662 matches
-
în dimineața aceea. Restul se înfruptau dintr-un ied tăvălit în jar, cu vreo două ore în urmă, însă nimănui nu-i plăcea cât ei. Lua cu degetele scufundate în grăsime bucăți mici din momițele celui ce urmase s-ajungă vier și le trimitea drept sub limbă, ca un pelican când înghite peștele. Omar o privea nemișcat și un nod fierbinte de silă, dar și de surpriză îi urcase în gât. În aceeași clipă, Veterinara chiar îl luă pe nepregătite: — Ce
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
trăiești sub un acoperământ cu dânșii. - Nu, zise Rufă, luând din chiseaua cu dulceți pe care-[ o] adusese pe o tabla frumoasă Maria, știi casa cea veche din vie, vere, unde în urma nu mai ședea nime nea decât prisacarul și vierul, acolo m-am mutat și eu. Rele zile am mai ajuns, că nu-și cinstesc nici copiii părinții... - Rele - rele. - Apoi, Mario, să trăiești, fata mea, ș-apoi, zi tot frumoasă rămâi de când te știu, pui de pasere ce ești
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
vale și s-au întrupat din must și din curătoare. S-au tescuit și s-au dat cep a treia zi după ce au fiert și s-au suit în deal la cramă și s-au pus de a dreapta lui Stoian vierul, care iarăși va să vie cu sfredelul cel mare să cerce vinul și pelinul, a căror băutură nu va mai avea sfârșit. Și într-o ocă plină, domnul dătător de viață bețivilor, cărora ne mărturisim, că de-mpreună purcedem cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
plantă lung - boală îndelungată lut - pămînt M mai - instrument de bătut rufele la spălat; ficat mană - belșug; boala viței de vie; spumă ce apare primăvara pe apele curgătoare; nor(i) deasupra pădurilor de brazi; praf galben depus pe porumb mascur - vier îngrășat maslu - rugăciune specială făcută de preot matcă - uter mălai - turtă din făină de porumb mălură - parazit al grîului mărit (de) - de măritat mătăuz - mănunchi de busuioc megieș - vecin melesteu - mestecău, făcăleț de amestecat mămăliga melițoi - unealtă de zdrobit milă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Einbahnstrasse este revelator: „Das Kind, das hinter der Portiere steht, wird selbst zu etwas Wehendem und Weißem, zum Gespenst. Der Eßtisch, unter den es sich gekauert hat, läßt es zum hölzernen Idol des Tempels werden, wo die geschnitzten Beine die vier Säulen sind. Und hinter einer Türe ist es selber Tür, ist mit ihr angetan als schwerer Maske und wird als Zauberpriester alle behexen, die ahnungslos eintreten““. În materialitatea lor, lucrurile adăpostesc spirite, sunt măști jucate pe o scenă și sunt
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
publica la Paris o culegere de balade și cântece populare în 1855, Ballades et chants populaires de la Roumanie 228, iar gustul pentru folclorul românesc era împărtășit și de regină, care publică în Germania legenda Meșterului Manole, Meister Manole: Trauerspiel in vier Aufzügen229. Carmen Sylva publică pentru prima oară basmul cu parfum de legendă în 1882, în volumul intitulat Pelesch-Märchen, (Bonn, E. Strauss, in-8), iar în 1884 este tradus separat în limba franceză de către M.A. Odobescu și G. Bengescu cu numele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
noiembrie 1901, p. 1. 227 Ibidem, p. 1. 228 Ballades et chants populaires de la Roumanie (Principautés Danubiennes), recueilles et traducere de V. Alexandri cu o introducere de A. Ubicini, Paris, E. Dentu, 1855. 229 Carmen Sylva, Meister Manole, Trauerspiel in vier Aufzügen, Bonn: Verlag von Emil Strauss, 1892. 230 Idem, Le Pic aux Regrets, traducere în limba franceză de A. Odobesco și G. Bengesco, Montpellier: Impr. Hamelin frères, 1884, in-4, 21 pages. 231 Carmen Sylva, Poveștile Peleșului, Editura Librăriei Școalelor Frații
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Simmel s-a apropiat pe rând de neocriticism și filozofia valorilor, ajungând prin intermediul studierii lui Bergson și Nietzsche la o filozofie a vieții pesimistă, cu tentă mistică, a cărei expresie este mai ales opera Intuiția vieții. Patru capitole metafizice (Lebensanschauung. Vier metaphysische Kapitel, 1918). Este semnificativ că în 1897 Simmel recenzează în termeni critici pamfletul mai sus-menționat al lui Tönnies, apărându-l pe Nietzsche de acuzația de imoralism și opunându-i o valorizare a conceptului nietzschean de "noblețe" sau "distincție" (Vornehmheit
