590 matches
-
se va întâmpla după. Mi se pare că a trecut atât de mult timp de când te-am văzut, micuța mea prințesă. Zac în pat, fiind foarte răcit, și am un obraz foarte umflat, deoarece am fost înțepat ieri de o viespe pe terenul de manevre. Este o mare plictiseală, dar e destul să stau liniștit, măcar câteva zile. Iată cum arăt (desen făcut de el), o imagine înspăimântătoare, mă bucur că nu mă poți vedea. Tocmai am citit o carte foarte
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
ploaia își închid corola petalelor gingașe, își strâng frunzele spre tulpină, aplecându-se spre pământ. Dimpotrivă, când vremea va fi frumoasă și însorită altele sunt manifestările viețuitoarelor și plantelor. Spre exemplu, dacă într-o dimineață observăm la tot pasul albine, viespii, fluturi și alte insecte zburând din floare în floare, după nectarul și polenul acestora - ele reprezintă un indiciu că vremea se va menține stabilă. Alte indicii ni-l oferă rândunelele ce zboară în înaltul cerului, greierii ce cântă prelung în
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
București, 1960; Balul intelectualilor, București, 1961; Itinerar neobișnuit, București, 1962; Însemnările unui învățător, București, 1963; Septembrie pe Crișuri, București, 1963; Moștenirea, București, 1964; Servieta Eleonorei, București, 1964; Salcia supărată, București, 1965; Sub cerul toamnei de atunci, București, 1965; Cuib cu viespi, București, 1966; Penumbre, București, 1969; Nu e senină dimineața, București, 1970; Cheia de fa, București, 1972. Traduceri: Fáy András, Fabule, București, 1955. Repere bibliografice: Dumitru Carabăț, „Cișmele și noroi”, VR, 1954, 9; Gh. Achiței, „Balul intelectualilor”, GL, 1961, 24; Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287862_a_289191]
-
versurilor. Pentru a verifica cunoștințele elevilor despre asemănarea obiectelor (comparația) dau fișe de lucru ce cuprind cerințele următoare: Completați cu asemănări potrivite: a. Fată frumoasă ca ............ Fată harnică precum ............ Fată rea ca ............ Om bun ca ............ albina pâinea caldă o zână viespea b. Apă rece ca ......... și limpede ca ......... Pere galbene ca ......... și dulci ca ......... Mere roșii ca ......... și zemoase ca ......... În poezii elevii întâlnesc însușiri omenești atribuite necuvântătoarelor. Fără a defini personificarea, elevii selectează versuri unde întâlnesc această figură de stil
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
mare agitație a căutărilor: Mama și-a cătat feciorul, Pe pierdutul fiu, strigat-a, Ca lupoaica-n codri merse, Peste mlaștini mari trecut-a, Ca ursoaicele călcat-a, Vaduri a tăiat ca vidra, Ca un viezure pe cîmpuri, Ca o viespe peste maluri, Ca un iepure pe țărmuri, Depărtat-a pietre-n drumu-i, A întors pe dos buștenii, A zvîrlit din cale ramuri, A împins tot cu piciorul. În același chip de ursoaică, lupoaică, viezure, viespe, iepure, și mama ciobănașului a
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
viezure pe cîmpuri, Ca o viespe peste maluri, Ca un iepure pe țărmuri, Depărtat-a pietre-n drumu-i, A întors pe dos buștenii, A zvîrlit din cale ramuri, A împins tot cu piciorul. În același chip de ursoaică, lupoaică, viezure, viespe, iepure, și mama ciobănașului a trecut vaduri, a străbătut codri și mlaștini. Ca orice vrăjitoare de tip matriarhal, ea reușește, prin farmece ori prin rugă adresată puterilor divine, să se metamorfozeze pentru a străbate mai aprig tărîmurile. Cu înfățișare de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
