897 matches
-
în Durău (7 din ele având capacitate de cazare de 10-30 locuri, din care una cu trei margarete), Ceahlău-sat (8 pensiuni agroturistice omologate, una fiind cu 3 margarete, “Corbul” cu 4 margarete, ce cazează în medie 120 turiști pe an), Viișoara cu 6 pensiuni omologate, Târgu - Neamț (3 pensiuni cu 8-9 locuri și pensiunea Oglinzi “La răscrucea vânturilor”), Agapia-sat, Filioara (cu 2 pensiuni agroturistice cu 2 M), Farcașa cu pensiunea ”Orizontul” cu 2 stele și o capacitate de cazare de 21
REDRESAREA GOSPOD?RIILOR ??R?NE?TI PRIN PRACTICAREA AGROTURISMULUI ?N JUDE?UL NEAM? by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83105_a_84430]
-
cerințelor agroturismului - oferirea de produse agroalimentare din gospodăria proprie. Veniturile obținute vor crește de 20-30 ori față de cele inițiale. Concluzii • redresarea și dezvoltarea gospodăriilor țărănești din zonele cu potențial turistic din zonele județului Neamț cu particularități geografice specifice (Durău, Ceahlău, Viișoara, Farcașa, Târgu - Neamț, Filioara, Bicaz Chei) , necesită ancorarea acesteia în cadrul socio-economic; • în condițiile creșterii doar a 4-5 animale din specii diferite, cu niveluri productive mult sub standardele rasei și pe exploatații de 1,4 ha pe gospodărie, nu se poate
REDRESAREA GOSPOD?RIILOR ??R?NE?TI PRIN PRACTICAREA AGROTURISMULUI ?N JUDE?UL NEAM? by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83105_a_84430]
-
zborul cu parapanta; Resursele agroturistice sunt numeroase, dar insuficient puse în valoare. Aceasta se referă la artizanat, fondul cinegetic și pescăresc, stațiunile balneoclimaterice, izvoarele minerale și termale. Sursele de apă minerală de la Bicaz, Borca, Fărcașa, Grințieș, Piatra Neamț, Piatra Șoimului, Tazlău, Viișoara, Vânători sunt insuficient cunoscute; Varietatea obiectivelor turistice ale satelor montane oferă o structură diversificată a agroturismului. Tipologia satelor montane Referitor la tipologia satelor montane s-a utilizat clasificarea acestora după configurație, poziție geografică, predominanța elementului de tradiție etc. • După configurația
PROFILUL GOSPOD?RIEI ??R?NE?TI ?I A SATULUI NEM?EAN DIN ZONELE CU POTEN?IAL AGROTURISTIC by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83109_a_84434]
-
pentru moaștele Sfântului. Dacă nu ai obosit încă, dragă prietene, am să-ți mai spun că la 20 mai 1681 asistăm la o danie făcută chiar în fața Mitropolitului Dosoftei: „Adecă eu, monah Ionichie... scriu și mărturisesc...precum am dăruit niște viișoare ce-am avut la Vlăd(i)cen(i), în dealul Mândrul...Și dania mea, aceasta, s-au făcut denaintea s(fi)nției sale părintelui mitropolitul Dosoftei...” Furat de frumusețea limbii atâtor documente, era cât pe ce să uit a vorbi
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
scris S. P. Radianu în monografia județului Bacău: „Numele de Bacău derivă de la Bacovia, calea zeului vinurilor numit la romani Bacchus”.5 ) în tinerețea poetului, ținutul (acoperit peste 30 la sută de vii), avea cîteva vinuri reputate: de Jăvereni (azi Viișoara), de Flocești (localitate devenită între timp Florești), de Tîrgu Ocna, de Gioseni, de Răcăciuni. Lista poate fi lungită cu „vinurile țărănești” bune de Răcătău, de Parincea, de Tamași, de Bogdănești. Cît a stat la Bacău, Bacovia - lasă el să se
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
DRĂGAN, GHEORGHE Ambrozie și poșircă / Gheorghe Drăgan. Iași : PIM, 2014 ISBN 978 606-13-1863-6 821.135.1-92 3 GHEORGHE DRĂGAN Ambrozie [i po[irc\ Incursiuni în cultură și politică , 2014Editura PIM 4 Gheorghe Drăgan. Născut în anul 1943, aprilie, 9, satul Viișoara, comuna Tg. Trotuș, județul Bacău. Absolvent al Facultății de Filologie, Iași, 1966. Doctor în filologie, membru al Uniunii Scriitorilor din România. Publicații în reviste literare și de cultură; îngrijiri de ediții; prefețe și postfețe. Activitate susținută în editarea de carte
