734 matches
-
bucurie și-i mulțumește lui Dumnezeu pentru darul mântuirii. Viziunile poetului sunt însă, după o interpretare proprie, așa cum le percepe sufletul său, în amestecul de sacru și profan pe care-l reprezintă viața însăși. Astfel este poemul: „Cântec de Florii“. Versificația este la acest poet, după toate regulile prozodiei, iar muzicalitatea conferă un spor de lumină, imaginilor create. El procedează prin antiteză și scoate în lumină, viața simplă pământeană a Dumnezeului întrupat, venit de Florii la Ierusalim, “pe cârca unui măgar
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
mai mult decât necesară. Eufonii fără cusur - s-ar putea cataloga poemele de față, de o muzicalitate și o cadență care s-ar putea compara cu cele mai bune versuri clasice românești și universale. Autorul posedă o știință perfectă a versificației, care fac poemele să sune minunat și să fie memorate ușor, ceea ce e cu adevărat remarcabil, spre deosebire de poezia post modernă din care arareori poți reține un vers, ori câte o idee și care, în substanța ei, este golită de conținut
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
toate reprezentând o surpriză plăcută pentru fanii autorului. Atât liedurile, cât și confesiunile sporesc valoarea cărții, conferindu-i un înalt grad de autenticitate și unicitate în peisajul liricii contemporane. În literatura modernă, liedurile sunt poeme lirice de mici dimensiuni, cu versificație liberă, neîncorsetată în anumite tipare, în care muzicalitatea limbajului se îmbină cu arta cuvântului, pentru a crea imagini poetice. Liedul s-a născut din cântecul popular german (germ. Lied = cântec, poem) și s-a dezvoltat, pe vremea romanticilor germani și
ÎN VESTIARUL INIMII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340710_a_342039]
-
etc. Colaborări la Radio - Timișoara, Radio - Reșița, la TV Analog - Timișoara, TVR - Timișoara, TVR - București. 12. Colaborări la volume colective: Studii de limbă și stil, Coordonare științifică G. I.Tohăneanu și Sergiu Drincu, Editura Facla, 1973; Seria Limbaj poetic și versificație în secolul al XIX-lea, Universitatea din Timișoara, 1975-1984; Filologie XX, volum îngrijit de Francisc Kiraly, Ivan Evseev și Ioan Muțiu, Universitatea din Timișoara,1977; Academia și Banatul, volum îngrijit de Ion Iliescu și Sergiu Drincu, Timișoara, 1988; Dicționarul general
BIO-BIBLIOGRAFIE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341369_a_342698]
-
urmă:/ să fiu ce nu am fost nicicând vreodată,/ să cânt înlăcrimarea neclintirii,/ și schimbă-mi sângele degrabă în cerneală!” Atenția deosebită pe care o acordă Cuvântului este ilustrată de valorificarea lui sprijinindu-se pe elementul figurat, pe conotație și versificație: „Juliți de sunt genunchii de iubire,/ cu iasca vremii îți voi da de știre,/ iar cu amnarul șchiopătând - scânteie:/ din teascul Frumuseții beau vinul tău, Femeie!” Elementele esențiale în susținerea eșafodajului prozodic (versul, rima, ritmul) nu impresionează prin ele însele
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
o poezie a simbolurilor profunde, a dilemelor existențiale. Mai mult decât atât, Daniel Dăian renunță la contururile precise spre a reda, cât mai sugestiv, propria-i stare. Universul său poetic apare modelat fragmentar, caracterizat de o mare libertate a formei, versificației și a unei topici insinunante. Există tendința de redare a impresiilor fugitive și a celor mai intime nuanțe personale, ceea ce denotă orientarea impresionistă, evidentă, a poeziei sale. Prin „Arbori de Cristal (Reflexii)”, autorul dovedește o forță creatoare plină de noblețe
EVENIMENT ARMONII CULTURALE: VINERI ( 8 IULIE 2011, ORA 13.00), LA CENTRUL CULTURAL “GHEORGHE APOSTU” DIN BACĂU [Corola-blog/BlogPost/341735_a_343064]
-