lunii august și se hrănesc până la răcirea vremii, când se retrag pentru diapauza hiemală. S-a constatat de Perju T. și colab. (1985), că ouăle sunt parazitate de speciile Potassor brachygaster, Anaphoidea declinata și Mimar autumnalis; larvele sunt parazitate de viespile Diospilus morosus, Sygalphus obscurellus, Encyrtus ceutorrynchi, Isurgus heterocerus, Isurgus morionellus, iar adulții de braconidul Microctonus melanopus. Plante atacate și mod de dăunare. Adulții și larvele produc pagubele cele mai mari în culturile semincere de varză și conopidă. Adulții rod cavități
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Dintre epizootii, se semnalează prezența unei granuloze care provoacă distrugerea în masă a ouălor de Pieris brassicae L. și se manifestă prin gelificarea chorionului și lichefierea brună a lichidului amniotic. Un rol important în reducerea populațiilor acestui dăunător îl are viespea oofagă Trichogramma evanescens Westw., care poate parazita 30 - 60% din totalul ouălelor depuse de Pieris brassicae L (Szabo, 1993). Larvele și pupele de Pieris brassicae L sunt parazitate de 20 de genuri și specii de himenoptere și diptere: Apanteles glomeratus
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
2. Nematodul galicol al rădăcinilorMeloidogyne hapla Chitw. (femelă); 3. Viermele sârmă - Agriotes leneatus L. (larvă); 4. Ploșnița vărgată a umbeliferelor - Graphosoma lineatum L. (adult); 5. Păduchele umbeliferelor - Cavariella aegopodii Scop. (femelă aripată); 6. Molia umbeliferelor - Depressaria depressella Hb. (larvă); 7. Viespea semințelor de morcovSystole albipennis Walk. (larvă); 8. Păduchele umbeliferelor - Cavariella aegopodii Scop. (femelă apteră); 9. Ploșnița vărgată a umbeliferelor - Graphosoma lineatum L. (larvă); 10. Molia morcovului - Aethes williana Brehm. (larvă); 11. Musca morcovului - Chamaepsila rosae F. (larvă); 12. Nematodul galicol
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
uscăciune, care accelerează maturarea boabelor, pier până la 65 % din larve. În depozite, în care temperatura este sub 120 C, adulții pot rămâne în boabe până la 1 - 2 ani. Importanță în diminuarea populației de Bruchus pisorum L. cu 33 - 60 % prezintă viespea parazită Triaspis thoracicus Curt. Un rol important îl are și calcididul Habrocytus medicaginis Gyll., ce asigură un grad de parazitare de 8 - 10 %. Plante atacate și mod de dăunare Dăunător monofag, ce atacă diferite specii și soiuri de mazăre cultivate
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
ele se elimină reciproc, rămânând obișnuit numai una. Dezvoltarea larvară durează 15 - 30 de zile. La completa dezvoltare, larva părăsește păstaia și se retrage în sol pentru a intra în diapauză hiemală. Ouăle speciei Laspeyresia nigricana F. sunt parazitate de viespea oofagă Trichogramma evanescens Westw. în procent de până la 20 %. Plante atacate și mod de dăunare Larvele atacă mazărea și diferite specii spontane de măzăriche și lintea pratului. Larvele pătrund în păstăi, unde rod boabele. O larvă poate distruge 1 - 2
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
masă) cărbunele adsoarbe virușii, bacteriile și toxinele din intestin luptă împotriva diareei dar și a constipației, regularizând procesul de eliminare. Este util contra gazelor intestinale, balonărilor, a unei halene neplăcute și a viermilor.. Poate adsorbi veninul de șarpe, albine sau viespi. Nu-i destul? Nu... La sfârșitul secolului 19 un medic și-a administrat stricnină în fața Academiei de Științe Franceze, unde ilustrele personaje îl priveau stupefiate, pentru a demonstra puterea antitoxică a cărbunelui (încercați, vă rugăm alte căi de a vă
51 Sfaturi ?n?elepte pentru a fi c?t mai s?n?to?i c?t mai voio?i ?i c?t mai...frumo?i by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/83082_a_84407]
-
