gurga, Răgman, Nistorești, Oradia, Frăsinet. Gorunului i se asociază, de obicei, carpenul la care se adaugă jugastrul, ulmul, teiul. O mare parte dintre arborii de gorun naturali sunt parazitați de vâsc (Loranthus europaensă. Subarboretul este alcătuit din sângu, corn
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
dezvoltării pomiculturii, viticulturii care au specificul lor. În ultimele decenii, suprafețele cu pomi fructiferi s-au extins foarte mult ca urmare a lucrărilor de terasare și irigație. Aici se găsesc meri (60ha), peri (13ha), pruni (488ha), vișini și cireși, gutui. Versanții dealurilor fiind împăduriți cu păduri și pajiști pe o mare întindere, silvicultura, ca și zootehnia imprimă o notă caracteristică acestui peisaj subcarpatic. Codrii de fag, pădurea de foioase și de amestec îndeplinesc o funcție de echilibru a regimului precipitațiilor. De asemenea
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
este, spun filologii, de origine slavă, însemnând în traducere, mesteacăn sau pădure de mesteceni. (Iorgu Iordan, Toponimia românească, editura Academiei, Bucuresti, 1963, pag. 80-82). Prezența pâlcurilor de mesteceni pe raza localității, relicve ale mestecănișului de odinioară ce îmbrăca terasa și versanții Prahovei în zonă, poate să explice toponimul. Unii spun că toponimul Breaza poate proveni și din bulgarul br*az (Breazu, respectiv Breazaă ca nume de persoană. Din spusele oamenilor vârstnici, care nu îsi mai amintesc de trecutul localitătii, din povestirile
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
o frântură de terasă căreia i s-a zis pod. În sud-est, tot pe malul stâng al râului Prahova, s-a format, în timp, localitatea Frăsinet, al cărui nume provine de la specia arborescentă răspândită de-a lungul luncii si pe versantul vestic al dealului Orădia. Asadar, onomastica, hidronimia și toponimia acestor locuri mioritice amintesc, la un loc cu documentele scrise, de rezervorul etnic nesecat, care a fost provincia românească Transilvania. CAPITOLUL V CARACTERISTICI GEODEMOGRAFICE 5. 1 EVOLUȚIA NUMERICĂ A POPULAȚIEI Actuala
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
structura adunată spre cea compactă, aflânduse în apropierea unui centru civic în curs de formare, în zona Casei de Cultură și în lungul singurei străzi principale care conferă orașului aspectul de oraș stradă (tip lineară. Celelalte cartiere sunt situate pe versanți (Nistorești, Frăsinet, parțial Podu Vadului, Gura Beliei, Valea Târsei) au structuri răsfirate și un număr mai mic de locuitori dar sunt atractive pentru case de vacanță. Cartierul Irimești numără cel mai mic număr de locuitori datorită accesului dificil în zonă
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
ca și alte intreprinderi industriale, trece printr-un dificil proces de restructurare, ceea ce face ca fenomenul navetismului să se mențină până în prezent sau chiar să se amplifice. Desfășurarea localității în lungul unei singure străzi principale, cu multe cartiere situate pe versanți (Nistorești, Frăsinet, parțial Podu Vadului, Gura Beliei, Valea Târseiă și amplasarea unităților industriale în partea central-nordică face ca, deplasarea pentru muncă să devină chiar în perimetrul localității o navetă. Legătura rutieră între orașul Breaza și celelalte localități este asigurată de
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
adâncime. Datorită expunerii spre SE podurile teraselor beneficiază de adăpost și de multă lumină. Urmează apoi o altă zonă cu densități ridicate, situată în lungul principalei artere rutiere care traversează orașul de la sud la nord. Densități reduse se înregistrează pe versanții cu pantă accentuată din cauza reliefului montan accidentat și zonele periferice ale cartierelor, în locurile mai retrase și mai puțin accesibile. De-a lungul timpului, cele mai mari densități s-au înregistrat în zonele mai înalte, propice culturii plantelor iar apoi
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
și zonele periferice ale cartierelor, în locurile mai retrase și mai puțin accesibile. De-a lungul timpului, cele mai mari densități s-au înregistrat în zonele mai înalte, propice culturii plantelor iar apoi cele mai căutate au fost zonele de versant care ofereau o oarecare protecție împotriva tâlharilor și abia mai recent populația s-a concentrat în centrul de astăzi al orașului care oferă condiții bune locuit. Pe cartiere, densitatea populației se prezintă astfel: - Breaza (zona centrală, Breaza de Sus, Breaza
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
terasă (Breaza de Sus, Breaza de Josă sunt mai evoluate, atât sub raport morfologic cât și ca organizare socială. Ele au textură bune conturată, evoluând de la structura adunată spre cea compactă și pot suporta ușor modernizări. Celelalte cartiere situate pe versanți (Nistorești, Frăsinet, Gura Beliei, Valea Târseiă au structuri răsfirate, dar sunt atractive pentru case de vacanță, datorită perspectivei oferite. Astfel au reapărut nuclee rezidențiale în jurul dealului Gurga (inclusiv primul teren și club de golf din țară, numit „Lac de Verde
