3,775 matches
-
care mi-a plăcut în mod deosebit. Este vorba de volumul „Povestiri adevărate. Crâmpeie de viață”, de un autor bine cunoscut și respectat în rândurile intelectualității argeșene. Aceasta pentru faptul că el a devenit un veritabil reprezentant moral al unei vestite localități: Domnești, din județul Argeș un om devotat trup și suflet consătenilor săi. Împreună cu editorul, istoricul și poetul George Baciu, tipăresc de câțiva ani revista „Pietrele Doamnei”, care cunoaște deja o răspândire națională. A publicat, ca autor sau coautor, monografii
O carte cu deosebite rezonanţe sufleteşti. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Ştefan () [Corola-journal/Journalistic/87_a_67]
-
violonist, pedagog, pianist și dirijor. Potrivit biografiei sale postate pe site-ul Muzeului Național "George Enescu" din București, George Enescu a început să cânte la vioară la vârsta de 4 ani, primind îndrumări muzicale de la părinții săi și de la un vestit lăutar, Niculae Chioru. De la vârsta de 5-6 ani datează primele sale încercări de compoziție. Studiul profesionist al muzicii i s-a datorat, pentru început, profesorului Eduard Caudella. Între anii 1888 - 1894, studiază la Conservatorul din Viena, avându-i ca profesori
Muzeul "George Enescu" sărbătorește 131 de ani de la nașterea compozitorului by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/21356_a_22681]
-
imaginea calvarului îndurat de un întreg popor. Miam pus întrebarea, oare de ce aduce scriitoarea în discuție orașul Cernăuți. Cine mai știe acum de el!? De acest oraș care la vremea începutului narațiunii (anii 40 ai secolului amintit) era un oraș vestit pentru frumusețea sa în toată Europa, un oraș modern și cosmopolit care se mândrea, cel puțin, cu un teatru ridicat de firma Helmer și Fellner adică exact cei care construiseră, în perioada ante și interbelică majoritatea teatrelor din marile capitale
Cu Madeleine prin multiversul din vecinătate. In: Editura Destine Literare by Mihai Batog Bujeniță () [Corola-journal/Journalistic/85_a_448]
-
o atracție pentru turiști, dar și pentru marile proiecte de la Hollywood. În perioada 15-18 noimbrie 2012, castelul a fost ales pentru filmarea cunoscutei pelicule „Ghost Rider 2”, avându-l ca actor principal pe faimosul actor Nicolas Cage. Fiind cea mai vestită proprietate a lui Iancu de Hunedoara, Castelul Huniazilor a fost clădit în secolul al XV-lea. Cetatea medievală are o arhitectură gotica și este una dintre cele mai importante din România.
Sala de tortură din Castelul Corvinilor, deschisă vizitatorilor by Rudaci Lucia () [Corola-journal/Journalistic/22234_a_23559]
-
de Curtea Veche, găsind ca trăsătură de unire propensiunea spre hagiografia genealogică a lui Mateiu I. Caragiale. Nu cred că are dreptate. Fixația pentru genealogia de stirpe înaltă e a lui Mateiu I. Caragiale și nu pătrunde în țesătura substanței vestitului său roman. Pe cînd în romanul lui Nottara genealogia de vîrf e preocuparea chiar a eroului, Alexe Villara Comnen, care-și caută ascendenții pînă la un patriarh al Ierusalimului, Hrisant. Altfel originea lui e, într-adevăr, din societatea înaltă, tatăl
O inițiativă temerară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16665_a_17990]
-
folosit pentru a desemna un anume tip de muzică actuală, un amestec autohton, fără pretenții artistice dar cu solid succes la o parte din public: o muzică cu rezonanțe orientale și țigănești, cu teme sentimentale și în limbaj semi-cult: "Manele vestite precum "Aș da zile de la mine", "Băiatu' și fata mea" sau "Multe balerine" fac deliciul turiștilor veniți să se simtă bine în concediu" (Evenimentul zilei = EZ 2482, 2000, 2); Ascultăm la casetofon, e SONY, cîntecele lui Lilyana, bomba sexy a
"Manele" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16678_a_18003]
-
vocație. În ultimul pătrar al veacului trecut orașul românesc poseda astfel de trăsături care-l făceau să nu fie identic decât cu el însuși. La configurarea vieții sale culturale de continuitate milenară au participat generații de barzi și de personalități vestite, alături de care au fost primite cu ospitalitate valori din orient și din occident, venite ca la o răspântie de timp și spațiu." În acest limbaj care seamănă cu o lentilă aburită, pentru că nu poate să distingă nuanțele, este evocată o
BIOGRAFIE ȘI APOLOGIE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16696_a_18021]
-