ALBINE ȘI VIESPI, revistă satirică apărută la București, lunar, de la 1 mai 1893 până la 1 mai 1894. Actorul Ștefan Vellescu, autor și de scrieri dramatice ocolite de succes, este director și proprietar al acestui mensual, pe care l-a scos cu scopul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285226_a_286555]
-
cu scopul de a face concurență revistei lui I.L.Caragiale, „Moftul român”. Gazeta nu obține însă audiența scontată și, după unsprezece numere, Vellescu renunță la editarea ei. Un program vag, redactat în termeni ezitanți, este propus prin articolul Albine și viespi, tipărit în primul număr. Revista va întreprinde o selecție a scrierilor unor „poeți și prozatori ce au trăit în veacul nostru” și va încerca „să împrospăteze viitorimii fagurii din literatura epocii”. Totodată, va evita „satira greoaie și bădărănoasă”, optând pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285226_a_286555]
-
cules floare de soc și frunze de podbal, floare de tei și tulpini de coada șoricelului. Aici am văzut busuiocul cel de dragostea fetelor, aici am pus patlagină pe rănile năzbâtiilor și țărnă aici e podul cel cu minuni, cu viespi și sticle de lampă, cu scrijeli și ciuperci pe ață, ori unde-i sarea în buduroi, ori nucile pentru prăjituri, cireșele uscate, perjăle afumate pentru chisăliță, pentru mâncărurile cele ca niciunde și niciodată. Aici am văzut cum vițelul, ori mielul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
plimbări cât mai dese, iar pe locul bolnav, după ce a fost bine toaletat, se aplică o pomadă cu oxid de zinc, iar dacă nu cedează se va cere sfatul tehnicianului sau medicului veterinar. Mușcăturile de șerpi, Înțepăturile de albine sau viespi pot provoca intoxicații grave, de multe ori cu sfârșit mortal. În cazul mușcăturii de șarpe, pentru a Împiedica răspândirea veninului În tot corpul, se va aplica o stază deasupra locului mușcăturii, storcându-se cu putere rana de otravă. Pentru neutralizare
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
de potasiu sau cu tinctură de iod, iar pe timpuri, În lipsa acestora, se practica arderea cu fierul roșu a locului mușcăturii. Pentru a preîntâmpina orice eventuale consecințe, câinele se va prezenta tehnicianului zooveterinar sau medicului veterinar. Înțepăturile de albine sau viespii se tratează cu comprese reci cu soluție slabă de amoniac sau cu apă foarte sărată, cu rol de neutralizare. Insolația și supraîncălzirea corpului pot surveni În timpul unor eforturi fizice exagerate și prelungite, În special vara, când temperatura este ridicată. Se
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
spini, scaieți, ciulini, urzici și vreun smârc 158 acoperit cu vâscoasa mătase a broaștei. Plantele dușmănoase își găsesc, cu aceleași rosturi mustrătoare, un corespondent în fauna, himerică sau nu, a insulei vrăjite, vipere cu limba despicată și șuierătoare, broaște râioase, viespi, arici, gândaci și lilieci, cârtițe în stare să audă pasul cel mai furișat, bufnițe, crustacee. Însă Caliban, cel mai expus la astfel de neajunsuri, este și cel care știe în amănunt locurile bune ale ostrovului său, mănoase îndeobște sau prielnice
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
grădinei primăriei, Iași, 1872; Fabule, glume și anecdote, Iași, 1873; Odagiul socru sau Vasilică, dragul tatei, Iași, 1873; Tronc Lude Măscărescu sau Ministru Tirtiflichi, Iași, 1875; Văduva Carpaților, Iași, 1879. Repere bibliografice: Pop, Conspect, I, 211-214; George Tăutu, „Albine și viespi”, 1893, 3; George Baiculescu, Literatura lui George Tăutu, ALA, 1923, 142; Călinescu, Ist. lit. (1941), 302, Ist. lit. (1982), 341-342; Ist. lit., II, 746-747; Vârgolici, Retrospective, 107-110; Dicț. lit. 1900, 837-838. C. T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290102_a_291431]