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
teasc în ea, și a zidit un turn. Apoi a dat-o unor vieri și a plecat în altă țară. 34. Cînd a venit vremea roadelor a trimis pe robii săi la vieri, ca să ia partea lui de rod. 35. Vierii au pus mîna pe robii lui, și pe unul l-au bătut, pe altul l-au omorît, iar pe altul l-au ucis cu pietre. 36. A mai trimis alți robi, mai mulți decît cei dintîi; și vierii i-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
rod. 35. Vierii au pus mîna pe robii lui, și pe unul l-au bătut, pe altul l-au omorît, iar pe altul l-au ucis cu pietre. 36. A mai trimis alți robi, mai mulți decît cei dintîi; și vierii i-au primit la fel. 37. La urmă, a trimis la ei pe fiul său, zicînd: "Vor primi cu cinste pe fiul meu!" 38. Dar vierii, cînd au văzut pe fiul, au zis între ei: "Iată moștenitorul! Veniți să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
cu pietre. 36. A mai trimis alți robi, mai mulți decît cei dintîi; și vierii i-au primit la fel. 37. La urmă, a trimis la ei pe fiul său, zicînd: "Vor primi cu cinste pe fiul meu!" 38. Dar vierii, cînd au văzut pe fiul, au zis între ei: "Iată moștenitorul! Veniți să-l omorîm și să punem stăpînire pe moștenirea lui." 39. Și au pus mîna pe el, l-au scos afară din vie și l-au omorît. 40
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
moștenitorul! Veniți să-l omorîm și să punem stăpînire pe moștenirea lui." 39. Și au pus mîna pe el, l-au scos afară din vie și l-au omorît. 40. Acum, cînd va veni stăpînul viei, ce va face el vierilor acelora? 41. Ei I-au răspuns: "Pe ticăloșii aceia ticălos îi va pierde, și via o va da altor vieri, care-i vor da rodurile la vremea lor." 42. Isus le-a zis: "N-ați citit niciodată în Scripturi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
vezi, stăpâne, 10Tu nu surâzi cu râsul cel lacom și murdar, Tu nu ești ca un taur și nu ești ca un câne, Ce umil dă din coadă cățelei lui cu har. Nu ești gelos - ferit-a... cucoșii doar și vierii Au numai obiceiul de-a se lupta-n duel. 15Tu nu ai patimi scumpe și lacrima muierii Nu mișcă al tău suflet, nu-ntunecă de fel. Ești bun cu ai tăi semeni, nu c-alte animale. Tu îi iubești atâta
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
el cu mâna face semne Că nu-nțeleg ce el a vrut. "Măria Voastră-nsetoșează. "De sânge negru și hain? " El capu-și clatină, oftează: "De vin, copilul meu, de vin". {EminescuOpIV 350} Cînd eram Vodă la Moldova "Hălăduiam pe la Cotnariu. "Vierii toți îmi știau slova "Ș-aveam și grivne-n buzunar. "Pe vinul greu ca unt-de-lemnul Am dat mulți galbeni venetici; Aici lipsește tot îndemnul. În lume mult, nimic aici. "La voi în lumea ceealaltă, Fiind cu milă și dirept, M-a
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
-l pună în civica gardă Ba-n răsboiu l-ar mâna să se bată cu Bașibuzucii... Iată-l azi de cetățile vechi aproape-Odysseus, Unde-l primește divinul porcar iscusitul Ve Pogoros. Jur împrejur stă turma frumoasă culcată pe iarbă. Iată vierul cu c.... mari, plodiciosul Naumos, La-ngrășare e pus porculețul mărunt Io-Spacco Ca să fie trimis pețitorilor Penelopeii. Toate le spune pe rând divinul porcar Ve Pogoros Spre-a onora pre oaspete taie mai iute purcelul Cel mai grăsuț, cu carnea mai
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
-n viață. Belferii azi pețesc pe mândra Penelopeia, {EminescuOpIV 517} Zi cu zi eu lor trimet din grasa mea turmă Căci stăpâni s-au făcut de spăriat scurmătorilor mascuri 45Pe Samsonachi-l tăiară întîiu, în urmă pe Mihail, Au tăiat pe vierul cu c.... late Naumos. 68. CÎNTEC CARACUDESC (cca 1877) Era odat - abia-i un an - Când Tit era puternic, Și Vau, Vau, Vau, cel șarlatan Era smerit, cucernic. Dar, ah! acum - sărmanul Tit! La Văcărești el e menit, O! jerum
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
1790, în care spune: „Am vîndut sfinții sale patru pogoani și trei fîrte de vii lucrătoare i cu livadă din vale și din deal i cu casă șidrilită cu pivniță cu cramă i cu grajdi i cu casa deosebit pentru vier, i patru căzi doao ciuberî, i o călcătoare, i un teascu, i o bute i doao poloboci. Care toate aceste le-am vîndut cu tocmală, drept 990 lei” La sfârșitul zapisului găsim: „Și eu am scris zapisul acesta cu zîsa
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