azi, cine n-a admis boala poetului altfel decît de natură luetică? Degeaba îl acuză pe Maiorescu pentru că i-a considerat lui Eminescu maladia de natură ereditară, socotind aceasta un element din sinistrul scenariu ucigător. Și în 1977 Gh. Ungureanu, vestitul arhivar, publica volumul Eminescu în documente de familie, în care originea ereditară a bolii (venită prin familia mamei, Iurașcu) este acreditată prin documente. De ce ar fi crezut, în 1932, altfel Călinescu în celebra sa biografie? Și cît de defăimător vorbește
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
limbă străină, cu toate nuanțele ei, dacă te înfurii rău de tot, recurgi fără să vrei, la limba ta de baștină, singura în care poți să te răcorești repede și ușor, cu toată adresa cuvenită adversarului combătut. Cunoașteți povestea cu vestita contesă din aristocrația britanică, măritată la 16 ani, cu un lord și înnobilată și care luîndu-se la ceartă cu o altă aristocrată - asta pe bune! - începuse s-o înjure de mama focului folosind limbajul de mahala al prostituatelor de la periferia
Lecția de engleză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16807_a_18132]
-
Pesta, Bratislava, păstrînd - toți - monopolul asupra comerțului și constituind ceea ce autorul nostru numește "osatura socială a orașelor sîrbești, inclusiv a Belgradului". Multe personalități ilustre (și prin bogăția lor) precum Gojdu, Sina, Mocioni, apoi Andrei Șaguna erau originare din acel odată vestit Moscopole. Și pentru că am citat nume de personalități e bine să se pomenească faptul că și Constantin Rigas, autorul cîntecului revoluționar grec, a fost aromân. Și cu toate acestea, aromânii, (continuatorii populației romanizate din această zonă, deci autohtoni în Balcani
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
ale vremii, mereu chinuit de lipsa banilor pînă și pentru chirie. În 1935, la recomandare, devine redactor la foaia economică Prezentul, a lui Virgil Madgearu și, peste un an, în 1936, plonjează direct la Universul, ca șef de cabinet al vestitului de tristă amintire director Stelian Popescu (i se spunea, în lumea presei, Stelian Popește). Într-un memorial tîrziu, din anii șaptezeci, a evocat, cu umor amar dar și cu exactitudine, rostul său pe lîngă directorul rapace, antidemocrat și xenofob al
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
civilizația a întîrziat să se înstăpînească în toate drepturile, constituind oaze fericite pentru etnografi. Dar, în rest, satul românesc de astăzi e cu totul altul decît cel din vechime (chiar cel din interbelic, cînd era studiat monografic de echipele studențești, vestite, coordonate de prof. Dim. Gusti) și vechile obiceiuri mai pot fi detectate, cu greu, de la bătrînii supraviețuitori și cu memoria nealterată. Am ținut să menționez toate astea pentru a preveni cititorul că obiceiurile surprinse în celebra monografie a lui Simeon
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
că eroina a existat în realitate, ea fiind "ființa cea mai uluitoare" pe care a dat-o vreodată Botoșaniul, cel puțin după știința autoarei (asta cînd se știe bine că la Botoșani s-au născut cîțiva poeți "și chiar un vestit general roman mort pe cîmpul de bătălie", cum aflăm tot din Introducere). Prin ce e uluitoare Catinca, frumoasa de la mahala, care din brațele unui bărbat într-ale altuia ajunge în cele din urmă să fie consoarta celui, singurului, pe care
Misterele Botoșanilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16955_a_18280]
-
Z. Ornea Acel care va fi arhicunoscut în Muntenia, în al treilea pătrar al secolului al XIX-lea, sub denumirea "vestitul în Țara Românească", acel înțelept ce-și zicea Cilibi Moise, se născuse în 1812, la Focșani, sub numele de Froim Moise. Cum-necum, a ajuns la București, unde practica un ciudat comerț cu de toate mărunțișurile. Se pare că o singură
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
formulate, și că acestea se desfăceau bine laolaltă cu bietele sale mărfuri, excelent prezentate oral. Devenise foarte cunoscut și îndrăgit în București și în alte orașe (pe care le vizita în zilele de tîrg), pînă a i se atribui apelativul "vestitul în Țara Românească". Moses Gaster, care, firește, l-a cunoscut și îi stima cărticelele, a relatat că îl vedea de sărbătorile evreiești în curtea sinagogii unde oficia tatăl său, stînd de vorbă cu alți coreligionari, în grădină, bucurîndu-i cu vorbele
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
nu puțină influență a avut acea citire, și dînsa, asupra spiritului meu". Cu vremea, cărticelele lui Cilibi Moise au fost uitate. E rostul acestei noi ediții să-i readucă la lumină înțelepciunea nativ populară de esență pur evreiască. Cilibi Moise, vestitul în Țara Românească, Practica și apropourile - Ediție de Țicu Goldștein. Editura Hasefer, 2000.
