6,587 matches
-
calitate, alinta mușteriii din cârciumile Piteștiului. Primul copil al lui Tănase a fost Vasile, care a învățat de mic vioară. De Marin s-a lipit chitară, care acompania vocea lui excepțională. Tănase dorea mult să înjghebeze un taraf al familiei: vioară, țambal, chitară; de aceea îi lua cu el pe la nunți și alte petreceri. Prin 1910 moare tatăl. Chiar dacă Marin era cel mai mic - avea doar vreo 14 ani - preia greutățile familiei. Atenție! Porecla de Zavaidoc o primește cam pe la 25
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
tatălui, făcând cariera muzicală puțin timp, până la 38 de ani. O familie de muzicieni: Tănase, Vasile, Zavaidoc, Zoe care își făcuse o formație, soțul ei grecul Perlidis cântă la clarinet, apoi fetițele lor, Olga, Gilly și Paula, prima cântă la vioară, cealaltă la pian, iar Paula la acordeon. Cumnată lui Zavaidoc era absolventa de conservator, iar cumnatul cântă la vioară. În interviul acordat ziaristului, scriitorului Jean Dumitrașcu, fiica lui Zavaidoc, Constantă Zavaidoc, spune despre tatăl său că era darnic, avea mulți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
își făcuse o formație, soțul ei grecul Perlidis cântă la clarinet, apoi fetițele lor, Olga, Gilly și Paula, prima cântă la vioară, cealaltă la pian, iar Paula la acordeon. Cumnată lui Zavaidoc era absolventa de conservator, iar cumnatul cântă la vioară. În interviul acordat ziaristului, scriitorului Jean Dumitrașcu, fiica lui Zavaidoc, Constantă Zavaidoc, spune despre tatăl său că era darnic, avea mulți bani, era proprietarul a trei mașini cu șofer angajat. Ajuta cu bani studenții de la Conservator, oferea haine oamenilor sârmani
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și regizor artistic. Prin anii 1975-1976, fiind regizor artistic la televiziune și realizând niște emisiuni cu rapsozi mi-am adus aminte de Nea Costică. Știam că în afară de a interpreta piese de teatru cântă și niște balade haiducești acompaniindu-se la vioară. Adeseori dădea spectacole cu alt rapsod vestit, Gheorghe Bobei din Bărbătești. Așa aveam să aud pentru prima dată Balada lui Ciprian Porumbescu sau serenada lui Tosseli, interpretate de Bobei iar poeziile erau recitate de Popian. M-am interesat și aflând
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
auzit așa o interpretare a marelui trio în LA minor de Tschaikowsky. Eu nu mă mai dezlipeam de dânșii, care asemena găsiră în persoana meape cineva care îi aprecia cu tot sufletul. Pornirăm împreună într-o mașină încărcată cu violoncel, vioară, pupitre și condusei până la hotel, unde violoncelistul Iosef, un omulț de trei șchioape, cu greu se putu despărți, asigurându-mă că „îi sunt de tot simpatică”. La Ateneu au dat un concert, însă cu prea puțină lume. Pe atunci concertele
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
loc, așteptând o ocazie de a ne reîntoarce acasa. Începură să bubuie tunurile pe la graniță, noi deslușeam foarte bine glasurile lor de fier. Se părea că aici se apropie, aici se depărtează. O familie de evrei veniți pentru lecțiile de vioară ale fiului lor, cu fratele meu, care într-un hal de jale și de teamă de nedescris, mai ales că li se sfârșiseră banii de cheltuială și nimeni nu se îndura să dea din buzunarul său, de teama zilei de
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
că amândoi au căpătat în ultimul timptuse convulsivă și tușesc fără încetare. Vidi se ține bine, ca un cercetaș voinic! Am uitat încă o persoană: servitoarea unguroaică plină de teamă, cu un coș mare cu pui și ouă și cu vioara fratelui meu, un ansamblu hilariant, cu toată tragedia momentului. Cocoșul îi cânta îmtr-una cucurigu, tot timpul voiajului. În fine, iată trenul. Suntem îmbarcați cu mare grijă de șeful devenit serviabilpeste măsură. Plecăm în plin întuneric. De frica zeppelinelor nu e