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Beliei-Plai, cele din nordul localității având avantajul unor panorame care se deschid spre spațiul montan. Echiparea edilitară a localității este rămașă în urmă. Rețeaua stradală este mare (147km) datorită întinderii localității, iar mare parte este în pantă, supusă degradărilor de versant. Numai 36 km sunt modernizați (asfalt, pavaj, betonă. Alimentarea cu apă a localității a fost mult timp o problemă, datorită puținelor izvoare. Aceasta se realizează din lacul de acumulare de la Paltinu (Păltinoasaă pe valea Doftanei, din sursa Nistorești (apă filtrată
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
din zonele deluroase puternic influențate de relief, zona de locuit desfășurându-se pe o suprafață de teren relativ întinsă cu o densitate locuibilă inegal distribuită și condiționată de o rețea de drumuri în mare parte în pantă, supusă degradărilor de versant și doar în mică parte modernizată. Orașul Breaza este amplasat în zona dealurilor subcarpatice, pe terasele înalte create de râul Prahova la ieșirea din zona montană. El se întinde în cea mai mare parte pe terasa de pe malul drept al
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
intravilan, între străzi și între funduri de locuri. Așadar, se poate vorbi pe ansamblu de o utilizare destul de mozaicată în raport cu extinderea interfluviilor și a teraselor și cu gradul de fragmentare a reliefului. Terenurile agricole sunt afectate parțial de procese de versant determinate de formațiuni geografice mai puțin dure. După 1989, mai exact după 1991 s-au diminuat suprafețele arabile cu cca 130 ha iar explicația constă în faptul că acestea sunt situate în majoritate pe terase, numite de localnici poduri acestea
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
sunt cele de igienizare, iar în unele locuri de împăduriri. Ele sunt situate pe stâncării, pe terenuri cu eroziune în adâncime, pe terenuri cu substraturi litologice foarte vulnerabile la eroziune și alunecări. Pădurea de pe dealul Gurga este situat pe un versant ondulat, cu expoziție sud-estică și are în compoziția ei fag, pin, molid, larice, paltin montan. Pentru pădurile din localitățile Frăsinet - Nistorești, situate pe un versant ondulat cu expoziție nord-vestică, compoziția este determinată de prezența fagului, mesteacănului, arinului negru. Indicele de
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
litologice foarte vulnerabile la eroziune și alunecări. Pădurea de pe dealul Gurga este situat pe un versant ondulat, cu expoziție sud-estică și are în compoziția ei fag, pin, molid, larice, paltin montan. Pentru pădurile din localitățile Frăsinet - Nistorești, situate pe un versant ondulat cu expoziție nord-vestică, compoziția este determinată de prezența fagului, mesteacănului, arinului negru. Indicele de apreciere a echilibrului ecologic al peisajului prin ponderea suprafețelor împădurite a scos în evidență, la nivelul localităților componente ale orașului Breaza, existența unor teritorii cu
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
sus. În acest caz, apele din surse de suprafață se colectează numai în rețeaua de conducte de ape meteorice din sistemul de canalizare separativ sau în rețeaua de conducte din sistemul de canalizare unitar. Debitele de ape meteorice provenite de pe versanții aferenți zonei canalizate se determină, de regulă, pe baza studiilor meteorologice și hidrologice. Pentru colectarea apelor meteorice de pe versanții dominanți ai zonelor care se canalizează, se recomandă prevederea de canale de gardă cu rolul de a reduce, pe de o
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
din sistemul de canalizare separativ sau în rețeaua de conducte din sistemul de canalizare unitar. Debitele de ape meteorice provenite de pe versanții aferenți zonei canalizate se determină, de regulă, pe baza studiilor meteorologice și hidrologice. Pentru colectarea apelor meteorice de pe versanții dominanți ai zonelor care se canalizează, se recomandă prevederea de canale de gardă cu rolul de a reduce, pe de o parte, debitele din sistemul de canalizare al folosinței, iar, pe de altă parte, de a apăra de inundații suprafața
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
apărare împotriva apelor meteorice care depășesc capacitatea sistemului de 106 canalizare a folosinței respective, care pot aduce prejudicii terenurilor și celorlalte folosințe situate în aval, dacă acestea au o clasă de importanță mai mare. Debitele de apă meteorică colectate de pe versanți în canalele de gardă se evacuează, pe cât posibil, direct în emisari, nu în rețeaua de canalizare a folosinței. Evacuarea acestor ape în rețeaua de canalizare a folosinței este admisă numai în cazuri speciale, cu justificare tehnicoeconomică. 2.4. Dimensionarea colectoarelor
