363 matches
-
subiecții umani produc argumente care să le consolideze propria poziție și să o slăbească sau să o anuleze pe cea propusă. W. McGuire (1964) susține că rezistența la schimbare crește prin mecanismul inoculării. Pornind de la analogia cu relația organism - boală virotică, el arată că atacul mesajului persuasiv (virusul) poate fi respins fie prin asimilarea de către persoana-țintă a unor argumente suplimentare poziției proprii (așa cum organismul se întărește prin mișcare, vitamine etc.), fie prin însușirea unor argumente (mai slabe) ale poziției sursei, care
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
prin hiperplazia țesutului conjunctiv adult sau embrionar, ca și a țesuturilor derivate din mezoderm (țesut adipos, vase sangvine sau limfatice, nevi, musculatură netedă); III.Tumori ale sistemului melanogen. TUMORI BENIGNE PRIN HIPERPLAZIE EPIDERMICĂ Tumori epiteliale virale, sunt formațiuni de natură virotică, care au ca substrat anatomic hiperacantoza și papilomatoza [55]. Nevul verucos circumscris (nevus non novocelular) este o hiperplazie epidermică fără celule nevice. Leziunea evoluează adesea din copilărie, cu suprafața acoperită de vegetații keratozice, uscată, separate de șanțuri de culoare brun-cenușie
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
malpighiene mărite de volum, citoplasmă clară, PAS pozitivă (datorită conținutului de glicogen). Keratoacantomul este o tumoră relativ frecvent întâlnită, localizată predilect la nivelul părților moi descoperite. Cele mai frecvente sunt: forma localizată, la care Zelickson și Lynch descriu incluzii nucleare virotice, și keratoacantomul centrifug (Ferguson-Smith) - epitelioame spinocelulare multiple spontan curabile, simultane sau succesive. Keratoacantomul are evoluție ciclică, la început ca o mică ridicătură emisferică, cu colorația pielii normale sau rozată, suprafață netedă, consistență fermă. După 3-4 săptămâni de evoluție, în stadiul
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
glucozei pleurale trebuie sa fie concordantă cu cea serică, de aceea, mai fidel pentru diagnostic este raportul glucoza pleurală /glucoza serică mai mic de 0,5. Cîteva exemple de boli, în care se pot forma exsudate pleurale: pneumonii bacteriene sau virotice, tuberculoză, neoplasme pulmonare sau metastazele pulmonare ale unor neoplasme cu alte localizări (sîn, uter, prostată, stomac etc.), limfoame maligne, pancreatită acută, tumori pleurale maligne (mezotelioame). VI. 4. DIAGNOSTICUL POZITIV DE PLEUREZIE PURULENTĂ Pentru a se pune diagnosticul aceste varietăți de
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
precis definite după ce prin cercetările de microscopie electronică și alte investigații de laborator și biologice s-a determinat morfologia, structura și funcțiile virusurilor și ale viroizilor. Micoplasmozele sunt boli cauzate de micoplasme. Ele au fost un timp considerate ca boli virotice și abia în a doua jumătate a secolului XX-lea s-a putut demonstra existența acestui nou grup de microorganisme. Bacteriozele reprezintă bolile produse de organisme unicelulare, microscopice, bacteriile fitopatogene. În general, fitobacteriile se dezvoltă ușor pe mediile de cultură
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
nucleic liber fără capsidă . Transmiterea virusurilor are loc pe mai multe căi: mecanic prin leziuni provocate natural sau experimental când virusul trece de la plantă la plantă prin contactul direct sau prin unelte; organe vegetative obținute la înmulțirea vegetativă a plantelor virotice ca, bulbi, rizomi, tuberculi, stoloni, drajoni, butași sau altoi; prin cuscută, care preia virusul când parazitează o plantă atacată și apoi îl transmite la alte plante neinfectate încă; prin sămânță, în cazul în care planta virotică a produs semințe, virusul
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
înmulțirea vegetativă a plantelor virotice ca, bulbi, rizomi, tuberculi, stoloni, drajoni, butași sau altoi; prin cuscută, care preia virusul când parazitează o plantă atacată și apoi îl transmite la alte plante neinfectate încă; prin sămânță, în cazul în care planta virotică a produs semințe, virusul fiind localizat în embrion sau în tegument (transmiterea pe această cale este de mai mică însemnătate); prin artropode care achiziționează virusul în timpul hrănirii lor și îl pot retransmite. După ce cicadele achiziționează virusul, acesta poate deveni persistent
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
este de mai mică însemnătate); prin artropode care achiziționează virusul în timpul hrănirii lor și îl pot retransmite. După ce cicadele achiziționează virusul, acesta poate deveni persistent în corpul lor, se poate înmulți și generațiile următoare pot răspândi la rândul lor infecția virotică. Afidele, ploșnițele, tripșii, unele coleoptere și acarieni sunt de asemenea, vectorii cei mai frecvenți ai fitovirusurilor; prin nematozi transmiterea este destul de frecventă, aceștia păstrând capacitatea de a retransmite virusul cel puțin 30 dezile ca în cazul speciilor Xyphinema index și
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