am lângă mine și habar să n-am! Atunci încălecarea, și la galop! Înainte de a ne lua vântul, spune-mi cam pe unde ne putem vedea mâine dimineață, ca să ajungem la podgoria cu nume exotic... Da, da. Se spune că vierii unguri veniți să lucreze în viile ieșene ar fi dat numele de Șorogari viilor de dincolo de Morile de Vânt. Ai să te întrebi de ce Morile de Vânt și nu Moara de Vânt, cum se numește locul astăzi? Am eu copia
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
treaba asta a meritat osteneala lui vodă? Eu aș spune că da, fiindcă este vorba de “patru fălci de vie, cu crame și cu grădini și cu îngrădire și cu tot venitul”. Cred că nu ai rămas cu gândul că vierii de pe aici erau toți săraci precum Nicoară... Dacă ai redeschis vorba despre vierii din Valea Cosmoaiei, atunci fă bine și numește-mi unul mai de soi. Este vorba de un biet țârcovnic care în zapisul de la 12 aprilie 1649 (7157
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
este vorba de “patru fălci de vie, cu crame și cu grădini și cu îngrădire și cu tot venitul”. Cred că nu ai rămas cu gândul că vierii de pe aici erau toți săraci precum Nicoară... Dacă ai redeschis vorba despre vierii din Valea Cosmoaiei, atunci fă bine și numește-mi unul mai de soi. Este vorba de un biet țârcovnic care în zapisul de la 12 aprilie 1649 (7157) scrie: “Eu Andrei țîrcovnicul și cu fămeia mea,... Varvara, și feciorii miei,... am
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
latină, unele au fost moștenite în toate limbile romanice: lat. asinus > asin (păstrat în română doar regional), lat. bos > bou, lat. caballus > cal, lat. canis > câine, lat. capra > capră, lat. porcus > porc, lat. taurus > taur, lat. vacca > vacă, lat. verres > vier. O situație specială are lat. cattus „motan, pisică“, transmis tuturor limbilor romanice, care în română s-a păstrat numai în derivatul cătușă (format cu sufixul autohton -ușă), prezent în aromână și atestat în secolul 18 în dacoromână cu sensul „pisică
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
juncă“. porc și scroafă Porc și scroafă sunt moștenite din lat. porcus, respectiv lat. scrofa. Primul este moștenit în toate limbile romanice, celălalt numai în română, italiană și retoromană. În toate limbile romanice a fost moștenit și lat. verres > rom. vier. Dacă avem în vedere situația din celelalte limbi romanice, vom constata că urmașii lat. porcus nu sunt unicele cuvinte pentru a desemna masculul din această pereche, cum se întâmplă în română. Astfel, fr. cochon „porc tânăr crescut pentru alimentație, cel
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
romanice, vom constata că urmașii lat. porcus nu sunt unicele cuvinte pentru a desemna masculul din această pereche, cum se întâmplă în română. Astfel, fr. cochon „porc tânăr crescut pentru alimentație, cel mai adesea castrat“ (care se opune lui verrat „vier“) și sp. cochino se pare că sunt derivate de la exclamația coch, cu care se cheamă porcii. În spaniolă, este foarte răspândit cerdo „porc“, care are la bază lat. cirrus „smoc de păr“; este o creație eufemistică târzie (secolul 18), izolată
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
comicului, umorul se întreține cordial și cu tragicul, în teritoriile căruia pășește adesea. Simbioza umorului cu formele noncomicului, cu melancolia, cu transcendentul, cu tragicul și cu poezia a fost pusă în lumină îndeosebi de romantismul german. K. W. F. Solger (Vier Gespräche über das Schöne und die Kunst, 1815) și Fr. Schlegel (Athenäum, 1798), justifică umorul ca Weltangschauung prin contemplarea infinitului derizoriu al lumii. Prin umor, josnicul poate face impresia de sublim și ideile sublime se dizolvă în neînsemnat, iar egalizarea
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
oale de bucătărie în bună stare și una de noapte pentru gătit [...] una bilă table, puțin crăpată, dar se poate repara înlocuindu-se cu alta"214. Chiar mai aproape de umorul negru din caragialescul C.F.R. Raport.... este nota informativă prin care vierul Costică Dură îi prezintă stăpânei șirul de nenoriociri abătute asupra moșiei, cu o seninătate care sfidează orice logică a bunului simț și a responsabilității. Blocarea gândirii receptorului, etapă specifică umorului negru, este efectul paralogismelor cauzate tot de incultura și inabilitatea
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]