-
și permite tranziția prin realul dogmatic al imaginarului și al posibilului imaginar în contextul unui real plauzibil. Creația se bazează pe acest context: Când o salcie pletoasă lin pe baltă se coboară,/ Când o mreană saltă-n aer dup'o viespe sprinteioară/ Când sălbaticele raze se abat din zborul lor,/ Bătând apa-ntunecată de un nour trecător", totul e ca în artele plastice. Vasile Alecsandri este creatorul, depășește predicția lui Hegel însemnând sfârșitul artei și se abandonează rolului psihic de medium
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
în a-și depozita aici toată murdăria și mizeria. El denunță substanța abjectă a poeziei neangajate, vorbește mereu despre „nămolul”, „cenușa”, „stârvul cuvintelor” etc., discreditează poemul, avertizându-și cititorul că există cuvinte „care-ți vin brusc pe buze ca o viespe/altele împânzesc pagina ca javrele pe uliți târzii/ haite fără stăpâni”. Lirica este axată pe această obsesie a cuvântului-vers ce devine chintesență a sensului existențial contemporan. E o încercare de a scormoni în măruntaiele acelei ființe care e poezia și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290671_a_292000]
-
Românul” ș.a.) a mai publicat schițe și nuvele, monologuri satirice, poezii și cronici literare. Timp de aproape un an (1885) a dirijat „Revista literară”, în 1889 conduce „Revista românească”, iar în 1893-1894 este proprietar și redactor al publicației „Albine și viespi”. V. respinge critica arogantă, judecătorească, la fel ca și pe aceea pedantă. După el, critica este o artă. Inspirată de frumosul dintr-o operă, ea nu se mărginește să judece și să dea verdicte, ci devine, la rându-i, creatoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290484_a_291813]
-
fel ca și pe aceea pedantă. După el, critica este o artă. Inspirată de frumosul dintr-o operă, ea nu se mărginește să judece și să dea verdicte, ci devine, la rându-i, creatoare. Despre teatru, atât în „Albine și viespi” (Teatru național), cât și în „Literatorul” (Despre declamațiune), „Atheneul român” (Despre teatru) sau în conferințele de la Ateneu, V. are o concepție limpede și consecventă. Teatrul fiind antrenat într-un proces de decadență, regenerarea lui ar trebui să înceapă cu primenirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290484_a_291813]
-
piese ilustrează antagonismul aparență-realitate. Replica este cursivă, dinamică, aplicată, conflictele interferează substanțial drama și tragedia. Alături de aceste două lucrări, Gaițele este a treia componentă a ceea ce autorul numea Trilogia burgheză. Reprezentată, într-o primă formă și sub titlul Cuibul de viespi, la Teatrul „Regina Maria” în stagiunea 1929-1930, piesa va suferi câteva modificări, publicului oferindu-i-se varianta definitivă în spectacolul Naționalului bucureștean din primăvara anului 1933. Satiră vizându-i pe latifundiarii ciocoi, ajunși la opulență prin arendășie și negoț cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287715_a_289044]
-
T.A. [Tudor Arghezi], „Învinșii”, „Seara”, 1914, 1434; Emil D. Fagure, „Învinșii”, ADV, 1914, 8740; Lovinescu, Scrieri, VI, 353; Camil Petrescu, „Marcel et Marcel”, „Argus”, 1929, 4743; H. Blazian, „Marcel et Marcel”, DEP, 1929, 393; Kir [Camil Petrescu], „Cuib de viespi”, „Omul liber”, 1930, 87; Val Mugur, „Florentina”, „Păreri libere”, 1931, 42; Petre Pandrea, „Gaițele”, DEP, 1933, 1636; V.I. Popa, „Gaițele”, „A.B.C.”, 1934, 27; Șerban Cioculescu, „Dictatorul”, „Semnalul”, 1945, 1090; Aderca, Contribuții, II, 534-535; I.M. Sadoveanu, „Michelangelo”, TIL, 1948, 3712
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287715_a_289044]