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
platou neted numit “Platforma structurală Broscăria-Laiu” este un “ciudat crâmpei de câmpie înaltă”. În apropiere, la vest și sudvest de Hârlău, tot ca o câmpie de o perfectă netezime, se desfășoară “Platforma structurală Sângeap”, aflată la 400 metri altitudine absolută. Versanții (mai ales cuestele) cu pante care depășesc 5° sunt afectați de alunecări, eroziune torențială și spălări areolare intense. Trecerea spre Câmpia Moldovei pe aliniamentul Târgu Frumos-Cotnari-Hârlău se face prin abrupturi. Șaua Ruginoasa-Strunga (Poarta Târgu-Frumos, după V. Tufescu) se desfășoară între
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Iași prin Câmpia Jijiei Inferioare. Relieful acestei câmpii este dezvoltat pe argile și marne basarabiene și are înălțimi medii de 100-150 metri, și numai în puține situații depășește 200 metri. În cadrul reliefului se evidențiază văile subsecvente, cuestele și procesele de versant. La fel de bine reprezentate în morfologia regiunii sunt luncile largi și terasele cu înălțimi până la 160-170 metri. Relieful în care se încadrează Municipiul Iași cuprinde o serie de coline domoale, înșirate pe stânga Văii Bahluiului, și dealuri și platouri mai impunătoare
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
1-5 kilometri), lipsite de șesuri sau cu șesuri foarte înguste (50-150 metri). Înclinarea terenului pe care s-a format și dezvoltat orașul variază mult, find slabă (1°-3°) în unele zone periferice ale podurilor de terasă, mijlocie (3°-10°) pe versanții cu dinamică accentuat moderată (exemplu - fruntea terasei de 20-25 metri a Bahluiului) și puternică (15°20°) pe versanții cu dinamică activă (exemplu - vesantul stâng al pârâului Podgoria Copou, sectoare de pe versanții Ciricului), (Al. Ungureanu - Geografia Municipiului IașiUniversitatea Al. I. Cuza
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
format și dezvoltat orașul variază mult, find slabă (1°-3°) în unele zone periferice ale podurilor de terasă, mijlocie (3°-10°) pe versanții cu dinamică accentuat moderată (exemplu - fruntea terasei de 20-25 metri a Bahluiului) și puternică (15°20°) pe versanții cu dinamică activă (exemplu - vesantul stâng al pârâului Podgoria Copou, sectoare de pe versanții Ciricului), (Al. Ungureanu - Geografia Municipiului IașiUniversitatea Al. I. Cuza - Iași, 1987). Dezvoltarea socio-economică a orașului a determinat apariția unui relief antropic, ca urmare a unor lucrări de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
periferice ale podurilor de terasă, mijlocie (3°-10°) pe versanții cu dinamică accentuat moderată (exemplu - fruntea terasei de 20-25 metri a Bahluiului) și puternică (15°20°) pe versanții cu dinamică activă (exemplu - vesantul stâng al pârâului Podgoria Copou, sectoare de pe versanții Ciricului), (Al. Ungureanu - Geografia Municipiului IașiUniversitatea Al. I. Cuza - Iași, 1987). Dezvoltarea socio-economică a orașului a determinat apariția unui relief antropic, ca urmare a unor lucrări de canalizare a albiei minore a Bahluiului, de modernizare a rețelei feroviare și a
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
a Bahluiului, de modernizare a rețelei feroviare și a arterelor stradale, de instalare a rețelei de alimentare cu apă, precum și de construcție a locuințelor și a unor unități economice. În același timp, prin lucrări specifice, omul a contribuit la echilibrarea versanților și la păstrarea calității solului (de exemplu, stabilizarea alunecărilor de teren din zona Țicău - Sărărie prin îndiguiri, plantații de salcâm, pin etc.). Relieful teritoriului în care se încadrează orașul Târgu Frumos prezintă diferențe din punct de vedere al genezei, altitudinii
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
nord de valea Bahluiețului se desfășoară interfluvii largi, separate de văi cu direcție nord-vest - sudest, iar la sud de această vale relieful prezintă o fragmentare mai accentuată, suprafețele plane lipsesc și interfluviile sunt reduse la culmi înguste de 50-100 metri. Versanții sunt mai puternic afectați de alunecări de teren, iar eroziunea intensă a făcut ca marnele și argilele să apară la zi. Dealurile din acest sector au o înălțime medie de 140-160 metri, mai mari fiind Dealul Gănești (198 metri), Dealul
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
198 metri), Dealul Podiș (200 metri) și Dealul Rediu (194 metri). Situată tot în Câmpia Jijiei Inferioare, comuna Focuri are un relief sub forma unor interfluvii ce nu depășesc 200 metri, fragmentate de văi secundare cu orientare generală spre sud-vest. Versanții sunt în cea mai mare parte afectați de degradări (eroziune, alunecări). Teritoriul comunei Lespezi face parte din subunitatea geomorfologică Podișul Sucevei, în sudestul acestuia, care este parte integrantă a unității geografice Podișul Moldovei. Acest teritoriu acoperă patea sudică a Dealului
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]