594 matches
-
gândea în basme și vorbea în poezii” acum pe cale de dispariție. Au rămas ici colo doar scheleții ideilor, insectar de fluturi uscați și veștezi care încearcă să-și ia zborul din vitrinele de muzeu, să-și scuture aripile de praful vetust al istoriei și să-și picteze straiele de împrumut în culorile de sepie ale gândirii seculare, desacralizate. Lipsit de expresivitatea poetică omul riscă să își piardă contactul cu frumusețea de vis a voalului care împodobea cândva fața ascunsă a zeiței
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
gândea în basme și vorbea în poezii” acum pe cale de dispariție. Au rămas ici colo doar scheleții ideilor, insectar de fluturi uscați și veștezi care încearcă să-și ia zborul din vitrinele de muzeu, să-și scuture aripile de praful vetust al istoriei și să-și picteze straiele de împrumut în culorile de sepie ale gândirii seculare, desacralizate. Lipsit de expresivitatea poetică omul riscă să își piardă contactul cu frumusețea de vis a voalului care împodobea cândva fața ascunsă a zeiței
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
pentru cuplurile de homosexuali, facînd din Franța a 14-a țară din lume care recunoaște căsătoriile între persoanele de același sex. Iată cum civilizația occidentală a implementat omenirii mari stricăciuni. Francezii și englezii ar trebui să-și mai modereze sarcasmul vetust și disprețul lor față de alte națiuni și culte religioase În acest moment asistăm la o schimbare de paradigme: teroriștii nu mai călătoresc cu avionul spre locul vizat, ci sînt racolați chiar dintre cetățenii țărilor adoptive. Cred tot mai mult că
Pornografie, teroare, laicitate fără limite, dispreţ faţă de alte culte şi planuri secrete [Corola-blog/BlogPost/93046_a_94338]
-
vorbesc de la sine. Numai un om crud s-ar bucura de atacurile teroriste și de moartea unor nevinovați. Regret nespus pierderea de vieți omenești. Mă declar solidară cu familiile celor dispăruți, însă, francezii ar trebui să-și mai modereze sarcasmul vetust și disprețul lor față de alte națiuni și culte religioase, decît cel practicat la ei, „operele de artă” ale celor de la „Charlie Hebdo” fiind edificatoare. Ar trebui să înțeleagă că valorile civilizatoare nu sînt cele impuse de marile puteri, ci acelea
Pornografie, teroare, laicitate fără limite, dispreţ faţă de alte culte şi planuri secrete [Corola-blog/BlogPost/93046_a_94338]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > SCRIU DESUET, VETUST ȘI DEMODAT Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 1924 din 07 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Am obosit de tot ce-n lume se-ntâmplă azi, ca un blestem. Chem vrăjitoarele pe nume și îngerii și demoni chem Să
SCRIU DESUET, VETUST ŞI DEMODAT de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383319_a_384648]
-
curgă sânge și cangrene să viermuiască-n flori de măr, Minciuna să-mi sărute dorul, batjocorind un adevăr. Poemele își pierd savoarea și Eminescu e hulit Iar dacă-n vers pui ''praf de stele'' pe loc ești categorisit Ca retrograd, vetust, arhaic și demodat și perimat Și din elita modernistă, pe dată vei fi expulzat. Nu e permis să spui: ''tristețea mi-a frânt o aripă și-un vis'' Sau să vorbești de cer și stele, de ghiocei și paradis. E
SCRIU DESUET, VETUST ŞI DEMODAT de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383319_a_384648]
-
Cu replici ce se vor subtile, ca avocații în proces. Și fiecare vrea s-arate, cât este el de filozof. Iar eu voi scrie-așa cum simt, cu muzul meu oligotrof... 06.03.2016 Violetta Petre Referință Bibliografică: Scriu desuet, vetust și demodat / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1924, Anul VI, 07 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
