31,572 matches
-
lungul lanțului nostru carpatic. S-ar prea putea, însă, să facem o excepție și să nu ne repopulăm pe această cale, rămânând, ca mai adesea, atipici. Dar cum mulți străini se vântură pe la hotarele țării noastre, dornici să treacă în Vest, i-am putea opri definitiv aici. Nu e o soluție, ci doar un paleativ. Am avut refugiați greci, copii coreeni, dar pe atunci nevoile erau altele. Samoiezi, somalezi, tamuli și neneți ne-ar putea împrospăta într-o oarecare măsură... Slaba
Previziuni, prognoze, predicții by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10446_a_11771]
-
dar Cronicarul nu și-ar fi închipuit să găsească fotografia lui Gigi Becali precum și articole despre el, în presa străină. Nu mică i-a fost mirarea cînd a descoperit în cotidianul Die Presse din Viena, sub genericul De la est la vest, un articol de Peter Martos despre evoluția celui mai mediatizat om din România. (În paranteză fie spus: cînd vrei să prezinți profesionist o carte la televizor, ți se atrage atenția să treci sub tăcere numele editurii ca să nu se considere
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10484_a_11809]
-
publică Geografia literaturii române, azi. Vol. 1 Muntenia, lucrare revoluționară, menită să bulverseze tradiționalele căi de sinteză a producțiilor literare. Profesorul timișorean anunțase de mai multă vreme acest proiect, condensase chiar ideea într-un volum publicat la Editura Universității de Vest, dar, la vremea respectivă, puțini au fost cei care au înțeles logica și scopurile unui asemenea demers. De aici până la a vedea în proiectul profesorului Ungureanu doar rezultatul proverbialei vanități locale (,Tot Banatu-i fruncea", nu-i așa?) sau, mai rău
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
în urmă, chiar și în anii '50 sau '60, puteai întâlni la Ateneu melomani care urmăreau concertul cu partitura în mână, iar programele de sală - inclusiv la Operă - includeau notații de portativ ale temelor muzicale. Și astăzi, în centrul, în vestul Europei, în spațiul landurilor de limbă germană, programele de sală, cele ale spectacolelor de operă, se constituie în ample prezentări cu caracter monografic. Sunt aspecte ce țin de tradiție, de educație. Sunt aspecte asupra cărora am avut prilejul a medita
Sensul evenimentului muzical by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10500_a_11825]
-
morală. Memorii (1904-1910), Traian Brăileanu, (ediție îngrijită, studiu introductiv și repere bibliografice de Dan Dungaciu), 2002 Sociologia românească interbelică în context european, 2002 Națiunea și provocările (post)modernității, 2002 Moldova ante portas, 2005 Cine suntem noi? Cronici de la Est de Vest, Editura Cartier, Colecția Cartier Istoric, 2009 și multe altele... Viziunea, concepția sau opinia Domnului Dan Dungaciu despre implicarea creștinilor, a laicilor în viața Bisericii În clasicul studiu “Mirenii în Biserică”, eminentul canonist român Liviu Stan era cât se poate de
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
acești oameni vor consuma resursele așa cum o fac astăzi occidentalii, atunci Pământul nu va face față cererii noastre. Totuși întrebarea cu adevărat interesantă este: „De ce în unele locuri crește populația și în altele scade?”. Iată un răspuns foarte simplu. Pe măsură ce Vestul a trecut de la economia agrară la una industrială și ulterior la una bazată pe informații, copiii nu au mai reprezentat doar un bun economic. Astfel, cu cât o societate se dezvoltă mai mult din punct de vedere tehnologic, cu atât
10 predicţii ştiinţifice pentru 2014 şi anii ce vor urma [Corola-blog/BlogPost/94257_a_95549]
-
euro în deschiderea unui centru de suport global în România, suma urmând să crească la 200 milioane de euro până în 2015. Compania a anunțat recent că intenționează să deschidă un alt doilea centru de suport global în țara noastră, în vestul țării. Actualul centru de suport are 700 de angajați și deservește Europa, America de Nord, Africa, Australia și Orientul Mijlociu. Huawei are, în total, în țara noastră 1.200 de angajați și 8.000 în toată Europa. „Nu veți găsi o țară ca
Giganţii IT chinezi vor să se extindă în România [Corola-blog/BlogPost/94332_a_95624]
-
echipamente pentru rețele de telecomunicații fixe, mobile, pentru rețele optice și de date. ZTE România s-a înființat în 2002 cu 14 angajați, iar în prezent are 180 de angajați. „Avem o creștere spectaculoasă pe toate domeniile. În partea de vest, la Timișoara, unde avem un centru de servicii, lucrurile sunt în continuă dezvoltare. Am plecat de la 23 de angajați și obiectivul este să ajungem la 250 de persoane. La ora actuală avem peste 180 de angajați. Acest centru deservește cu
Giganţii IT chinezi vor să se extindă în România [Corola-blog/BlogPost/94332_a_95624]