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
Junimea a exercitat o astfel de presiune asupra ideologiei și a culturii (literaturii) epocii. Cei doi factori, cu rol de spiritus rector, au fost T. Maiorescu, pentru spațiul cultural, estetic și ideologic, și P. P. Carp pentru sfera politicului, deși vestitul discurs "Era nouă" care coagulează politic junimismul e rostit abia în 1881. Celelalte grupuri de funcțiuni ale Junimii, enumerate de dl Alexandrescu, mi se par mai puțin importante. Ideea despre cele trei cercuri interioare ale Junimii (conducători, guvernanți și executanți
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
un "oarecare"), ci de Mihnea însuși, "tiranul" ce ne va fi divulgat îndelung. Eroarea e, de altfel repetată ceva mai departe, cănd Babă își evocă fiul mort: "Un fiu oarecare, vestit în mulțime/ Prin luptele sale"... - deci, și el notoriu (vestit), iar nu anonim. Versul scurt al celor 6 strofe din partea a doua a poemului transmite plăcerea de a rosti în rime, pe ritmuri strânse. Și aici, G. Călinescu vede ceva ce nu există: "un sentiment de vâjâit și răsucire"; în
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
Revue, îi împărtășea opiniile? Să admit că traducerea și publicarea articolului fusese o treabă de serviciu. Apoi, reiese din documentările d-lui N. Georgescu, a devenit un teribil adversar al acestor opinii. Dar, apoi, Carp rostea, după actul proclamării regatului, vestitul discurs în Camera Deputaților, numit "Era nouă", în care pleda, ca și mai înainte Maiorescu, pentru ideea comunității de acțiune și principii dintre cele două partide. Maiorescu precizează, în aceeași prefață, că "Timpul s-a grăbit să reproducă discursul lui
Tot despre senzațional în istoriografia literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17040_a_18365]
-
proaste cînd simt nevoia să revăd poza de la Santa Barbara, căutînd-o febril după ani și ani ca pe un document de identitate aproape șters de timp și de care ți-e teamă să nu-l pierzi... * * * Cu bărbatul Hanei, ginecolog vestit și totodată un umanist de forță, fac politică ori de cîte ori se întîmplă să rămînem împreună. Una din obsesiile lui este amenințarea totalitarismului, aflîndu-ne în plin război rece. Orice ar fi,... cutremure catastrofale,... epidemii,... japonezii atacînd din nou coasta
Coasta Pacificului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17114_a_18439]
-
s-a dezis de comunism și de crimele comuniste, "necesare purificării sociale". Era doar scârbit de întinarea idealurilor roșii de către Ceaușescu & comp. Parcă mi-e cunoscut acest tip de biografie și de atitudine "civică"! Ne întrebăm de ce nu se publică vestitul Jurnal confiscat cu atîta tam-tam de securitate. Cine știe ce surprize ascunde?! Iar dacă a fost distrus, lucrurile devin și mai limpezi. Securiștii știau bine de ce au făcut-o. Babu le cunoștea sistemul, căci fusese multă vreme de-al lor, în fruntea
Doar "o răfuială între bandiți"? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17118_a_18443]
-
de cultură, sponsorizând revista locală și cu profesorul Al. Buleandră, redactor-șef la Magazinul de Urziceni. Dar ce stau eu și mă mir... Urziceniul, față de atâtea orășele mai mici, avea pe vremuri o faimă a lui de muzicanți de forță, - vestiții lăutari nelipsiți la chefuri, nunți, ca și înmormântări, când legau de gâtul viorilor năframe albe. Orice urzicenean în vârstă nu poate să nu știe de familia Carabulea ori de tribul Olmazu (cu acordeonistul mai tânăr, Basacu, jucam biliard la nea
La Monument by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15819_a_17144]
-
cadre și manifestări, categoriile metodologice propuse și impuse de doctrina sociologică gustiană. Această "campanie" din 1928 într-un sat bucovinean va crea, cu timpul, obișnuința tehnicilor de lucru pentru cunoașterea, în adîncime, a satului românesc în interbelic. La încheierea ei, vestitul Mac Constantinescu a amenajat, în sălile seminarului, prima expoziție sociologică, de mare succes nu numai în intelighenția bucureșteană, dar și în cadrul pavilionului românesc al expoziției de la Barcelona. Totodată, la Institutul Social Român a fost programată o sesiune științifică importantă, în
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
profesor de istorie, imaginat tocmai în 1843. Marii istorici de mai tîrziu l-au urmat, chiar dacă de la Iorga, Onciul, Ion Bogdan încoace au inițiat școala pozitivistă în istoriografie, pornind critica științifică a izvoarelor. A mai rămas de la Kogălniceanu un discurs vestit rostit în Academia Română în 1891. E, fără s-o fi voit, o mărturisire autobiografică revelatoare și emoționantă, făcută cu numai două luni înainte de moarte. Își reconstituie, aici, istoria formației sale intelectuale, așezînd la loc central germanismul și nu influența franceză
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
autorul n-a perseverat într-un tip de scriere ficționară în care dovedea înzestrare. Dl Teodor Vârgolici, cunoscutul istoric literar, a alcătuit o bună ediție din secțiunea literară a operei lui Kogălniceanu, la care a adăugat, cum era și firesc, vestitele programe literare și nu mai puțin celebrele discursuri comentate de mine aici. O postfață, o cronologie, referințe critice și un glosar întregesc, lămuritor, această excelentă ediție apărută la Editura Gramar condusă de dl Ion Marinescu. Mihail Kogălniceanu - Scrieri literare. Discursuri
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]