SCRIU DESUET, VETUST ŞI DEMODAT de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383319_a_384648]
-
că imaginea avea cel puțin douăzeci și cinci-treizeci de ani. Era o imagine de lumină și de speranță care promitea lucruri ce nu există decît În privirile neîncărcate de ani. Flăcările devoraseră aproape toată marginea fotografiei, Însă, Îndărătul acelei vitrine vetuste, Încă se mai putea ghici un chip sever, o siluetă spectrală insinuîndu-se dinapoia literelor imprimate pe sticlă: Fiii lui Antonio Fortuny Casă fondată În 1888 În noaptea cînd mă Întorsesem În Cimitirul Cărților Uitate, Isaac Îmi povestise că Julián Carax
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
emisfera de nord, treisprezece spre emisfera de sud, cu un ecuator care împărțea capitala în două jumătăți. Pe aceste brațe aveau să se înscrie automobilele negre ale entităților oficiale, înconjurate de gărzi de corp și de aparate de emisie-recepție, aparate vetuste utilizate încă în această țară, dar deja cu buget aprobat pentru modernizare. Toți cei care intrau în diversele faze ale operațiunii, indiferent de gradul participării lor, au trebuit să jure că aveau să păstreze secret absolut, mai întâi cu mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
cei mai mari poeți ai noștri. Deci, se crede greșit, nu greșit, dacă s-ar crede greșit nu m-ar supăra, dar unii poeți și unii critici literari de dincolo de Prut, din țara noastră, spun că eu sunt un poet vetust, pașoptist. Sunt niște minciuni și ei știu că spun minciuni și asta mă supără cel mai mult. Eu am spus că eu vin din tradiția noastră folclorică și clasică, dar eu sunt un poet modern, ca expresie și ca simțire
ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A POETULUI ROMÂN GRIGORE VIERU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361272_a_362601]
-
al omului s-a mai schimbat,că psihicul acunoscut transformări. În această situație există riscul de a-l îndepărta pe om de Biserică.Cântecele, modul de exprimare litrurgică acum 2000 de ani erau moderne pentru omul de atunci,acum sunt vetuste și nu mai corespund felului de receptare. -În postmodernism s-a făcut simțită o pronunțată creșterte,până la saturație,a ponderii elementelor intelective îndepărtându-se de elementul afectiv.Astfel, s-a ajuns până la arta abstractă și uneori chiar la incoerență. Datorită
5-METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361308_a_362637]
-
lin ce se scurge din suflet/ Sub lava încinsă ascund chintesența/ Aceluiași gând ce mă-nvăluie-n cântec//”. (Sunt, Oradea, 7 octombrie 2009). Poeta nu se sfiește, cu acest prilej să-și manifeste dragostea de meleag, fără a fi suspectată de patriotism vetust, retrograd, fără acoperire. Ba, s-ar putea afirma că aceste valori perene ale sufletului românesc, cum sunt: dragostea de neam, de meleag, limba, religia, cultura, datinile, sunt reînviate, așezate într-o lumină favorabilă, împrospătate. Corespondența dintre ciclicitatea anotimpurilor și vârstele
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
idiosincraziile ei, cartea lui Theodor Răpan este rodul harului său poetic, conferind noutate și specificitate Sonetului. El readuce în fața cititorului o specie literară cultivată, în mod deosebit, cu câteva sute de ani în urmă. Cu toate acestea, nimic nu este vetust. El valorifică particularitățile barocului, ale romantismului, dar și pe cele ale clasicismului, manifestând o disponibilitate transfigurat orie excepțională. Inovator în gândire și în concepție, prin sensibilitate, imaginație și fascinația senzorialității, aduce într-un alt timp și spațiu Barocul! Apartenența romantică
FIIND 365 + 1 ICONOSONETE, DE THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364104_a_365433]
-