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
au manifestat artisticește, cântând în orchestre sau concerte. Avui neplăcuta impresie să-mi aud invocat și numele meu, pentru că am cântat într-un concert simfonic și de 2 ori la spitalul răniților germani. Se cerea „pedepsirea”mea, a prof. de vioară ceh Hans Skohutil și prof. Hans Hoerath, prof. de clarinet, un mare artist în felul său. Acest Livescu care mai târziu a trebuit să ispășească multe lucruri urâte la închisoarea de la Văcărești și care în altă țară n-ar mai
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
La aceasstă sărbătoare plecarăm cu toții la Câmpina, unde se încinse o petrecere veselă, după serviciul divin de la Biserica Adormirea Maicii Domnului. După nuntă tinerii însurăței luară drumul Clujului, unde se și stabiliseră, oferindu-se fratelui meu postul unui profesor de vioară la Conservatorul de muzică de acolo, director fiind maestrul Ghoerghe Dima. După câtva timp eu încep să-mi pregătesc primele concerte în străinătate, primul pus în lumea largă după războiul lung și dăunător, mai ales pentru artiștii forțați de a
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
Fétis (1784-1871) (articolul „Beethoven”, pp. 100-112) și ca răspuns la denigrarea personalității Beethoven de către Alexandr Ulîbîșev (1794-1858) în monografia lui intitulată Nouvelle biographie de Mozart (1843). (1) Perioada incipientă începe din 1794, odată cu definitivarea celor trei Trio-uri pentru pian, vioară și violoncel, opus 1 (1795), și durează până în (aproximativ) 1800 / 1802, incluzând primele două simfonii - nr. 1, op. 21, în Do major (1799-1800), și nr. 2, op. op. 36, în Re major (1801-1802), primele două concerte pentru pian și orchestră
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
imaginea unui „flux de conștiință”, muzica acestei părți reprezintă o succintă istorie a muzicii în sine, iar citatele se înșiruie după cum urmează: Schönberg (Cinci piese op. 16), Mahler (Simfoniile nr. 2, 4 și 9), Debussy (La Mer), Hindemith ( Concertul pentru vioară), Berlioz (Simfonia fantastică), Berg ( Concertul pentru vioară și opera Wozzeck), Brahms (Concertul pentru vioară și Simfonia nr. 4), Ravel (La Valse și suita din baletul Daphnis et Chloé), Beethoven (Simfoniile nr. 6 și 9), Stravinski (baletele Le Sacre du printemps
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
părți reprezintă o succintă istorie a muzicii în sine, iar citatele se înșiruie după cum urmează: Schönberg (Cinci piese op. 16), Mahler (Simfoniile nr. 2, 4 și 9), Debussy (La Mer), Hindemith ( Concertul pentru vioară), Berlioz (Simfonia fantastică), Berg ( Concertul pentru vioară și opera Wozzeck), Brahms (Concertul pentru vioară și Simfonia nr. 4), Ravel (La Valse și suita din baletul Daphnis et Chloé), Beethoven (Simfoniile nr. 6 și 9), Stravinski (baletele Le Sacre du printemps și Agon), Richard Strauss (Cavalerul rozei), Pousseur
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
în sine, iar citatele se înșiruie după cum urmează: Schönberg (Cinci piese op. 16), Mahler (Simfoniile nr. 2, 4 și 9), Debussy (La Mer), Hindemith ( Concertul pentru vioară), Berlioz (Simfonia fantastică), Berg ( Concertul pentru vioară și opera Wozzeck), Brahms (Concertul pentru vioară și Simfonia nr. 4), Ravel (La Valse și suita din baletul Daphnis et Chloé), Beethoven (Simfoniile nr. 6 și 9), Stravinski (baletele Le Sacre du printemps și Agon), Richard Strauss (Cavalerul rozei), Pousseur (Coulers croisées), Bach (Concertul brandenburgic nr. 1
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