-
servicii, lucrurile sunt în continuă dezvoltare. Am plecat de la 23 de angajați și obiectivul este să ajungem la 250 de persoane. La ora actuală avem peste 180 de angajați. Acest centru deservește cu succes țările din Europa Centrală și de Vest“, declară Lorian Vintilă, reprezentatul ZTE Corporation în România. La sediul central de la București, angajații negociază contractele de livrare de terminale și echipamente la nivelul României și le transmit către grup. „În București, ZTE are o creștere anuală de 27% mai
Giganţii IT chinezi vor să se extindă în România [Corola-blog/BlogPost/94332_a_95624]
-
iar cântecul Mariei o limbă pe care o putem înțelege cu toții. Sunetul pur. Incursiunea Roots Revival aduce împreună improvizația de jazz, temele folclorice din țările de origine ale muzicienilor și compoziții originale. Totul într-o călătorie dus-întors între Est și Vest. Citește tot... Concert de lansare a T-Mobile România la Iași, 13 septembrie Din 12 septembrie Romtelecom și Cosmote devin Telekom România și în toată țara brandul german va face un motiv de sărbătoare în București - piața George Enescu, Cluj
Concert Iasi [Corola-blog/BlogPost/94702_a_95994]
-
sapă acum degetele lor mici ca niște picamăre în visul meu de sub frunte - mîine acolo se vor repezi-n groapa de gunoi să se întîlnească, numai acolo va fi foarte curat - Karl, singur, Fredrich, singur, Vladmir Ilici, fără sprijin din Vest, singur, Iosif, Iosif va spînzura de perdele ferestrele prin care vor ieși cîțiva ochi holbați să se îngroape ca lumina în becul prin care dispare puterea care cîntă bolșe bolșe oceni haroș nașa balșaia rodina ca într-un contrabas sacîzul
MASA by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/3693_a_5018]
-
ai priceput mai încape vorbă cuvântul tău e Lege pentru mine eu sunt deja la a doua pianul lui Chopin îmi cântă din somn brusc m-am desfăcut iar în lumina dimineții de început de noiembrie ciorile zboară întins de la Vest la Est invers de cum fac românii carevasăzică exodul lor nu încetează deși ba unul ba altul singuri sau în cuplu se-ntorc să moară aici cu râul copilăriei la căpătâi cu dealul cu fuiorul la picioare și ramul de stejar
Poezii by Mircea Petean () [Corola-journal/Imaginative/4930_a_6255]
-
lumina totuna sunt. Își schimbă-n continuare locuința, în case tot mai mici, apoi la hotelul final, spre-a retrăi acea melancolie-adâncă, miza criminalului Sfinx. Sunt gheare ce nu se ridică. Simfonia de cameră nr. 33 pentru 12 instrumente. Pământul Vestului e-ntocmai ce pare, în vreme ce solul românesc e alchimic, în orice se preface, și nu știi, mereu în altceva, se preschimbă, de pildă, în alb, și-amintirea unei țări străbune, cu nechezat de cai în noapte, mistere-ntrezărite pe jumătate. În
Poezii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/6754_a_8079]
-
pot cădea la prima adiere a gerului. Mai rămâneau, desigur, resturile sățioase ale cinei și vinul ce udă paginile cărții cu lacrimi de sânge. Și foșnirea primăvăratică a duminicii. V. ( Coda ) Acum în Răsărit e o lună întunecată și în Vest stau să ațipească negustorii și bancherii. Mulțimea se oprește și se uită în oglindă ca și cum ar vrea să se recunoască pe sine și nu imaginea ei răsturnată acolo de taifunurile de peste mări și oceane. Telegrafele bat știri pentru dudui
SELVA OSCURA by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/7312_a_8637]
-
făcut revelionul împreună și ea socoti că Răducu merită să-i dea ce-și dorește, ca de adio și de rămas bun; în primele zile ale lui 1988 el o duse cu mașina la Viena. O lăsă la Gara de Vest și parcă i-ar fi părut rău, după moaca aia pleoștită, și Mariana își spuse că poate se înșelase în privința lui: ar fi rămas lîngă ea poate și ar fi ajutat-o, dar nu mai era vreme să se răsucească
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
un fel de demnitate neagresivă, plăcută: nu te mai pune cu el, n-are rost. Continuă să vorbească, ca să spargă gheața: știu ce s-a întâmplat cu tinerii care ascultau concertul după zid. A scris azi dimineață în ziarele din Vest. Da, eram chiar acolo, îi răspund. După zid. Imi pare rău. Dar îți dai seama, așa ceva nu se poate întâmpla la noi. Nu, răspund eu, că la noi nu vine Led Zeppelin. O pufnește râsul, nu se aștepta. Mă așez
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
de glezna monstruoasă a unei macarale. un sicriu legat cu o funie de un catarg. luna oglindindu-se-n apa murdară și mâncată de psoriazis a cheiului. o fregată-și aruncă ancora-n lună luna se deplasează-n tăcere spre vest și fregata legată de ea ca o umbră dispare în noapte. ultima oară a fost văzută în 1874 în Gibraltar. apoi în 1711, toamna, în Golful Persic. o vreme n-a mai fost văzută de nimeni de parcă viii și morții