generator și regenerator al unor stări pe care doar marii poeți ar mai putea să le provoace. Lirică prin excelență, bogată în universul tematic, concesivă în idiosincraziile ei, cartea lui Theodor Răpan conferă noutate și specificitate Sonetului. Nimic nu este vetust, anacronic! El valorifică particularitățile barocului, ale romantismului, dar și pe cele ale clasicismului, manifestând o disponibilitate transfigurat orie excepțională. Un motto sugestiv deschide cartea: „M-am trezit fiind, voi ațipi nefiind!”, al lui Nichita Stănescu, cel care, ascultându-i poeziile
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
de întrecere sportivă ne privează de sentimentul continuității, al durabilității. Ambiția de a duce o „vita activa”, de a fi mereu ocupați, ne obligă să renunțăm la binefacerile unei „vita contemplativa”, dezumanizându-ne. „Schnellebig” spun germanii când vorbesc despre ceva vetust, depășit. Traducerea mot a mot este „repede trăit”. Să urmăm îndemnul lui Pascal, zice autorul sudcoreean, observând că numai dintr-o poziție de repaos putem înregistra corect mișcarea celorlalți, detaliile lumii înconjurătoare și ceea ce este înmagazinat în ea. Și Tommaso
HORA QUOTA EST de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363070_a_364399]
-
în citate din marii oameni ai culturii umane, citate pe care le găsim din belșug în cele două romane, ca și setea de creație manifestată prin scris. Înclinația către a filozofa a personajului îi dă o distincție aparte, o frumusețe vetustă, semn că personajul aparține altei epoci, când „cartea” și cultura reprezentau un ideal și erau caracteristica unei societăți ce tindea către puritate, moralitate, evoluție spirituală: „Fiecare în parte se consideră un luptător pentru dreptate și în numele fericirii invocate dorește înțelegerea
CRONICĂ LITERARĂ: „DEZILUZII” ŞI „VIAŢA CA O ILUZIE” – DOUĂ ROMANE DE BERTHOLD ABERMAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368469_a_369798]
-
dați crezare oricărui duh. Ci cercetați duhurile dacă sunt de la Dumnezeu, fiindcă mulți prooroci mincinoși au ieșit în lume" (1 Ioan 4, 1). Azi pot să spun că m-am înjunghiat Cu cerul descendent,confrate, Cu apă lină într-un vetust stigmat Din inimă, ce peste mine cade. Azi pot să spun că m-am înjunghiat Cu o tăcere suferinda din limbi întretăiate, Cu adevărul, care m-a supravegheat, Și nimeni nu ar încerca să ne desparte. Azi pot să spun
AZI POT SĂ SPUN CĂ M-AM ÎNJUNGHIAT de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363728_a_365057]
-
are apetență pentru deus absconditus, Dan C. Mihăilescu admiră natura și își găsește refugiul în ea. Singurele desfătări îi sunt date de concretețea sălbatică a locului, fauna și flora părându-i-se mult mai frumoase decât smalțul șters al icoanelor vetuste. Senzația pe care ți-o lasă este că cele mai bogate clipe i-au fost prilejuite de contemplarea cuiburilor de rândunici, de silueta chiparoșilor băștinași și de lujerul irișilor împodobind incinta schiturilor. Toate aceste detalii - descrise mustos cu o limbă
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC, DAN C. MIHĂILESCU, OARE CHIAR M-AM ÎNTORS DE LA ATHOS?, EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012, 112 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347993_a_349322]
-
în ton ușor elegiac, blând dojenitor, exprimarea limpede, caldă, cu străfulgerări panseistice, este o poezie a zilelor noastre, scrisă de un poet în deplinătatea forței creatoare și a maturității artistice. Poate că e puțin cerebrală, se pretează mai puțin sentimentalismului vetust și gratuit: „să pot lua marea hotărâre / să mor la rădăcina unei spânzurători / în crângul în care primăvara vine devreme / credeam că ești tu când te-ai aplecat deasupra / patului meu / dar era singură noaptea / un gând incurabil de trist
