256 matches
-
dictare propozițiile dictate ; O2 să aleagă forma corectă a ortogramelor sau, s-au, sa, sa. O3 să completeze corect cuvintele care lipsesc din propoziții ; O4 să alcătuiască pentru fiecare ortogramă dată o propoziție. Subiectul evaluării : I1 Dictare Florile s-au vestejit din cauza brumei. Marin sau Ionel să rămână la vie. Furtuna s-a oprit. Cartea sa este nouă. I2 Tăiați cu o linie forma scrisă greșit : Elena s-a dus în oraș cu sora sa. Elevii clasei noastre s-au pregătit
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
văzduh./ Intrăm cu capete descoperite./ În jurul meselor de diamant,/ zarafii cântăresc nemurirea./ Dar sub tumuli dorm regii înfrânți/ de istorie. Umbrele lor jalnice/ se topesc sub pietre. Coroane de aur/ coclesc sub vălul vremii. Din cronici,/ crengi de laur se vestejesc pe rând...792. Și totuși sentimentele integrează calea adevărului în mister, iar neliniștea creată universului din noi e plenitudine și vid în același timp. Chiar Sfântul Paul desemnează bine pasiunea dragostei când afirmă că duhul se roagă în suspine negrăite
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
în timpul regimului comunist, trezesc tot mai puțin ecou în conștiința românească. Ce-ar trebui să înțeleagă omul obișnuit din formula care-l bântuie pe domnul președinte? Că, timp de douăzeci de ani, acest interes național a fost călcat în picioare, vestejindu-se în fața interesului Europei, al UE și al NATO, și că acuma, după inundațiile pustiitoare din vară, a fost scos la suprafață din mâlul puhoaielor, drept lângă cizmele de cauciuc ale președintelui, care, pe loc, a fost străluminat de o
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și înțelegerii lui, mi-au răsunat în urechi versetele psalmului întâi, pe care încercasem să-l transpun melodic în celula în care multă vreme stătusem singur: „Fericit bărbatul [...] că el, ca un pom lângă izvoare [...] ale cărui frunze nu se vestejesc și rodul său și-l dă la vremea sa”... Ca o revelație făcută sufletului meu de cererea acestui copil, am recitat psalmul și l-am analizat cu toții, comparând omul cu un pom. Prin trup, prin organele lui, omul asimilează energiile
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
recitativ, ceilalți doi-trei țineau isonul, ca în cântările psaltice la strană. Subiectele cântecelor sunt de o cândoare neîntrecută. fața care l așteaptă pe „giani picurar” (tânărul păstor) plecat în transhumanță sau în lume, și care simte că tinerețea ei se vestejește de dorul lui: Ino gioni, ino frate, că-i păcat de-a ghili‘niate, gioni picurar. Câteodată spiritul mucalit țâșnea din ei, ca în convorbirea surprinsă la fereastră, după ce unul dintre ei îl recunoscuse pe celălalt pe sub ochelarii negri, în timp ce
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
am lăsat să mă bântuiești în toți anii ăștia, presupun că mai fascinat cu putere ta, cu inepuizabilul spectacol al succeselor tale și al înfloririi ca un trandafir. Acum ești bătrân și s-a zis cu tine, ai să te vestejești ca Prospero când s-a întors la Milano, ai să ajungi senil și patetic, și fete inimoase ca Lizzie or să-ți facă din când în când câte o vizită ca să te mai înveselească un pic. Cel puțin încă un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
culorilor, pentru antrenarea analizatorului vizual, a percepției și a capacității * Moment de relaxare se va intonă o strofa din cântecul „Toamnă”, copiii putând execută mișcări. „A, a, a! / Acum e toamnă, da! Frunza-n codru ngălbenește, / Iarba-n câmp se vestejește / A, a, a! / Acum e toamnă, da” * „Jocul onomatopeelor” se selectează onomatopee care conțin sunetul „a” (mac, oac, tic-tac etc.) * „Jocul silabelor” elevii vor rosti silabe directe și indirecte: mă, să, ba, pa, aș, aj, ar etc. * Găsirea unor cuvinte
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
a depărtat; Frigul toamnei mereu crește, Iară vară ne-a lăsat. Păsărica cea voioasa, Ce cânta pe rămurea Văzând vremea răcoroasă, Biată a plecat și ea. Toamnă A venit toamnă cețoasa, Frunzele au ruginit, Vremea este răcoroasă, Florile s-au vestejit. Ploi mărunte-ncep să cadă, Dealurile sunt puștii, S-au sfârșit și prin ograda Jocurile de copii. 94 Toamnă de Demostene Botez Toți acei ce întreaga vară Au lucrat din zori în seara, Toamna au roade bogate, Au și fructe
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
nume. Strugurii de Ilie Mirea Struguri galbeni, aurii Roșii, negri, brumarii I-a copt toamnă sus în vii, „Haideți să-i mâncăm copii!” Toamnă (cântec) A, a, a! Acum e toamnă, da! Frunza-n codru ngălbenește, Iarba-n câmp se vestejește A, a, a! Acum e toamnă, da! E, e, e! Plăcută vreme e! Struguri, prune, mere, pere, Noi avem după plăcere. E, e, e! Plăcută vreme e! I, i, i! Haideți copii la vii! Strugurele must se face Și nouă