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
erau cărțile, evaluate de tata cu o unitate de măsură proprie: „căruța”. Dacă proiectezi o viață pe ecranul istoriei reale, adesea crudă și absurdă, unele potriviri par de-a dreptul flagrante. În anii 1950-1960, tânărul purtând numele „chiaburilor” Drăgan din Viișoara era persecutat în numele „revoluției proletare”. Noua „revoluție” de după 22 decembrie 1989 s-a legitimat tot prin victime. Unii au fost uciși cu gloanțe, alții au fost „împușcați” cu dosarul, cu imprecația și calomnia, cu toate mijloacele subtile ale terorismului kaghebisto
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
DRĂGAN, GHEORGHE Ambrozie și poșircă / Gheorghe Drăgan. Iași : PIM, 2014 ISBN 978 606-13-1863-6 821.135.1-92 3 GHEORGHE DRĂGAN Ambrozie [i po[irc\ Incursiuni în cultură și politică , 2014Editura PIM 4 Gheorghe Drăgan. Născut în anul 1943, aprilie, 9, satul Viișoara, comuna Tg. Trotuș, județul Bacău. Absolvent al Facultății de Filologie, Iași, 1966. Doctor în filologie, membru al Uniunii Scriitorilor din România. Publicații în reviste literare și de cultură; îngrijiri de ediții; prefețe și postfețe. Activitate susținută în editarea de carte
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
erau cărțile, evaluate de tata cu o unitate de măsură proprie: „căruța”. Dacă proiectezi o viață pe ecranul istoriei reale, adesea crudă și absurdă, unele potriviri par de-a dreptul flagrante. În anii 1950-1960, tânărul purtând numele „chiaburilor” Drăgan din Viișoara era persecutat în numele „revoluției proletare”. Noua „revoluție” de după 22 decembrie 1989 s-a legitimat tot prin victime. Unii au fost uciși cu gloanțe, alții au fost „împușcați” cu dosarul, cu imprecația și calomnia, cu toate mijloacele subtile ale terorismului kaghebisto
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
versanților de către procesele denudaționale, distingându-se câteva tipuri genetice: Relieful fluvio-denudațional ( sculptural și de acumulare) este reprezentat prin interfluvii sculpturale predominant colinare (D. Urzicani, D.Budu, D.Balș, D. Solovăț),iar pe alocuri cu aspect de platouri (D. Mitoc, D .Viișoara), versanți (care acoperă aproape 2/3 din teritoriu) deschiși fie în eluvii loessoide și marno-argile sarmatice,fie în luturi coluviale și aluviuni de terasă și, respectiv, glacisuri coluvioproluviale,în general de mică extindere, atât pe stânga, cât și pe dreapta
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
om și cadrul natural al existenței sale” (Ion Conea). Acestea pot exprima originea etnică (Ruscova, Sârbi, Bulgaru etc), mențiuni ale unor vechi organizări politice (Vama, Poarta Ungra etc), originea geografică a locuitorilor (Suceveni-jud. Galați, Vrânceni-Bucovina), particularități ale activităților economice (Mălaiu, Viișoara, Bivolari, Stupina, Pietrăria, Ocna Sibiului etc), paticularități ale așezărilor (Capul Codrului, Capul Câmpului),starea materială a locuitorilor (Flămânzi, Bogatu, Calicu etc) ș.a. Nu putem trece cu vederea nici rolul didactic al toponimasticii, trebuind să subliniem importanța explicării de către profesor a
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