Poezii by Ion Mircea () [Corola-journal/Imaginative/7829_a_9154]
-
București, Tg. Mureș, dar și din Germania, din Spania, din Polonia, din Statele Unite. Este o mână întinsă, oferită de câțiva maeștri, în mare parte originari din România, și care ocupă poziții profesionale importante în instituții muzicale de prestigiu din partea de Vest a continentului european. Mă refer în primul rând la acest entuziast artist, la violonistul Alexandru Gavrilovici, concertmaestru al Orchestrei Simfonice din Berna, capitala federală a Elveției. A făcut și face o investiție profesională și una sufletească. Vecine cu abnegația. O
Tineri muzicieni de pretutindeni își întâlnesc maeștrii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Imaginative/8081_a_9406]
-
capitala federală a Elveției. A făcut și face o investiție profesională și una sufletească. Vecine cu abnegația. O investiție ce vizează acumulările privind instrucția celor tineri. Sunt orientați să cunoască, să asimileze standardele circuitelor obișnuite ale vieții muzicale din partea de Vest a continentului european. Investește în relațiile cu colegii de generație - vârfuri profesionale ale acesteia - pe care îi stimulează în a se apropia de cei tineri, în a-i înțelege, a-i îndruma. Mă refer la frații Botond și Imre Kostyák
Tineri muzicieni de pretutindeni își întâlnesc maeștrii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Imaginative/8081_a_9406]
-
unde se nimerea tot ce prindeau. Parfumeturi, adidași, telefoane, câte și mai câte. Le duceau în țară și le vindeau. Dar și alte afaceri, mai scârboase, a pus la cale: cu mașini, cu carduri, cu curve - prospături pe piața din vest. A făcut bani, de-i întorcea cu lopata. Și-a cumpărat viloi în maiorca. Și-a ridicat și palat în craiova, acasă. Nu prea stătea în palat, însă l-a făurit ca să vadă ai lui cât de bine a ajuns
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
mult, aici lumea vine să moară cât mai repede, aici nu avem nimic. și bunicu: abia vorbind, adus cu targa, unde e nordul, și arată spre un perete decojit, și kirilț: nu, acolo e sudul, chiar sudul, nici estul, nici vestul, acolo unde crezi că e nordul e tocmai sudul, adică de ce tocmai invers, adică acum te-ai înșelat cel mai mult. puteai să arăți în orice parte, doar spre sud nu ar fi trebuit. și kirilă credea că a întrebat
spitalul ilfov by Teodor Dună () [Corola-journal/Imaginative/8138_a_9463]
-
de dumnezeire ambulantă, cu centrul oriunde e-un pesedist și raza nicăieri, e-un semn de moarte timpurie a lumii în care ni se pare că trăim. Întâmplări culturale m-au dus în ultimele luni în câteva orașe mari din vestul țării. Și tot întâmplările m-au pus în contact cu oamenii politici de vârf din acele localități. Marea majoritate, trebuie s-o spun, erau oameni din PSD. Am cunoscut prefecți, subprefecți, primari, președinți și vicepreședinți de consilii județene. Nici unul nu
Glonțul de cârpă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13181_a_14506]
-
explicat, ci a precizat că a avut prea mult de pierdut, pentru a avea azi ceva de cîștigat. * Autorul Orizonturilor roșii, cel prin a cărui fugă în Occident a fost dată peste cap rețeaua de spionaj a României Ceaușiste în Vest, generalul Pacepa și-a recăpătat și gradul și drepturile în România. Condamnat la moarte în lipsă, pe vremea lui Ceaușescu, Pacepa a fost grațiat după Revoluție. În ’91, președintele Iliescu a refuzat să-l readucă la gradul de general pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13203_a_14528]
-
Mihăescu, o carte tabuizată în România în perioada comunistă, dat fiind că acțiunea se petrece în Basarabia românească, pe malul Nistrului. Și m-am întrebat atunci ce este cu regiunea dintre Prut și Nistru, o țară și mai necunoscută în Vest decît România. Cînd, mai tîrziu, în catalogul unei librării specializate în estul Europei am văzut oferta unor cărți tipărite la Chișinău cu litere chirilice - între altele, trei antologii voluminoase: Poezia Moldovei, Proza moldovenească și Dramaturgia moldovenească - le-am comandat și
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
va da în prime-time ororile care fac ravagii la noi. În România se preiau dinadins „formatele” dubioase, șușele sentimentaloide, imbecilitățile cu panaș, excentricitățile cu iz scabros. N-am prea observat ca vreun post românesc să imite modelele „main stream” din Vest. Chiar și atunci când cumpărăm un program de succes, o facem trăgând cu ochii la Istanbul. Abili nevoie mare, politicienii Puterii se conformează imediat „formatului”. Culmea e că modelul face ravagii indiferent de vârstă. Fie că sunt trecuți prin ciurul și
„Care e problema?” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13253_a_14578]