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
vitalității noastre: „Bucuria pe care ne-o pricinuiește trecerea de la întuneric la lumină, scrie odată Guyau , strălucirea cerului albastru, vivacitatea însăși a culorii, marchează, în același timp cu o sărbătoare a ochilor, o bunăstare totală a organismului. Plantă care se vestejește în obscuritate și se îndreaptă către lumină, ca și cum ar vedea, desi n-are simțul vederii, încearcă ceva analog trecând de la umbră la soare. Poezia luminii provine din însăși necesitatea ei pentru viața și din arzătoarea stimulație pe care o exercita
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
Toamnă. Ea coborî din bostanul fermecat cu coșul plin cu roade, iar când a intrat în împărăție, toți i s-au închinat. Slujitorii sunt pedepsiți de vraja ei.Toți se tem. Până când și mie îmi era frică să nu mă vestejească. Dar Ea m-a rugat să-i stau alături și să-i fiu mână dreaptă. Eu nu am acceptat și, de aceea, ea s-a supărat, făcându mă lemn. Dar deodată eu m-am trezit pe o bancă lângă prietenii
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
vânt. Soarele se ascunde pe undeva, căci stăpâna Toamnă îl amenință cu vânturi grele care să șteargă parcă razele lui calde și blânde. Gâzulițe și țânțari vezi mai rar, căci afară-i frig și îngheață. Licuricii fosforescenți luminează prin ierburile vestejite. Dar așa numita Doamnă își învelește teritoriile cu veșmântul său, se așază pe un scaun, ia un toc și o foiță subțire pe care îți scrie cu aur istoria. Dar unde, nu se știe.... Angelica Dragoslav AMURG DE TOAMNĂ Întotdeauna
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
este subliniată chiar prin această disociere a regnurilor). Simbolurile sunt unele consacrate, dar elementul de noutate e dat de modul în care sunt asociate, de modificarea structurii frastice astfel încât cuvintele-cheie să fie sub accent (cazul complementului direct "durerile le-au vestejit" - Lumina întunericului). De altfel, jocul verbal e anunțat prin motto, unde se realizează prin opoziția plural-singular, aparență-esență: "Luminile! Stingeți luminile/ Să rămână lumina". Drumul este parcurs invers decât în mod normal, dinspre lumină spre întuneric, dinspre însemnul purității, al divinității
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Călinescu i se potrivește afirmația din finalul monografiei „Viața lui Mihai Eminescu”, potrivit căreia existența marelui poet este o excepție: „ape vor seca În albie și peste locul Îngropării sale va răsări pădure sau cetate, și câte o stea va vesteji pe cer În depărtări, până când acest pământ să-și strângă tote sevele și să le ridice În țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale.” Eugen Simion afirmă despre subiectul acestui stidiu: „G. Călinescu a fost un mare critic
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
alta, și anume că, mort în anul nașterii lui Eminescu, 1850, la Oberdöbling, lângă Viena, unde avea să fie internat, peste 33 de ani, și cestălalt, s-ar zice că (scuze!Ă de la însuși Lenau, emulul căruia era („Vântu-o foaie vestejită/ Mi-au adus mișcând fereastra...“Ă, iar nu de la vreo damă oarecare, se va fi molipsit botoșăneanul... Iar Carmen, expunându-și ipoteza, roși din cap până-n picioare, fără a da, însă, înapoi. — Fiindcă nu gândim cu totul altfel, grăi, după
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
s-o ducă în casa mirelui: Că noi iată, am venit, Cu trei târnăcoape de argint Să scoatem floarea din pământ, S-o scoatem cu rădăcină, S-o sădim la mire-n grădină. Floarea ca să înflorească Și să nu se vestejească... După ce dă sfaturi mirilor și-i laudă pentru a fi buni gospodari, oratorul se adresează și socrilor Socrii mari, ascultați, Și-n urechi bine băgați: Când o da soarele-n deseară Mare oaste vămpresoară De n-ați avea bucate de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
la elemente din natură, dar și elemente lingvistice din stiluri funcționale cât mai diverse. Cuvintelor vechi, uzate, le redă viață, făcând asociații surprinzătoare, și, folosește adesea imagini vizuale și picturale nefiind un pastelist. Senzațiile auditive sunt transpuse vizual: „Cu foșnet vestejit răsună valea” sau „Așteptam într-un loc unde încă mai sună Din strunele undelor line izvoarele.” (Moartea căprioarei) Se observă la Labiș tendința întrebuințării concrete a unor termeni „direct legați de unele trăsături profund caracteristice ale conținutului.” Întâlnim des în
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