cu realitatea e întâmplătoare, oare; oare; oare!”, menite a atrage atenția cititorului pentru a pătrunde în esența versurilor lecturate și a trage singur concluzii. Interesantă și plăcută, în același timp, este și ideea de a încerca folosirea diferitelor forme de versificație (datorată, probabil, plăcerii exercițiului). De exemplu, versificația coșbuciană („La oglindă”) în „Cine sare...” (fără a necesita morala): „grea povară pe cătun/ Că insul era nebun/ Nu era ca ăilalți hoți/ Jefuia vecinii toți/ Și au prins să se gândească/ Cum
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
-
menite a atrage atenția cititorului pentru a pătrunde în esența versurilor lecturate și a trage singur concluzii. Interesantă și plăcută, în același timp, este și ideea de a încerca folosirea diferitelor forme de versificație (datorată, probabil, plăcerii exercițiului). De exemplu, versificația coșbuciană („La oglindă”) în „Cine sare...” (fără a necesita morala): „grea povară pe cătun/ Că insul era nebun/ Nu era ca ăilalți hoți/ Jefuia vecinii toți/ Și au prins să se gândească/ Cum în plasă să le pice,/ Ce metodă
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
-
Vasilatu, Păscoaia și Călinești. Din primul grup din care am făcut parte cei mai vechi erau Gică Gurgui, Ion Berbece, Achim Berbece, Gheorghe Borcan, Spiridon Florea. Între brezoieni, păscoieni și văsăliteni erau și încă mai sunt anumite diferențe atât în versificație cât mai ales în ritmul melodiilor. Conducătorul grupului era Tică Tudoran dar îndrumătorul principal era Lăcătușu zis și Baronu care era cu vreo 30 de ani mai mare ca mine. Chiar dacă nu mai mergeam cu colinda decât unii la alții
POVESTEA UNUI VETERAN (OCTOGENAR) AL OBICEIURILOR STRĂMOŞEŞTI DIN BREZOI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342449_a_343778]
-
este dat decât aleșilor. Nu e de mirare că poemele din cartea acestea sunt un buchețel de rugăciuni eficiente, scrise, unele în formă clasică, plăcut eufonice, cu ritm susținut, rimă perfectă și respectarea cu sfințenie a regulilor de teorie a versificației. Poeta se întrece pe sine în aceste alcătuiri aproape muzicale care ne îndeamnă la credință, la păstrarea celor șapte taine sacramentale și la practicarea credinței. Cei care iubesc acest gen de poezie și nu numai, își pot găsi o oarecare
DE OLGA ALEXANDRA DIACONU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341521_a_342850]
-
conflict; indici spațio-temporali; perspectiva narativă; narator; ... – semnificațiile discursului narativ; ... • discurs dramatic: – didascalii; limbajul dramatic; act, scenă, replică, autorul/personajul ca enunțiator real/fictiv, particularități de construcție a personajului; conflict; ... – semnificațiile discursului dramatic; ... • discurs liric: – tipul de lirism; autor/eu liric/ipostaze lirice; elemente de versificație; limbaj artistic (imagini artistice; procedee artistice); ... – semnificațiile discursului liric; ... • titlu, incipit, simbol central, temă și motiv literar, viziune despre lume; • specii literare; • curente culturale/literare și orientări tematice; • contexte istorice și socioculturale. ... 3. Patrimoniu cultural școlar (autori canonici) – Mihai Eminescu ... – I.
ORDIN nr. 6.177 din 22 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287800]
-
conflict; indici spațio-temporali; perspectiva narativă; narator; ... – semnificațiile discursului narativ; ... • discurs dramatic: – didascalii; limbajul dramatic; act, scenă, replică, autorul/personajul ca enunțiator real/fictiv, particularități de construcție a personajului; conflict; ... – semnificațiile discursului dramatic; ... • discurs liric: – tipul de lirism; autor/eu liric/ipostaze lirice; elemente de versificație; limbaj artistic (imagini artistice; procedee artistice); ... – semnificațiile discursului liric; ... • titlu, incipit, simbol central, temă și motiv literar, viziune despre lume; • specii literare; • curente culturale/literare și orientări tematice; • contexte istorice și socioculturale. ... 3. Patrimoniu cultural școlar (autori canonici) – Mihai Eminescu ... – I.
