1,121 matches
-
ceva fără chip: ceva care nu mai are nici masă și nici localizare și care începe să curgă sub forma unor panglici șerpuitoare. Pentru o conștiință silită a contempla evanescența treptată a dedesubturilor materiei, spectacolul provoacă stupoare. Mai mult, îndelung visata teorie unificată a universului, care cere punerea în coerență a gravitației cu cuantele, nu va putea face abstracție de conștiința omului, care e un soi de punct de răscruce în care stihia gravitației și duhul subcuantic își dau întîlnire în
Particula lui Dumnezeu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5038_a_6363]
-
libertăți. Se-ndrăgostește de o apariție drapată-n plexiglas și, în consecință, se dezlănțuie. Scrie ca Văcăreștii, scrie ca Eminescu, ca Bacovia, ca Blaga, ca Arghezi. Într-un final (chiar în final, de fapt), cu pași mici, ajunge și la visatul sonet: „Pentru artist, femeia nu-i femeie/ ci mai curând ea seamă- nă-a bărbat/ căci harul lui abia atunci scânteie/ când de-un surâs se lasă fecundat./ Abia atunci gândirea sa adâncă/ Rămâne grea, și plină e de rod/ Când
O seară la operă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4705_a_6030]
-
un gînditor ermetic este forma degradată a ezotericului în varianta lui proto-chimică. Obsedat de retorte și de proporții numerice, alchimistul aduce cu imaginea ucenicului vrăjitor mestecînd cu lingura în fierturi și în poțiuni spirituale, pentru a da peste panaceul mult visat. Un fantast vorace, ahtiat după substanțe inefabile, căutînd piatra menită a preschimba totul în aur. Privită din acest unghi, alchimia este o vrăjitorie cu răcoare de bolniță și cu obscurități de firidă umedă, iar alchimistul o eminență clandestină, repudiată de
Simboluri în firidă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5793_a_7118]
-
atunci al originalului, și urmărindu-și îndărătnic scopul printr-o muncă fără răgaz sau odihnă până la victoria asupra cuvântului impropriu, Ș. Foarță zboară totodată avântat, sprințar dar lin, cu ușurința și forța unui vultur fără frică sau inhibiții, în țara visată a minunățiilor cuvântului trăznit, imaginativ, chiar aiurit, fantasmagoric, dar fără cusur, înmiit convingător, drag iubitorilor vorbirii cu șart. Jucăuș și provocator, traducătorul mai adaugă, din inițiativă voluntar asumată, ici un provincialism, colo un barbarism, un arhaism, o vorbă născocită sau
E fără e ! by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5835_a_7160]
-
am găsit ultima d[umnea]v[oastră] carte poștală, datată 29 decembrie, și vă spun drept că m-am simțit copleșit de prietenia dșumneațvșoastrăț. Dar nu mai mic mi-a fost entuziasmul când am aflat că Editura „Tradiția”3, mult visata noastră „Tradiție” a început să funcționeze. Am fost întotdeauna alături de acest ideal al d[umnea]v[oastră] și de prețiosu-vă suflet, chiar și după ce ne-am despărțit, deși nici eu n-am mai știut nimic despre dșumneațvșoastrăț, în afară de faptul că
Noi contribuții la bibliografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5710_a_7035]
-
ia parte la propaganda în favoarea României (colaborează la ziarul „România” din Paris). În mijlocul Parisului triumfător, în entuziasmul general al aliaților învingători în marele războiu și mai ales în mijlocul delirului de entuziasm al românilor din Paris, care vedeau apropriindu-se ziua mult visată a unirii Transilvaniei cu România - are loc logodna și apoi cununia ei cu Mihai Șerban, unul din delegații români la conferința de pace. Este clipa cea mai înălțătoare a vieții ei. Naș al fericitei perechi este d. Al. Vaida-Voievod, șeful
Variațiuni pe tema unei fotografii din R.l. by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3531_a_4856]
-
gimnastă înainte de concurs, ca să-i alunece mai ușor costumul pe corp. Când i-am auzit povestea am simțit nevoia să-i înjur de mama pe toți politicenii români. Aici sunt lacrimile Andreei când i-am dat împreună cu Marian Drăgulescu costumele visate...", a scris Dan Negru pe Facebook.