str. Colței, 32 (pp. 340-341). Grădini cu muzică: Colaro, str. Smârdan, 5; Coloseul Oppler, grădină-cafenearestaurant, str. Izvor și str. Notagiu; Dacia, grădină și salon de iarnă, str. Carol I (Hotel Dacia); Eden, str. Academiei, 18; Gagel, str. Doamnei, 5; Grădina Viișoara, str. Berzei, 90; Grădina Souvenir, str. Batiștea, 2 bis; Grădina Hotelului Pesth, trupă germană, Calea Victoriei, 8; Luther, braserie, str. Rosetti (în spatele Gării Târgoviște); Neuwirth, café-concert, str. știrbei Vodă, 7; Orfeu, grădină de vară și salon de iarnă, str. știrbeiVodă, 8
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
creditorilor, anume vel vornicului Șerban Costachi și căminarului Mihalachi, care În urma cercetărilor demonstrau numai stăpânirea stolnicesei pe Întregul sat Frenciugi . În jalba din 29 martie 1823, vornicul Iordachi Râșcanu vorbește de satul Frenciugi, . Stolniceasa Maria Holban rămăsese numai cu o viișoară la Frenciugi, lucrată de opt scutelnici și cinci slugi . O Însemnare de după 1831 redă cheltuielile făcute cu Înmormântarea Măriuței (Mariei) Holban, născută Râșcanu, În valoare de 1894 de lei, precum și datoriile acesteia achitate . Căminarul Gheorghe Râșcanu se plângea la 5
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
și același Iosif, salvând viața primului și făcând o încercare nereușită de a-l salva pe Oprișan, care a murit însă de TBC. A fost eliberat din Aiud pe 15 mai 1963 și i s-a impus domiciliu obligatoriu la Viișoara, în Slobozia, unde se va întâlni cu Dumitru Bordeianu. După eliberare a absolvit Facultatea de Filologie și Facultatea de Teologie Ortodoxă, fiind profesor la Seminarul Ortodox din București în anii 70. În 1978 a rostit șapte predici, numite 'Cuvinte către
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
câtva timp, după mari catastrofe, lumea tot mai neliniștită, simte nevoia unui orizont nou. Nici un aeroplan, cu record oricât de sporit n-o va putea duce acolo unde se înalță numai inima, curățită de mizeriile materialismului. 1906 LA NOI ÎN VIIȘOARA A MURIT BUNICUL Bunicul era răzăș. Vânător înfocat. Amintiri din vânătorile lui pe malurile Siretului. Ce credea el despre boeri și despre drepturile lor de proprietate. Ura împotriva ciocoiului. Tare și neînduplecat suflet, ca de criță. Cum își ducea el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
tabără, spre nenumăratele corturi așezate regulat, în care stau grămădiți, ca sardelele-n cutii, peste șapte mii de soldați. Podișul întreg e plin de pânzele acestea de culoarea pulberii. Dintre ele necontenit izvorăsc soldați, cai și căruțe. Și sub coasta Viișoarei, aproape de locul de instrucție, gunoaele vărsate de regimentele de artilerie necontenit ard, ridicând spre cer și lăsând vântului fumuri dese și acre. La dreapta, la stânga, de partea cealaltă, spre Rediu, căruțele grele ale tunarilor, și trăsurile cu pânze ca niște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
-i bântuiesc cortul. Să vezi, ast-dimineață mă scoală șeful de ordinar, repede, și când es afară, ce să văd, domnule, un șoarece furase un sac de orez și-l tăbârcea în spate și fugea în goană tocmai pe dealul Viișoarei... Repede au încălecat bucătarii, și după el... Au avut ce alerga pân-ce să-l prindă... D-apoi azi dimineață?... nu se suise unul pe masă, la nasul meu? Voiam să-l dau jos și-l tot împungeam cu penița
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
-său a mințit deci spunând că a făcut lui Avram Corn o afacere. Aduce banii prin urmare din altă parte. Într-altă zi văzând pe bătrân că se pregătește iar de plecare, se duce și se așază la pândă în viișoara din preajma orașului, o viișoară "de nimic" unde mai-mai n-avea ce face. În ziua aceea nu vine. Îl pândește și-l așteaptă ascuns și-n altă zi. Din locul lui nevăzut, din ierburi vede pe tatu-său sosind cu fereală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