și spontane, care înțeapă și sug conținutul celular din țesuturi. În locurile de atac apar pete de culoare galbenă-pal, iar țesuturile se necrozează. La atacuri puternice, petele pot cuprinde tot limbul foliar, iar procesele fiziologice sunt stânjenite, iar plantele se vestejesc și se usucă (fig. 3 d). Pagube importante sunt înregistrate în culturile semincere, care pierd florile și fructele sau acestea rămân nedezvoltate. În ultimii ani, dăunătorul produce pagube care pot duce la pierderea parțială sau totală a producției de semințe
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
minieră. Ele migrează din pețiolul frunzelor până la nivelul rădăcinilor, unde distrug țesuturile, care capătă un aspect făinos. La plantele atacate, frunzele cad prematur, tulpinile se rup cu ușurință de la bază sau se ofilesc și pier. În culturile semincere, lăstarii se vestejesc și se usucă. Din această cauză, semințele rămân mici, cu facultate germinativă redusă (fig. 9 c). Măsuri de prevenire și combatere. Se aplică aceleași măsuri ce au fost specificate la gărgărița galicolă - Ceuthorrynchus pleurostigma Marsh. Gărgărița semincerilor de varză - Ceuthorrhynchus
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
dăunare. Larvele și polifage ce atacă tomatele, castraveți, varză, ridichi, ceapă, pătlăgele vinete, ardei, mazărea, morcovul etc. Cele mai mai pagube sunt produse de larvele mature, care în sol rod țesuturile tulpinilor din zona coletului, din care cauză plantele se vestejesc și se usucă. PED = 1 - 2 larve/m2. Măsuri de prevenire și combatere. Se aplică măsuri preventive și curative. Preventiv se aplică: o arăturile adânci de toamnă; o prașile repetate făcute în cursul perioadei de vegetație; o semănarea și plantarea
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
continuă în liniște, hotărându-se a fi însărcinat d. Stoikițoiu, fost vice-președinte, cu ținerea arhivei și tot ce priveste societatea până în Octombrie, când de odată, cu un curaj ne mai pomenit și că o sfidare a tuturor studenților care'i vestejiseră purtarea sa față de d. Florian Becescu, studentul Rudăreanu, foarte iritat și întovărășit de un tânăr român de curand sosit în Bruxelles, apare, încercând a provoca scandal. Și anume: în urma unor intrigi făcute de acest student în chestiune se repede tam
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
scrisoare iscălita de astă dată cu propriul nume, prin care Rudăreanu afirmă față de d. Stoikitzoiu că d. Becescu și-a apropiat banii în chestiune. De această calomnie, justiția românească va avea să se ocupe în curând. De altminteri, toți studenții vestejesc cu dispreț și asprime purtarea acestui student. Și iată ilustrarea zicătoarei românești că un nebun aruncă o piatră pe care o mie de înțelepți n'o pot scoate de unde a fost aruncată. Și iată cum numai grație celor mai josnice
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
imaginea de shtetl caracteristică târgurilor evreiești bucovinene: Așezarea nu era doar un orășel. Siret era un ștetl evreiesc în adevăratul înțeles - social și literar - al cuvântului. Era tipul de ștetl al micilor orășele în care a înflorit și s-a vestejit viața evreiască din răsăritul Europei. O stradă principală strâmtă, de-a lungul căreia se înălțau două rânduri de case familiare cu etaj, unele înconjurate de grădini îngrijite, altele de terenuri părăginate, în care creșteau nestingherite bălării și scaieți... În aceste
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
practicii pe care o desemnează, de altminteri. Astfel, potrivit contesei de Tramar, flirtul, această "distracție deplorabilă", nu este decât o "sămânță rea" aruncată de anglo-saxoni în "curata grădină" franțuzească 19. O sămânță rea care amenință să prindă rădăcini și să vestejească acest crin neprihănit, curat și nobil care este tânăra franțuzoaică. O sămânță rea sau un boboc de trandafir, plin de prospețime și gata să se deschidă? Așa cum vom vedea, este o chestiune de perspectivă. În orice caz, se știe cu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
romanță, aceste noi idile transeuropene, scoțând la iveală întregul lor farmec dulce-amar. Flirt este o narațiune în tonuri pastel semănând cu o delicată acuarelă. Găsind întâmplător într-un fund de sertar două mănuși micuțe cu degetele destrămate și un trandafir vestejit, naratorul începe să evoce cu nostalgie trecutul. Astfel, rememorează "clipa fericită" în care avusese șansa s-o întâlnească pe "cea mai gingașă dintre crăiese"26. Asta se întâmpla, își amintește el, în luna iulie a anului 188.., în stațiunea termală
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]