1,351 matches
-
plantele, încât toate mi se păreau magnifice. Chiar și cea mai umilă buruiană o consideram minunată. Țin minte că, odată, am cules de pe câmp un buchet de lauri, fascinanți prin albul lor imaculat și din flori de mătrăgună - atrăgătoare prin violetul lor și aspectul inedit, straniu al florii. Bunica, când m-a văzut cu ele în mână, mi-a spus să le arunc imediat, că sunt otrăvitoare. “Dar sunt atât de frumoase...”, i-am spus. Totuși am ascultat-o și le-
CORPUL Y” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1433141793.html [Corola-blog/BlogPost/382660_a_383989]
-
de stele,/de toate mă-ndrăgostesc!// (Geamantanul cu vise). Candelă a unei biografii de legendă, versurile din poezia “Noapte de vară la munte” sunt dovada unui continuu potențial creator. // Timpul curge lin într-un straniu balet,/Înserarea acoperă amurgurile roz violet./ Coboară și urcă-n fântână cumpăna veche,/un greier țiuie insistent, parc-ar fi în ureche./ În schitul de lemn de la marginea zării/ Niște călugări deapănă rugăciunile serii.// Dorina Stoica transmite prin poezia sa o stare sufletească discret gradată pe
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1455909509.html [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
doar tu și ele aveți aură, folosindu-le bine vă și mă folosesc! DE-A VA-ȚI ASCUNSELEA Violetul ascunde un om roșu ce zboară prin vis, violându-și propriul somn nimic nu mai simte, e în paradis. Negrul sparge violetul cu tușe groase de moarte îngropându-l încetul cu-ncetul metodic, ostil, ca la carte. Sunt culori tari toate trei ce strivesc cerul pavoazat cu ofrande ca la vechii evrei oferite unui Dumnezeu înstelat. OCHI PRĂFUIT DE STELE Omul roșu
POEME (1) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_sauciuc_1472805932.html [Corola-blog/BlogPost/382481_a_383810]
-
ajung până-aici cu poveri ce nu poți să le numeri și lovit de al soartei crunt bici care vărgi a brăzdat pe-ai mei umeri. Dar privind îndărăt nu regret c-am ales calea asta spinoasă, unde printre atât violet a mai fost și-o culoare frumoasă. Am iubit ce mi-a dat Dumnezeu când în suflet mi-a pus două haruri pentru care din greu și mereu am aprins nu chibrituri, ci faruri. Un destin nemilos și ciudat a
N-AM SPERAT de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 by http://confluente.ro/anatol_covali_1486668505.html [Corola-blog/BlogPost/382883_a_384212]
-
nu rănesc dantela parfumată. Pudrez cu praf de zâmbet și de astre, Un rid uitat și-o nevăzută pată. Mă prinzi de mână și-ntr-un fin balans M-apropii de chemarea ta , ispită! Ne sărutăm aromele în dans Eu, violet arunc frunza rănită... Tu o ridici și-i bandajezi nervura Ce sângerează verde sideral. Și sorbi un bob de rouă de pe gura Deschisă ție într-un gest astral. Într-un vârtej de nuanțe parfumate Se sting zăpezi și primăveri răsar
ARUNC ZĂPEZILE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 by http://confluente.ro/Arunc_zapezile.html [Corola-blog/BlogPost/361511_a_362840]
-
în firul ierbii și-n oglinda de sub nea Viorele, albăstrele surâdeau timid sub ploi... Tu citește-mă pe-o filă, e deschisă-n asfințit Că mi-e teamă că de mâine, zorii nu vor mai cânta. Scrie -acolo cu albastru, violet neliniștit Mai apare printre puncte...l-am cules din noaptea grea Ce-mi apasă pe corolă și mă roagă să renunț La culoare și un doliu să-mi aștern pe gene lungi; Eu voi renunța doar dacă îmi vei scrie
ALBASTRUL DIN NOI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 by http://confluente.ro/Albastrul_din_noi_violetta_petre_1361627271.html [Corola-blog/BlogPost/351852_a_353181]
-
rău reprezintă starea falsei existențe, căința pierderii unei circumstanțe în favoarea alteia: “Poet, și solitar ... ” (adjectivul solitar este des întâlnit în creația poetică bacoviană, sens al liniștii poetului-om în marea sa misiune de a crea cuvântul din idee) / “Galben, plumb, violet” (galbenul, sugerând paloarea trupul bolnav, plumbul, greutatea imensă a timpului care supune în stress mintea literatului, îngrijorându-I existența, iar violetul, amurgul și noaptea care pun stăpânire pe viul amorțit, eliberând din dimensiuni umbrele). “Odaia goală” este tocmai încăperea locuită