PETRE RĂU, EDEN ÎN CĂDERE, INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365767_a_367096]
-
spune că percepția asupra lumii exterioare se modifică, în funcție de stările noastre subiective: “pârtie de brazi, /verdele suind voios/vârfuri amare.” (“Munții Buzăului”). În mod surprinzător, întâlnim reminiscențe mitologice: Orfeu, Euridice, Penelopa. Deși ar putea să pară, la o primă lectură, vetuste, ele sună firesc, “limpede”; e un amestec de naivitate și grație: “Timpul trece greu când aștepți. De ce e furioasă, tocmai acum, /Penelopa din mine?” (“Dilemă”). Poezia d-nei Ioana Voicila Dobre se caracterizează printr-un sentimentalism discret, nuanțat, prin delicatețe și
PREFATA- de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366459_a_367788]
-
aminte să-i aduc ... O, nu mai cânta, harmonie pribeagă, / Că plâng, și nu știu unde mă duc (Nocturnă). În poezia lui vom observa spontaneitatea unei mărturisiri, și nu este singura în creația poetului băcăuan, spontană și sfioasă, uneori de-a dreptul vetustă și desuetă, care a dat naștere unuia dintre farmecele sumbrului cenușiu, greu de precizat în arta bacoviană unde sugestia este profundă și constantă. Nu cred că voi greși afirmând că George Bacovia este cel mai mare creator de atmosferă din
ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361734_a_363063]
-
cu nori și ploi din care au plecat iubitele prin Tahiti să-l vadă pe Gauain cu urechea spânzurată de plajele pustii în alcooluri caligrame, suntem în țara migrenelor trăind într-o coridă continuă sub o bolgie imaginară unde metaforele vetuste se îneacă în sângele înserării pe țâțe de vioară. în curând vom vorbi cu toamna care vine cu grădinile întristate și cu trandafirii ofiliți, îndemnându-ne să bem cucută din ulcioare păgâne; luminate de lună, vor veni femeile din absurd
POEZIA CA SPOVEDANIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352261_a_353590]
-
stele pe buze iscau orbul suflet din miezul de pâine, prin spații zburau hieratic meduze când noaptea-mi lătra cu furie de câine Straniu, clepsidra sfărâma în măsele pietrele roșii zidite în mine și-mpovărată de dangăt sihastru se arcuia în vetuste ruine. Gem bolți uriașe în tulburi ispite și umbra clepsidrei inundă pereții, când semne nebune cu ochi de-odaliscă mi-atârnă sălbatec în ciutura vieții. Leonid IACOB Referință Bibliografică: noapte de-aiurea / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
NOAPTE DE-AIUREA de LEONID IACOB în ediţia nr. 1017 din 13 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352436_a_353765]
-
pentru a descifra filonul existenței omului care trece asemeni unui tren: "Să știi că totu-i măsurat,/ Dar bucuria să nu-ți treacă/ Nici când, c-un șuier disperat,/ Și trenul cel din urmă pleacă". Cu tot amestecul de recuzită vetustă, de rememorare exaltată, Doru Moțoc are însă o prospețime a imaginației incontestabilă și o percepție acută a materialității răvășite: "Lângă dragostea mea, unde-aș vrea să te știu,/ Cresc mărăcinii-ndoielii, neliniștea sură adie,/ Dar visul te mai caută încă
CE-A MAI RĂMAS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351467_a_352796]
-
Marga E vesel hangiul, aici am rămas Pe seară vom trece prin piață După naramze, ziare și-un ceai La fel cum ne ia soarta din viață Galopul nebunilor cai Să nu te surprindă o urbe Cu aerul ei sobru, vetust Plimbarea pe străzile curbe, Muzeul cu patul lui Procust Dughene deschise din zori Obloanele trase la șapte Trepăduși pomădați cu unsori, Jupânesele care vând lapte Referință Bibliografică: In urbea cu plopii ca varga / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
IN URBEA CU PLOPII CA VARGA de ION UNTARU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356285_a_357614]