spunând că a făcut lui Avram Corn o afacere. Aduce banii prin urmare din altă parte. Într-altă zi văzând pe bătrân că se pregătește iar de plecare, se duce și se așază la pândă în viișoara din preajma orașului, o viișoară "de nimic" unde mai-mai n-avea ce face. În ziua aceea nu vine. Îl pândește și-l așteaptă ascuns și-n altă zi. Din locul lui nevăzut, din ierburi vede pe tatu-său sosind cu fereală mare, intrând în livadă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
biserică. Legenda se regăsește în zona Putna (Suceava). Dobrina. Denumirea acestui deal poate proveni de la rus. dobre (bun), dar și de la antroponimul Dobre, aici în forma feminină; zonă de pădure în marginea orașului, la distanță de 5 km. Dodești (azi Viișoara, com. Dodești). Sat lângă Crasna, în comuna Băsești. Numele nu este unic, mai este menționat satul Dodești (com. Băsești) lângă Jâgălia (Tămășeni, jud. Fălciu), în documentul din 11 martie 1475. Numele poate veni de la un Dod, Dode, Dodu, amintit în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de asemenea nouă, de lemn și a fost ridicată de părintele Boni (Fernando Boni, misionar, viceprefect, n.a.) pe atunci misionar, întrucât cealaltă fusese mistuită de foc în urma căderii trăznetului asupra ei”. Veniturile ei nu sunt mari. Biserica are numai „o viișoară”, ce produce doar vinul pentru slujbă. În continuare, călugărul explică veniturile mici de la vii prin cheltuielile mari de întreținere: „după ce se scad cheltuielile care se fac pentru îngroparea lor mai au nevoie neaparată nu numai de a fi toate înconjurate
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Al. Dima P.S. Scuză-mi întîrzierea, am fost și sînt suferind. </citation> Mihai Drăgan „Sînt iar pe picior de război...” O revelație inclusiv pentru mine care le-am recitit acum în continuitatea lor, scrisorile lui Mihai Drăgan (6 decembrie 1937, Viișoara Tg. Trotuș, județul Bacău - 1 noiembrie 1993, Iași) pot fi definite, datorită frecventelor relatări de natură polemică, un „jurnal de front” (literar). însă, în primul rînd, ele sînt un document psihologic, întrucît redau graficul mișcărilor interioare ale unui om complex
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Scriu tot eu, așa cum am spus, ca tu, la rîndul tău, să-mi răspunzi imediat pentru a stabili cînd ne întîlnim. Noi stăm aici, la părinții Nuței , pînă pe 22-23 iulie. Pe 23 seara vom fi la părinții mei, la Viișoara. Dacă puteți să mergeți pentru cîteva zile la o mănăstire, v-am însoți 4-5 zile. Evident, mergem în necunoscut. Aceasta, începînd de pe 27 iulie. Scrieți-ne în acest sens. Nuța trebuie să se prezinte la slujbă pe 3 august. în
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
sînteți hotărîți să mergeți, pe data de 1 august veți fi încă în Bacău ca să ne întîlnim cînd trecem spre Iași? Vă dorim sănătate la toți. Mihai Drăgan P.S. Răspunde-mi imediat pe adresa tatălui meu: Neculai Gh. Drăgan satul Viișoara, comuna Tg. Trotuș, județul Bacău, of. poștal Tg. Ocna. </citation> (34) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”4 august 1968”> Dragă Costel, Am ajuns cu bine în „dulce tîrgul Ieșilor”. Ceva deosebit nu este în viața literară. Poate zilele
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
cartea! Dușmanii ar afla repede și ar jubila. </citation> (42) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”10 mai 1969”> Dragă Costel, Toată bucuria noastră și un distins omagiu doamnei! Aflasem de bucuria voastră acum cîteva zile. Am fost la Viișoara, în trei, dar timpul nu ne-a permis, la întoarcere, să facem o oprire în Bacău. Și apoi nici nu anunțasem! De acum două luni și ceva cînd ai fost la Iași, am acceptat (verbul este nepotrivit, dar!) să fim
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]