ANAMNEZA, SENTIMENT AL RETRĂIRILOR ÎN VOLUMUL BACOVIAN CU VOI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Anamneza_sentiment_al_retrai_stefan_lucian_muresanu_1382198440.html [Corola-blog/BlogPost/352472_a_353801]
-
poetică bacoviană, sens al liniștii poetului-om în marea sa misiune de a crea cuvântul din idee) / “Galben, plumb, violet” (galbenul, sugerând paloarea trupul bolnav, plumbul, greutatea imensă a timpului care supune în stress mintea literatului, îngrijorându-I existența, iar violetul, amurgul și noaptea care pun stăpânire pe viul amorțit, eliberând din dimensiuni umbrele). “Odaia goală” este tocmai încăperea locuită de poet, însă el, inițiatul trecător dintr-o dimensiune în alta este nevăzut profanului, doar mintea sa creează în nemurire versul
ANAMNEZA, SENTIMENT AL RETRĂIRILOR ÎN VOLUMUL BACOVIAN CU VOI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Anamneza_sentiment_al_retrai_stefan_lucian_muresanu_1382198440.html [Corola-blog/BlogPost/352472_a_353801]
-
Acasa > Versuri > Iubire > FLUTURI VIOLET Autor: Daniel Dobrică Publicat în: Ediția nr. 2218 din 26 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Ningea cu fluturi violet Dintr-un sipet cu ametiste Și-n stoluri, note triolet Țâșneau din clape fanteziste. Ningea cu fluturi violet Și mâna-mi tremurând întinsă, Se-aventura la șevalet, Să-ți zugrăvească fața ninsă. Ningea cu fluturi violet Nămeți pe degetul meu
FLUTURI VIOLET de DANIEL DOBRICĂ în ediţia nr. 2218 din 26 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/daniel_dobrica_1485465658.html [Corola-blog/BlogPost/382907_a_384236]
-
Versuri > Iubire > FLUTURI VIOLET Autor: Daniel Dobrică Publicat în: Ediția nr. 2218 din 26 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Ningea cu fluturi violet Dintr-un sipet cu ametiste Și-n stoluri, note triolet Țâșneau din clape fanteziste. Ningea cu fluturi violet Și mâna-mi tremurând întinsă, Se-aventura la șevalet, Să-ți zugrăvească fața ninsă. Ningea cu fluturi violet Nămeți pe degetul meu mare, Ce pe chitară-n flajolet, Șoptea numele tău de floare. Ningea cu fluturi violet Omăt de iriși
FLUTURI VIOLET de DANIEL DOBRICĂ în ediţia nr. 2218 din 26 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/daniel_dobrica_1485465658.html [Corola-blog/BlogPost/382907_a_384236]
-
Autorului Ningea cu fluturi violet Dintr-un sipet cu ametiste Și-n stoluri, note triolet Țâșneau din clape fanteziste. Ningea cu fluturi violet Și mâna-mi tremurând întinsă, Se-aventura la șevalet, Să-ți zugrăvească fața ninsă. Ningea cu fluturi violet Nămeți pe degetul meu mare, Ce pe chitară-n flajolet, Șoptea numele tău de floare. Ningea cu fluturi violet Omăt de iriși în grădină Și unui suflet incomplet, Tu-i erai singura lumină. Ningea cu fluturi violet Peste liliachii ruine
FLUTURI VIOLET de DANIEL DOBRICĂ în ediţia nr. 2218 din 26 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/daniel_dobrica_1485465658.html [Corola-blog/BlogPost/382907_a_384236]
-
Ningea cu fluturi violet Și mâna-mi tremurând întinsă, Se-aventura la șevalet, Să-ți zugrăvească fața ninsă. Ningea cu fluturi violet Nămeți pe degetul meu mare, Ce pe chitară-n flajolet, Șoptea numele tău de floare. Ningea cu fluturi violet Omăt de iriși în grădină Și unui suflet incomplet, Tu-i erai singura lumină. Ningea cu fluturi violet Peste liliachii ruine Și-n orice gând al meu secret, Ningea potop. Ningea cu tine. Referință Bibliografică: Fluturi violet / Daniel Dobrică : Confluențe
FLUTURI VIOLET de DANIEL DOBRICĂ în ediţia nr. 2218 din 26 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/daniel_dobrica_1485465658.html [Corola-blog/BlogPost/382907_a_384236]
-
Ningea cu fluturi violet Nămeți pe degetul meu mare, Ce pe chitară-n flajolet, Șoptea numele tău de floare. Ningea cu fluturi violet Omăt de iriși în grădină Și unui suflet incomplet, Tu-i erai singura lumină. Ningea cu fluturi violet Peste liliachii ruine Și-n orice gând al meu secret, Ningea potop. Ningea cu tine. Referință Bibliografică: Fluturi violet / Daniel Dobrică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2218, Anul VII, 26 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Daniel Dobrică