ORDIN nr. 6.177 din 22 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287800]
-
conflict; indici spațio-temporali; perspectiva narativă; narator; ... – semnificațiile discursului narativ; ... • discurs dramatic: – didascalii; limbajul dramatic; act, scenă, replică, autorul/personajul ca enunțiator real/fictiv, particularități de construcție a personajului; conflict; ... – semnificațiile discursului dramatic; ... • discurs liric: – tipul de lirism; autor/eu liric/ipostaze lirice; elemente de versificație; limbaj artistic (imagini artistice; procedee artistice); ... – semnificațiile discursului liric; ... • titlu, incipit, simbol central, temă și motiv literar, viziune despre lume; • specii literare; • curente culturale/literare și orientări tematice; • contexte istorice și socioculturale; • stilul direct, stilul indirect, stilul indirect liber; • lirismul obiectiv
ORDIN nr. 6.177 din 22 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287800]
-
zilelor noastre. Încă nu’l avem, deși se scrie mult, bine și mai puțin bine, munți de maculatură, dar și boabe de grâu, căci nu orice om care știe face o compunere este un scriitor, după cum nici oricine, care face versificații este un poet! Ce sunt eu?” „Un talant ai primit ce’ai făcut cu el?” „Doamne, iată, nu l-am îngropat în Pământ de frica Ta, ci am muncit cum m’am priceput, de am mai câștigat unul!” Asta’i
80 ! LA MULŢI ANI DOAMNĂ TERESIA BOLCHIŞ TĂTARU ! de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379106_a_380435]
-
-n lacrimă de scrum, / adunată-n căușul iubirii“ (Durere - pag. 59) sau: „Paradă militară, / de păsări călătoare, / ce mândre defilează, / tăind cerul în două, către cuibul / din anul trecut“ (Transparență primăvăratică - pag.105 ). O sensibilitate ușor perceptibilă, o ușurință a versificației, de invidiat, o iscusință a „însăilării“ unor metafore ce dau o „culoare“ aparte poeziilor, o imaginație ce trădează, de multe ori, resemnare în fața candorii sau a trăirii la tensiuni ridicate, iată doar câteva dintre caracteristicile care dau o notă distinctă
IOAN VASIU de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380600_a_381929]
-
casele creștine, pentru cei care vor să se adâncească în trăirea vieții creștine, chiar și pentru alte rituri, deși poartă în subtitlu mențiunea: „Povești ortodoxe cu tâlc”. Fără a se îngriji prea mult de stil, de regulile de teorie a versificației, autoarea ia aminte la mesajul de transmis, la esența creștină a adevărului revelat din micile istorisiri versificate, care reclamă măcar câteva momente de meditație și reculegere în mintea și inima fiecărui cititor. Raportarea situațiilor relatate artistic sub formă de poezii
POEZII DE PUS LA ICOANĂ DORINA STOICA, IZVORUL ÎNDEPĂRTAT, (POEZIE ORTODOXĂ), Editura Pim, IAŞI, 2009 DE CEZARINA ADAMESCU de DORINA STOICA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371538_a_372867]
-
Toate Articolele Autorului Cronică de Virginia Paraschiv Cronica Puiu Raducan , Salcamii din Tepesti STIHURILE DESTRĂMĂRII Puiu Răducan aduce cu Salcâmii din Țepești o stihuire cu care ne-a familiarizat în precedentele introspecții lirice . O punere în pagină pe verticală a versificației poetice , premeditare malițioasă a unui autor care se vrea citit și auzit cuvânt cu cuvânt. Prin aducerea în prim plan a cuvintelor nesemnificante, pronume seci de referință, conjuncții, prepoziții și substantive de rutină, din sfera lexicului comun, și alte instrumente
STIHURILE DESTRĂMĂRII, CRONICĂ DE VIRGINIA PARASCHIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372356_a_373685]
-
măiestrite cu care poetul înnobilează bătrânețea plebeiană. Ființa urbană și-a pierdut orice urmă de reflecție sapiențială. E drept să semnalăm și intruși neaveniți în contextul poetic cadențat în tonul elegiac sau de o gravitate dramatică, respectiv simple jocuri de versificație , nostime, ba chiar ușor frivole, care se pretează aproape instant la persiflare parodică. Și tentația, pe alocurea, a tonului lacrimogen. Și atunci, unde e textul poetic cu valența unicității și a expresivității lirice peste media comună ? Prim planul lamentației obturează
STIHURILE DESTRĂMĂRII, CRONICĂ DE VIRGINIA PARASCHIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372356_a_373685]
-