puține și mai slab colorate, ceea ce induce simptomul de îngălbenire. O parte din virusuri produc deformări din care cauză pe frunze apar gofrări sau bășicări iar în țesuturi pot apare necroze și degenerarea floemului. Unii arbori și pomi fructiferi infectați virotic pot prezenta scurgeri de gome și lignificări defectuoase sau se constată acumularea hidraților de carbon în frunze.În interiorul celulelor parazitate pot să apară incluziuni amorfe sau cristaline de 5-30 µm. În ceea ce privește modificările fiziologice ale plantelor virotice se constată o creștere
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și pomi fructiferi infectați virotic pot prezenta scurgeri de gome și lignificări defectuoase sau se constată acumularea hidraților de carbon în frunze.În interiorul celulelor parazitate pot să apară incluziuni amorfe sau cristaline de 5-30 µm. În ceea ce privește modificările fiziologice ale plantelor virotice se constată o creștere a activității enzimatice, sucul extras din plantă oxidându-se foarte rapid; scade fotosinteza cu 50-60 %, respirația plantelor scade de asemenea, se dezechilibrează substanțele hormonale: scade auxina ceea ce duce la piticire sau nanism; scade conținutul în glucide
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
simptomele sunt mascate, pentru ca la scăderea temperaturii către toamnă acestea să reapară evidente. Simptomatologia virozelor este numai un prim indiciu al bolii fără să poată fi un criteriu unic de diagnosticare și de clasificare a virusului. Diagnosticarea precisă a bolilor virotice se face prin mai multe metode și anume: examinarea plantelor și evidențierea simptomelor; testarea serologică care poate stabili apartenența la un anumit grup prin reacția dintre virus ca antigen și un ser extras din unele animale inoculate în prealabil care
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de cultură a cartofului ca producând pagube cuprinse între 10-20 % , când este semnalat singur sau pagube mult mai mari când se găsește asociat cu alte virusuri (Y sau A). Simptome. În prima parte a perioadei de vegetație, până la înflorire plantele virotice prezintă un mozaic slab internervurian. Simptomele dispar în perioada caldă din vară la temperaturi mai mari de +24oC sau în perioadele cu temperaturi sub 10oC, pentru ca în toamnă să se observe zone necrotice pe limb sau pe pețiol. Agentul patogen
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și căderea frunzelor sau chiar distrugerea plantelor în întregime. Frunzele necrozate cad sau rămân agățate pe tulpinile care pot prezenta dungi necrotice alungite. Talia plantelor este mult redusă iar frunzele sunt puternic încrețite, mici, dacă aceste plante provin din tuberculi virotici. Dacă infecția are loc mai târziu apar doar marmorări ale limbului și rareori necroze. Agentul patogen Potato virus Y face parte din grupa Potyvirus, are molecula de ARN în formă de filamente flexuoase de 684 x 11 nm și formează
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
60oC iar dacă frunzele sunt menținute la -20oC virusul rezistă 12 luni. Testul ELISA poate fi aplicat cu succes la identificarea virusului din sucul frunzelor sau a tuberculilor. Epidemiologie. Transmiterea virusului de la un an la altul se face prin intermediul tuberculilor virotici iar în perioada de vegetație prin afide ca Aphis fabae, Myzus persicae și alte specii ale acestor genuri. Afidele ce s-au hrănit 30-60 secunde pe o plantă virotică rămân infecțioase timp de o oră sau chiar mai mult. Virusurile
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Transmiterea virusului de la un an la altul se face prin intermediul tuberculilor virotici iar în perioada de vegetație prin afide ca Aphis fabae, Myzus persicae și alte specii ale acestor genuri. Afidele ce s-au hrănit 30-60 secunde pe o plantă virotică rămân infecțioase timp de o oră sau chiar mai mult. Virusurile din grupa YN pot fi transmise și prin contactul direct dintre plante. 4.1.3. Virusul răsucirii frunzelor cartofului Potato leafroll virus. Răsucirea frunzelor de cartof este o boală
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
avansată a bolii se răsucesc toate foliolele, acestea devin rugoase, rigide, casante și dau un sunet metalic la atingere. Frunzele au necroze în floem ceea ce împiedică migrarea amidonului spre tuberculi, acesta rămânând în frunza ce devine rigidă și casantă. Plantele virotice vor forma în sol tuberculi de dimensiuni mai mici, din care în anul următor apar plante de talie mică, cu internoduri scurte și cu frunze ce prezintă foliolele puternic răsucite la scurt timp de la răsărire. Agentul patogen Potato leafroll virus
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
wil/t virus), virusul rattle al tutunului (Tobacco rattle virus), virusul tutunului (Tobacco necrosis virus), virusul mozaicului lucernei (Alfalfa mosaic virus), virusul mozaicului castraveților (Cucumber mosaic virus) și viroidul tuberculilor de cartof (Potato spindle tuber viroid). Prevenirea și combaterea bolilor virotice ale cartofului Măsurile de prevenire constau în depistarea și distrugerea plantelor bolnave din lanurile de cartof ale sistemului închis de producere a materialului semincer.În munca de ameliorare se va porni de la clone libere de virus, testate, sau de la culturi
