210 matches
-
la coborâre, pe scara blocului, își curăța zgomotos gâtul și trăgea pe trotuar o flegmă cu adevărat... senatorială. Se știe că mulți dintre ei au ajuns în „Senat” prin bizare jocuri ale destinului. Ce fac ei acolo va descoperi, poate, viitorimea. Fascinant e ce se întâmplă cu „imunii” care-au părăsit locul magic. Unii dintre ei decad chiar sub nivelul la care se aflaseră înaintea aventurii parlamentare. Nu-mi iese din minte imaginea unui atotputernic senator care, nemaiprinzând un loc după
Senatul cu un singur exponat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14323_a_15648]
-
poporului nostru, măiestria de a sădi în sufletele lor dragostea pentru patrie și dorința de a deveni cetățeni demni ai României. Suntem încredințați că veți continua fără preget nobila misiune pe care v-ați asumat-o, aceea de a transmite viitorimii încrederea în propriile capacități, în victoria competenței, a cinstei, a adevărului și dreptății, pasiunea pentru cunoaștere. Vă dorim multă sănătate și fericire, satisfacții și împliniri în activitatea dumneavoastră profesională, astfel încât să rămâneți un model de slujire a școlii, de atașament
REGULAMENT din 12 ianuarie 2005 privind acordarea de distincţii şi premii personalului didactic din învăţământul preuniversitar de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164734_a_166063]
-
poporului nostru, măiestria de a sădi în sufletele lor dragostea pentru patrie și datoria de a deveni cetățeni demni ai României. Suntem încredințați că veți continua, fără preget, nobila misiune pe care v-ați asumat-o, aceea de a transmite viitorimii încrederea în propriile capacități, în victoria competenței, a cinstei, a adevărului și dreptății, pasiunea pentru cunoaștere. Vă dorim multă sănătate și fericire, satisfacții și împliniri în activitatea dumneavoastră profesională, astfel încât să rămâneți un model de slujire a școlii, de atașament
REGULAMENT din 13 iunie 2007 privind acordarea de distincţii şi premii personalului didactic şi de cercetare, precum şi bibliotecarilor din învăţământul superior de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189208_a_190537]
-
publică sub numele de "„Cinematograful la Teatru”" (semnat V.Scânteie) că „"Maestrul Nottara e pe cale să facă o operă patriotică redând războiul României pentru Independență printr-un film,astfel că generațiile de astăzi vor învăța istoria luptelor de la 1877, iar viitorimii îi va rămâne tabloul viu al vitejiei românești”". Directorul filialei bucureștene a casei de filme "Gaumont-Paris", Raymond Pellerin, își anunță premiera filmului "„Războiul din 1877-1878”", pentru data de 29 decembrie 1911. „Film” făcut la repezeală, cu o trupă de actori
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
salvarea țării” având ca obiectiv final reinstaurarea „unui regim constituțional, democratic, pe baza acordării drepturilor și libertăților civile tuturor cetățenilor țării”. În acest text se recunoaște fără greș pana social-democratului Constantin Titel Petrescu, teoreticianul care a ținut să consfințească pentru viitorime tezele sale privitoare la drepturile omului exprimate neîncetat de-a lungul anilor. În ziarul “Libertatea” din 5 septembrie 1944, Constantin Titel Petrescu expune fără echivoc toată istoria tratativelor anterioare actului de la 23 August 1944. După acest moment istoric, la insistența
Constantin Titel Petrescu () [Corola-website/Science/302813_a_304142]
-
2 ore. La 1 decembrie 1911, revista „Rampa” anunță că "„la noi, maestrul Nottara este pe cale să facă operă patriotică redând Războiul României pentru Independență, printr-un film, astfel ca generațiile de astăzi vor învăța istoria luptelor de la 1877, iar viitorimii îi va rămâne tabloul viu al vitejiei românești”". Anterior, se constituise o Societate cinematografică a actorilor Teatrului Național, ai cărei membri și acționari erau: Constantin Nottara, Vasile Toneanu, Nicolae Soreanu, Petre Liciu, iar la început și Iancu Brezeanu. Acestora li
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
și cu toți cei ce vor șui în eposul neamului românesc. Marcel Guguianu vine din pietrele României și va urca în Munții Carpați, al acestei țări, ca stâncă detunata pe care o vor tăia cu dragoste și suferința toți sculptorii viitorimii numiți de Dumnezeu. Marcel e de marmură, de cântec și vin băut cu copii din flori. Marcel sunt eu, tu, el și noi înșine. Dincolo de frumusețea lui începe răsăritul soarelui și asfințitul lunii. Marcel este singurul sculptor de purpura albă
Marcel Guguianu () [Corola-website/Science/303392_a_304721]
-
dacă fiecare dregător ar fi vorbit dialectul său. Astfel, limba pe care învățații o mânuiau cu ușurință a devenit singura limbă prin intermediul căreia se puteau înțelege toți. Totodată, se pare că, doar prin intermediul acesteia, renașterea carolingiană a reușit să transmită viitorimii ideile autorilor antici. Nu în ultimul rând, Henri Pirenne a considerat limba latină drept instrument al renașterii carolingiene, chiar dacă o privea ca fiind după anul 800 o limbă moartă, savantă. Amploarea pe care a luat-o scrisul în perioada carolingiană
Imperiul Carolingian () [Corola-website/Science/297921_a_299250]
-
cu prilejul "Târgului Creatorilor Populari din România", s-au definit scopul și obiectivele acesteia: încurajarea activității de creație meșteșugărească și artistică tradițională în toate satele în care există o asemenea activitate, iar la nivelul noilor generații transmiterea acestei ștafete culturale viitorimii; protejarea și încurajarea creației autentice valoroase și combaterea kitsch-ului; promovarea creației autentice în cadrul rețelei comerciale turistice naționale și internaționale; promovarea celor mai reprezentativi creatori populari pentru manifestări oficiale, organizate în țară și în străinătate; apărarea intereselor morale și materiale
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
dacă fiecare dregător ar fi vorbit dialectul său. Astfel, limba pe care învățații o mânuiau cu ușurință a devenit singura limbă prin intermediul căreia se puteau înțelege toți. Totodată, se pare că, doar prin intermediul acesteia, renașterea carolingiană a reușit să transmită viitorimii ideile autorilor antici. Nu în ultimul rând, Henri Pirenne a considerat limba latină drept instrument al renașterii carolingiene, chiar dacă o privea ca fiind după anul 800 o limbă moartă, savantă. Ceea ce a dat statului lui Carol cel Mare adevăratul caracter
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]