să nu ne cucerească aceste poezii care curg cu fluență, convingător, într-un ton firesc, luminate pe dinăuntru, poezii în care răzbate glasul de dincolo de materie. Cele mai multe sunt poezii scurte; pe unele le citești dintr-o suflare, adevărate pastile, cu versificație clară. „În camera mea/ nu a intrat/ nici un hoț!/ Nu lipsește nimic!// De ce mă simt/ totuși/ furat de amintiri?" (Hoțul) Chiar și poeziile cu mai multe versuri − la multe dintre ele nu poți să te oprești doar la un fragment
GEORGE ROCA: „POEME BILINGVE” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344736_a_346065]
-
e doar atingerea”. Și totuși, comuniunea, atingerea dintre deal și vale este posibilă, în vis, în stare de veghe ori de contemplație. Punctul lor de întâlnire se numește credință. Poemul care dă titlul volumului, impecabil ca realizare artistică și ca versificație, dezvăluie starea predominantă a poetei, într-un anumit segment de timp, pusă într-o lumină difuză care tinde să crească și să învăluie prezentul: „nu mai aud nimic din tot ce-mi spui / de vină o fi muntele sau vântul
RECENZIE LA CARTEA AURICĂI ISTRATE PETARDE RECI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344758_a_346087]
-
înmulțesc, odată cu trecerea anilor; numele cercetătoarei se regăsește frecvent în același Orizont, dar și în Limbă și literatură, Limba română, Studii și cercetări lingvistice, Familia, Orient latin, Banat, Rostirea românească, Timpul, Caligraf, Reflex, Luceafărul etc., semnând studii de stilistică, de versificație, comentarii și portrete literare, cronici, recenzii. Olimpia Berca a făcut parte, inițial, dintr-un colectiv care elabora, pentru Academie, un Tratat de formare a cuvintelor în limba română. E, însă, greu să-ți construiești un ideal din prefixe și sufixe
OLIMPIA BERCA – RECUPERĂRILE NECESARE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345831_a_347160]
-
doctorat pe care o susținuse în același an, cu titlul Teoria versului românesc. Privire istorică. E o incursiune de prestigiu în contribuțiile de mai bine de un secol pe care poeții și stilisticienii le aduc la conturarea unei teorii privind versificația românească. O parte a cercetării stilistice a textului poetic a luat forma unui voluminos Dicționar istoric de rime (Editura Științifică și Enciclopedică, 1983); pentru cercetători e un instrument util de lucru, care valorifică poezia românească importantă de la Dosoftei până în secolul
OLIMPIA BERCA – RECUPERĂRILE NECESARE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345831_a_347160]
-
europeană, faptul că în România fenomenul epigramistic este cunoscut pe mapamond ca o mișcare de primă mărime. După această scurtă incursiune în istoria epigramei, am ajuns la concluzia că, nu oricine poate fi epigramist. În primul rând epigramistul cunoaște tehnica versificației, are o inteligență sclipitoare, cunoaște psihologia umană, și bineîțeles istoria literaturii. El este un creator, precum poetul, prozatorul, dramaturgul etc. Spuneam la început că epigramiștii clujeni, constituiți în Cenaclul „Satiricom “, au dus mai departe ”flacara” acestei arte până în zilele noastre
EPIGRAMA CLUJANĂ LA CEAS ANIVERSAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347803_a_349132]
-
religioase din aria plasticii în spațiul liricii scrise, intreprinzând un act de curaj; în plină epocă a secularizării existenței noastre îndrăznește să aducă cititorului , mesajul Iubirii Cristice. Încercarea poate fi considerată temerară cu atât mai mult cu cât în arta versificației religioase de la noi poetesele sunt extrem de rare. Poate prea temperată ar putea fi considerată alegerea autoarei de a-și numi poemele din prima parte a volumului ... psalmi. Cu siguranță, artista și poeta brăileană nu are pretenția de a-l egala
POEZIE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346758_a_348087]
-
alte atacuri nefondate la adresa tuturor cărora - --Stelian Platon: - care sunt atacurile, și care persoane? Asta e o nebunie mai rea decât paranoia pe care mi-ai atribuit-o - --Dan Sîrbu: -s-au arătat dornici să vă sugereze o elementară cizelare a versificației ce vă poartă semnătura și, mai rău, --Stelian Platon: -nimeni nu m-a corectat decât acel incapabil Bedrulă (care sper că știe măcar numele lui ce rimă fermecătoare are dacă tot susține că „sânt nu e rimă cu pământ”), care
CUM SE FURĂ DREPTUL DE AUTOR LA WWW.POEZII.BIZ de STELIAN PLATON în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346434_a_347763]