FLUTURI VIOLET de DANIEL DOBRICĂ în ediţia nr. 2218 din 26 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/daniel_dobrica_1485465658.html [Corola-blog/BlogPost/382907_a_384236]
-
garduri. vino, ziua aceea! să-ți simt respirarea dansând în păr, lasă mătasea să treacă dincolo de marginea fricii, să fii azi, urmă să vii. timpul tău să-mi mângâie fața arămie, slăbită de căldura depărtărilor. îți aud pașii sărind peste violetul serii, adulmecând buzele aburinde. marginea zâmbetului tău însetat atârnă povești pe lobul urechii. sărutul pășește tot mai aproape, râvnind prospețimea bujorilor din obraji. în depărtări, nechezatul cailor sălbatici trece tremurul cu fața spre lună. ziua aceea mă-nvelește să dorm
ÎN SEARA ACEEA de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 by http://confluente.ro/In_seara_aceea_maria_ileana_belean_1339843051.html [Corola-blog/BlogPost/357675_a_359004]
-
37 Candela de veghe în amintirea bunicii - luna printre nori 38 Chilii luminate - pe marginea cărării lumânărele 39 Tichia tatei caldă ascunzătoare - greieri în duet - Ana Urma 40 roi de fluturi albi în ritm cu aspersorul - hora stacatto 41 găinat violet sub șforile de rufe - via în vecini 42 lacrimi secate - betonul din cimitir incinerează doina bogdan 43 ploaie de vară - peste râul revărsat pod curcubeul 44 știuleți de porumb - fetițele împletind părul păpușii 45 ograda mamei- doar ciorile și vântul
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Haiku_0_1.html [Corola-blog/BlogPost/356043_a_357372]
-
genetician a vorbit despre fezabilitatea procesului, descriindu-l că pe o modificare a codului genetic. Filmul a arătat oamenilor procedeul că pe o tehincă nouă de machiaj. Rămâne de văzut cât de departe vom merge cu pielea noastră... albastru, verde, violet? Astăzi, nu există nici o modalitate comercială disponibilă pentru modificarea culorii pielii, doar tatuaje și metode genetice contestate pentru că genetică în sine, că știința, este considerată o “joacă de-a Dumnezeu”. Tehnologia este încă în curs de cercetare, cele mai avansate
CUM S-AU TRANSFORMAT CONCEPTELE SCIENCE-FICTION ÎN REALITĂŢI ALE ZILELOR NOASTRE de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cum_s_au_transformat_conceptele_science_simona_botezan_1333455909.html [Corola-blog/BlogPost/345298_a_346627]
-
doamnă, și surâsul culorilor, forța de a povesti, prin metaforă, prin simbol, prin lumină și umbră, prin misterioase vrăji făcute cu bagheta ce lasă urme de ulei policrom direct pe orizontul vieții noastre. Ți-am iubit albastrul, și galbenul, și violetul, roșul și albul, și negrul, și griul... Și dacă sunt îndrăgostit, doamnă, și-acum, de ceea ce ai pictat, pe văzduhul vremii noastre, asta este pentru că tablorile din volumul jubiliar m-au determinat să înțeleg că arta domniei tale - caldă, expresivă
TABLOURI PE UN GRUND DE SUFLET NOBIL de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_albumul_jubi_roni_caciularu_1361372177.html [Corola-blog/BlogPost/352014_a_353343]
-
nr. 253 din 10 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Și cine să mă vadă pe mine răscolind, Printre ascete umbre ascunse în vecie Pecetea neputinței dintr-un astral colind? Îngerii orbi îngână blestem și nebunie... Mă ninge-acum durerea în stele violet. Au putrezit speranțe pe țărmul meu pustiu Și fulgii mă dansează în pași de menuet, Dar crinolina-i ruptă, unde să fug nu știu. M-ai invitat, tăcere , în viața ta din umbră. Mi-era atât de bine pe umărul
COŞMAR ÎN NOAPTEA DARURILOR de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cosmar_in_noaptea_darurilor.html [Corola-blog/BlogPost/341236_a_342565]
-