metodă costisitoare, dar care permite un control absolut, dublat, în cazul meu, de intervenția hazardului. Mai trebuie să subliniez faptul că producerea sunetelor, pornind de la o ecuație, n-are nimic de-a face cu conținutul muzicii. în mod analog, o vioară poate fi folosită și într-o suită de Bach, și într-o piesă de Cage, și într-o melodie populară. Sinteza sunetelor la calculator oferă numai un instrument, nu și o estetică. O altă întrebare care mi se pune adesea
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. IV..., pp. 308 - 314; footnote> și cartea La bicentenarul nașterii lui Mozart, în care insistă asupra înrudirilor unor melodii turcești și din lucrări ale lui Mozart, Răpirea din Serai și Concertul pentru vioară în La major, argumentând că au circulat la noi prin intermediul culegerilor lui Dimitrie Cantemir și apoi prin cele ale lui J. Sulzer. Muzicologul Vasile Tomescu citează din relatările compozitorului Alfred Mendelsohn, referitoare la aprecierile președintelui executiv al Congresului, profesorul Erich
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
în one-woman-show-urile de la Green Hours sau de aiurea. îmi trec prin fața ochilor atîția actori și îi aud cîntînd compozițiile Dorinei Crișan Rusu. Ei înșiși parcă se modificau și se îmbogățeau sub influența acestei muzici. Incandescentă. Ca și ea. Pian, saxofon, viori, voci sau numai ea și pianul ei. Era foarte severă cu ea însăși, în primul rînd. Perfecționistă. Chipul ei căpăta o lumină nemaipomenită cînd vorbea despre muzică, despre pian, despre teatru, despre ea în raport cu sunetele, cu exercițiul neîncetat pe care
Dincolo de nori by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10079_a_11404]
-
diferența, marca Foarță, a unui refren pe latinește: "avis pia & benigna". Scrisă despre "opurile care/ dintr-un verb, fac o dihanie", și pe marginea lor, poezia lui Șerban Foarță, glosă de respiro filologic, improvizație de calitate între două studii la vioară e prefața unei apariții. Minunea care nu are loc, Finics-ul renăscînd la nouă ani odată, se confundă cu un Finis, sfîrșit și început de cerc, într-o lume în care "sfînt trup și hrană sieși, Hagi rupea din el". Iar
Legende despre șerpi și pîsîri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10109_a_11434]
-
Variations (1967) de Lukas Foss, November Steps (1967) de Toru Takemitsu, Ludwig Van (1968) de Mauricio Kagel, Credo (1968) de Arvo Pärt, Requiem (1968) de Berndt Aloysius Zimmermann, Sinfonia (1968-1969) și Opera (1970) de Luciano Berio, Sonata nr. 2 pentru vioară și pian (Quasi una Sonata) (1968) și Simfonia nr. 1(1968-1972) de Alfred Schnittke, operă Votre Faust (compusă între 1961 și 1967, prezentată în 1969) de Henri Pousseur și Eight Songs for a Mad King (1969) de Peter Maxwell Davies
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
în majoritate poetului Adrian Drăgan din Buziaș, dar și-au adus aportul și Marilena Panțîru și chiar solista Liliana Savu Badea. La înregistrarea albumului, ea a fost acompaniată de George Jorz (trompetă), Silviu Drăgan (fluier), Grigore Merceanu (fluier), Cristi Bălteanu (viori și violă), Mircea Ardeleanu (țambal), Cristi Stanca (acordeon), Petrică Anton (contrabas). Azi elev, mâine vedetă l Cu Școala Populară de Arte La Școala Populară de Arte Timișoara au început pregătirile pentru un nou și dens an de studiu, perfecționare și
Agenda2003-34-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281370_a_282699]
-