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ce pot proveni de la plantele posibil infectate. Evitarea atacului afidelor se poate face și prin tratamente cu ulei, ce nu are efect fitotoxic dar împiedică atacul vectorilor virusurilor. Metoda serologică ELISA este cea mai sigură pentru a se elimina tuberculii virotici dar ea se poate aplica doar în munca de ameliorare ca și tratamentul cu Ribaviral (ser antiviral). În cultura mare este necesar ca periodic să se împrospăteze materialul de plantat cu tuberculi produși în “zone închise”, să se aplice toate
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
se transmite prin altoi, uniri radiculare și prin nematozi. Din cercetările întreprinse în Franța, Italia, S.U.A. și România (I. Pop, 1988), speciile de nematozi (Xiphinema index și X. italiae) răspândesc virusul în mod natural, ceea ce explică apariția vetrelor de plante virotice, care se măresc an de an, pornindu-se de la o singură plantă bolnavă. Prevenire și combatere. Noile plantații vor fi amplasate pe terenuri corespunzătoare acestei plante, evitându-se solurile reci, argiloase și care rețin puternic apa. Terenurile rezultate în urma defrișării
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
trebuie să luptăm prin crearea de varietăți de plante rezistente. Se pot cita o serie de rezultate pozitive în această dificilă muncă: soiuri de grâu rezistente la tăciune, de tomate și varză rezistente la fusarioză, de sfeclă rezistente la răsucirea virotică, de orz rezistente la îngălbenirea virotică, de tutun rezistente la arsura bacteriană și mană, de sorg rezistente la antracnoză și de fasole rezistente la mozaic. În cadrul unei agriculturi moderne, extinderea arealului de cultură a unor specii și soiuri de plante
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
varietăți de plante rezistente. Se pot cita o serie de rezultate pozitive în această dificilă muncă: soiuri de grâu rezistente la tăciune, de tomate și varză rezistente la fusarioză, de sfeclă rezistente la răsucirea virotică, de orz rezistente la îngălbenirea virotică, de tutun rezistente la arsura bacteriană și mană, de sorg rezistente la antracnoză și de fasole rezistente la mozaic. În cadrul unei agriculturi moderne, extinderea arealului de cultură a unor specii și soiuri de plante a dus implicit la dereglarea echilibrului
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
vasis, s.n. "vas"): med. ro. vascular adj. (cf. fr. vasculaire, adj.; en. vascular); vector-,,vector, linie de forță" (cf. lat. vector,-oris s.m. ,,care poartă; călător, pasager"); velo- "alergare, viteză" (cf. lat. velox,-ocis adj. ,,iute, rapid"); vir(o)- "virus, virotic" (cf. lat. virus,-i s.n. ,,venin, otravă; infecție"): med. ro. virus s.n. (cf. fr. virus, s.m; en. virus); visco- "viscozitate" (cf. lat. viscum,-i s.n. "vâsc", "clei"); vitel(o)- "vitelus" (cf. lat. vitellus.i s.m. "viteluș; gălbenuș de ou
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
capilarele hepatobiliare direct În sânge. În funcție de natura evoluției bolii, hepatita poate fi acută sau cronică. a. Hepatita acută Este caracterizată prin necrozarea celulelor hepatice, lezarea inflamatorie a parechimului hepatic și a altor țesuturi și organe. Boala este de natură bacteriană, virotică sau toxică. Într-o proporție redusă, boala este de natură bacteriană, fiind produsă de salmonele, pneumococi, spirochete. În majoritatea cazurilor, inflamațiile ficatului sunt de origine toxică, fiind provocate de diferite substanțe (fosfor, arsenic, cloroform, pesticide, alcooluri tari etc) sau sunt
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
capului de pancreas și cancerul ampulei Vater. c. Icterul hepatocelular este o afecțiune hepatică declanșată de cauze toxice sau infecțioase, cu leziuni ale celulelor ficatului și ale canaliculelor biliare. Cauzele care declanșează icterul hepatocelular sunt: -icterul infecțios primar, de natură virotică, datorat apariției virusului A sau B (hepatită epidemică virotică); -icterul infecțios secundar În care leziunile ficatului apar după unele Îmbolnăviri grave (pneumonie, malaria, febră recurentă, diferite septicemii, sifilis). d. Icterul cu patogenie mixtă este declanșat În urma acționării mai multor
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
hepatocelular este o afecțiune hepatică declanșată de cauze toxice sau infecțioase, cu leziuni ale celulelor ficatului și ale canaliculelor biliare. Cauzele care declanșează icterul hepatocelular sunt: -icterul infecțios primar, de natură virotică, datorat apariției virusului A sau B (hepatită epidemică virotică); -icterul infecțios secundar În care leziunile ficatului apar după unele Îmbolnăviri grave (pneumonie, malaria, febră recurentă, diferite septicemii, sifilis). d. Icterul cu patogenie mixtă este declanșat În urma acționării mai multor factori patologici, inclusiv toxiinfecțiile alimentare, intoxicațiile cu arsen, fosfor
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]