spirit al milei, al bunătății. cum să m-ascund ? îmi ești pacea gândului suntem aproape egali. legați prin cuvinte primite cuvintele tale înțelepte niciodată pierdute. suntem atât de aproape legați de aceleași culori fecunde: roșu, oranj,galben, verde albastru, indigo, violet. voi prelucră din toate haină mea de suflet. Referință Bibliografica: Îți văd ochii / Constantă Abălașei Donosă : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 539, Anul ÎI, 22 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Constantă Abălașei Donosă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ITI VAD OCHII de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 539 din 22 iunie 2012 by http://confluente.ro/Iti_vad_ochii_constanta_abalasei_donosa_1340399360.html [Corola-blog/BlogPost/358333_a_359662]
-
2011 Toate Articolele Autorului În umbra nopții te-am strigat să vii. O toamnă îmi plângea în necuvinte, Cu-n ceai de dor și lacrimă fierbinte Mi-am încălzit visările târzii... Deasupra cerul se-apleca de nori Prea plini de violetul melancolic. O lună plină se-mpletea bucolic În caierele furcii cu splendori... Simțeam că vii spre mine pe cărări Săpate de fantome-n dansul lor, Într-un satanic festival al lupilor Când trupul lor,de cap e-n dezlegări... Nu
NOAPTEA LUPULUI ŞI-A IELELOR de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Noaptea_lupului_si_a_ielelor.html [Corola-blog/BlogPost/354165_a_355494]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > PREA TÂRZIU Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1733 din 29 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Fantomatic ieri îți tot dă târcoale dând cu violet pe-un prezent în zdrențe, veștejind idei ce s-au vrut reale mustind esențe. Zările sunt gri. Plouă cu dileme. Nicăieri nu vezi măcar o potecă. Destinul bătrân peste viață-ți geme când o disecă. Cerul plumburiu s-a golit
PREA TÂRZIU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1443505921.html [Corola-blog/BlogPost/343930_a_345259]
-
de venețiană, pe care o priveam uluit, simțind că o cunosc, dar fără să-mi dau seama cine este. Masca ce-i acoperea fața mă împiedica. Avea o rochie superbă pe trupu-i suplu de fecioară, lungă, de culoare mov spre violet, ce-i dădea o prestanță deosebită, șirag de mărgele, brățări și eșarfă fină de violet curat, toate asortate cu bun gust la culoarea rochiei și la masca multicoloră, tinerească ce-i acoperea capul până sub nas. Când i-am observat
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413532786.html [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
dau seama cine este. Masca ce-i acoperea fața mă împiedica. Avea o rochie superbă pe trupu-i suplu de fecioară, lungă, de culoare mov spre violet, ce-i dădea o prestanță deosebită, șirag de mărgele, brățări și eșarfă fină de violet curat, toate asortate cu bun gust la culoarea rochiei și la masca multicoloră, tinerească ce-i acoperea capul până sub nas. Când i-am observat și evantaiul elegant pe care-l folosea cu grație, am concluzionat că fata poartă o
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413532786.html [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
ușoară a câtorva pungi de plastic atârnate de un fel de cârlige agățate de ochiurile unei plase vechi întinsă pentru a primi bagaje ușoare. Se oprea definitiv în panglica de un negru spălăcit al unei pălării ce amintea de un violet suav, cândva apreciat pentru strălucirea lui vioaie. Pălăria acoperea capul unei femei a cărei față nu se vedea. Pe unul din cele patru scaune de pe ultimul rând, ea stătea chircită cu capul plecat și răsucit, în încercarea de a se
PARTAJUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 by http://confluente.ro/Partajul.html [Corola-blog/BlogPost/367148_a_368477]
-
Magnolii izbucnind plenar în soare, Parfum și umbră pomilor în floare, Bunici plimbând nepoți năbădăioși sub cerul vinețiu, Așa e Bucureștiul de april de când îl știu. E- atâta frumusețe vie, țipătoare în culoare, Adulmecând arome de rotund în floare, De violet și roz ori mov și verde crud; Mă doare risipă de sublim, splendoarea din covorul ierbii, ud. Și liliacul irizând avid și blând candoare, Cu stupefacții candide și speculații solitare Ale poetului prea- plin de versul ireal, fecund, Mustind de
RISIPA DE SUBLIM de DANIA BADEA în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/dania_badea_1461592667.html [Corola-blog/BlogPost/380363_a_381692]