sportive, practice. Paleta largă a specializărilor incluse în planul de școlarizare pe 2003/2004 face din Școala de Arte o adevărată rampă de lansare profesională. La Secția de Muzică, există clase de Canto-muzică clasică, populară, ușoară (durata studiilor, 3 ani), vioară (5 ani), pian (5 ani), instrumente de suflat - flaut, clarinet, torogoată, nai, saxofon, trompetă (3 ani), inițiere fanfare (3 ani), chitară, chitară bas, mandolină (3 ani), țambal (3 ani), percuție (2 ani), orgă electronică (3 ani), jazz (3 ani), muzică
Agenda2003-34-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281370_a_282699]
-
09, ora 10,30. Teatrul pentru Copii și Tineri „Merlin“: „Gulliver în Țara Păpușilor“, 21. 09, ora 11. Filarmonica „Banatul“: Concert extraordinar susținut de laureați ai Concursului Internațional „George Enescu“ - București, 2003. Dirijor: Remus Georgescu. Soliști: Eugen Țichindeleanu (Premiul I - vioară), Răzvan Victor Dragnea (Premiul III - pian), 21. 09, ora 19 ( C.N.A. „Ion Vidu“). Expoziții Muzeul Banatului: „Istoria Castelului Huniade“ (10-17; luni, închis); Secția de etnografie: „Ștergarul bănățean“ (10-16,30; luni, închis); Muzeul Satului Bănățean: Arhitectura populară din Banat (9-17; duminică
Agenda2003-38-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281485_a_282814]
-
își vor aduce aportul soprana Ramona Eremia, tenorul Petre Ghilea și baritonul Gheorghe Mogoșan. Alături de corul pregătit de dirijorul Iosif Todea, va evolua și Corul de copii al C.N.A. „Ion Vidu“, condus de prof. Maria Gyuris. Solistul Simfoniei spaniole pentru vioară și orchestră de Ed. Lalo va fi reputatul violonist Alexandru Tomescu. IOAN STANCIU Festival l Al muzicii germane Forumul German al Tineretului Bănățean și Forumul Democrat al Germanilor din Timișoara organizează sâmbătă, 27 septembrie, Festivalul Muzicii Germane, eveniment la care
Agenda2003-39-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281512_a_282841]
-
09, ora 11; „Voinicul voinicilor“, 28. 09, ora 18,30 (în caz de timp favorabil, pe scena din Parcul Copiilor). Filarmonica „Banatul“: Concert extraordinar „Leș Solistes de France“. Concert organizat de C.C.F. și Filarmonica „Banatul“, cu participarea soliștilor: Nicolas Dautricout (vioară I), Mihai Ritter (vioară ÎI), Christophe Gaugué (violă I), Fanny Coupé (violă ÎI), Emmanuel Gaugué (violoncel I), Raphaël Perraud (violoncel ÎI), 28. 09, ora 19 ( C.N.A. „Ion Vidu“); Concert vocal-simfonic. Dirijor: Remus Georgescu, soliști: Alexandru Tomescu (vioară), Ramona Eremia (soprana
Agenda2003-39-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281513_a_282842]
-
voinicilor“, 28. 09, ora 18,30 (în caz de timp favorabil, pe scena din Parcul Copiilor). Filarmonica „Banatul“: Concert extraordinar „Leș Solistes de France“. Concert organizat de C.C.F. și Filarmonica „Banatul“, cu participarea soliștilor: Nicolas Dautricout (vioară I), Mihai Ritter (vioară ÎI), Christophe Gaugué (violă I), Fanny Coupé (violă ÎI), Emmanuel Gaugué (violoncel I), Raphaël Perraud (violoncel ÎI), 28. 09, ora 19 ( C.N.A. „Ion Vidu“); Concert vocal-simfonic. Dirijor: Remus Georgescu, soliști: Alexandru Tomescu (vioară), Ramona Eremia (soprana), Petre Ghilea (tenor), Gheorghe
Agenda2003-39-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281513_a_282842]
-
soliștilor: Nicolas Dautricout (vioară I), Mihai Ritter (vioară ÎI), Christophe Gaugué (violă I), Fanny Coupé (violă ÎI), Emmanuel Gaugué (violoncel I), Raphaël Perraud (violoncel ÎI), 28. 09, ora 19 ( C.N.A. „Ion Vidu“); Concert vocal-simfonic. Dirijor: Remus Georgescu, soliști: Alexandru Tomescu (vioară), Ramona Eremia (soprana), Petre Ghilea (tenor), Gheorghe Mogoșan (bariton). Corul „Ion Românu“, Corpul de copii al C.N.A. „Ion Vidu“, 3. 10, ora 19 ( C.N.A. „Ion Vidu“). ARAD Teatrul de Stat: „Operele complete ale lui WLM SHKSPR (Shakespeare) - prescurtate“, de Gess
Agenda2003-39-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281513_a_282842]