Dan Negru, furios pe politicieni: Aici sunt LACRIMILE ei by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/38387_a_39712]
-
cea care debutase exploziv, în anul 1937, cu excepționalul volum de versuri Țară fetelor. Zeci, sute de personalități ale vieții literare, culturale și politice ale ultimelor decenii, alături de familie și o galerie pitoreasca de oameni obișnuiți, devin personaje în mult visatul și niciodată terminatul jurnal-roman memorialistic Însemnările mele de Maria Banus. Maria Banus (10 aprilie 1914-14 iulie 1999) rămîne, în pofida etichetelor aplicate de către o istorie literară vindicativa, o mare poeta a secolului XX. A publicat în jur de 20 de volume
Fiii Mariei Bănuș, prezenți la aniversarea unui secol de la nașterea poetei by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/37563_a_38888]
-
enumerare minuțioasă care sfîrșește prin a descuraja cititorul. În acest sens, efectul volumului nu e propedeutic, ci prohibitiv: îți taie pofta de a mai cocheta cu găsirea iubirii, rămînînd să te mulțumești cu succedaneele ei. Gualterius, renunțînd la icoana madonei visate, ori se călugărește ori se tocmește mercenar. Iubirea e un sentiment pe care sîntem condamnați să-l trăim în forma lui vicariantă, apelînd la înlocuitori și surogate: o aventură azi, o escapadă mîine, o dezamăgire poimîine, și mereu certitudinea păcatului
Argumente și alegorii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3162_a_4487]
-
Marius Miheț Ioan T. Morar, Negru și Roșu, Editura Polirom, Iași, 2013, 336 pag. Marele roman”, așa își numea Ioan T. Morar proiectul visat încă înainte de Lindenfeld (2005) - debutul său în proză. Iată-l acum finalizat: se numește Negru și Roșu și este de departe cel mai ambițios roman apărut anul acesta. Evident că titlul (nepotrivit) se revendică din schema lui Stendhal. Însă Ioan
Antidot pentru înfrângeri by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3138_a_4463]
-
la câte o troiță, care aici, atât de departe de țară, nu are o simplă Încărcătură decorativă, ci Îți amintește de rolul pe care Îl jucase ea cândva În istorie, ținând locul bisericilor dărâmate de dușmanii credinței ortodoxe. De mult visată a fost clipa când am poposit, așa cum aveam apoi să o facem de fiecare dată când ne plimbam, la Rotonda scriitorilor români În exil. Unii dintre cei care au emigrat peste Ocean neîndoios numai astfel și-au salvat viețile. Am
Radiografia unei săptămâni internaționale de cultură la câmpul românesc Hamilton. In: Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
care nimeni nu va mai putea să le cloneze. Prolog Spui să încep. Dar totul a-nceput Mult înainte ca, din întîmplare, Să mă fi adunat în Forma care Ar trebui să-nceapă. Sus, pe scut, Nu stă Eroul lumilor visate, Ci un Cadavru, ce începe să miroase, Cu plete lungi, cărunte, vag slinoase, Pe care-l mai arată în Cetate Din simplu calcul: sufletele de plebei, Care trăiesc și vor să mai trăiască, Vor sta cuminți. Dintr-o preaomenească Teama
Poezii by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/16253_a_17578]
-
speranță incurabilă, credința nestrămutată în ridicarea unui curcubeu benefic deasupra mlaștinilor aparent nesfîrșite. Mai exact: implicarea în desfășurarea tărăgănată, cu opinteli inestetice, suișuri searbăde, coborîșuri abrupte... așezarea umărului, a trupului în muncă, da, în munca de-a înălța "curcubeul" amintit, visat... Nimic, nici reveria nu-i fără efort! Să-mi ordonez gîndurile, bucățile de "pricepere". Să-mi curăț, să-mi șterg rafturile îmbîcsite de praful inevitabil al vîrstei, de rumegușul rînced al renunțării... Să-mi chem întruna autorii dragi în preajmă
Editura Timpul asurzitor by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16664_a_17989]
-
respect cuvenit funcțiunii obștești, dar și cu adâncă uimire, secretă, eventualul, vigurosul, veselul râset prezidențial, cel dintâi, cetățenesc, din ce mai credem noi azi, că este, că va fi,... ei bine, țineți-vă cu tărie!... EUROPA voastră mult, cu disperare visată, ? na-vă Continentul necesar ? și să auzim cu toții numai și numai de bine...nești, ? orice s-ar spune, eram gata intrați în Europa. Numai fiindcă Ion Barbu, poetul matematician, scrisese și tipărise întâiași oară, într-o carte, în România, Timbru
"Na-vă Europa..." by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10700_a_12025]
-
respect cuvenit funcțiunii obștești, dar și cu adâncă uimire, secretă, eventualul, vigurosul, veselul râset prezidențial, cel dintâi, cetățenesc, din ce mai credem noi azi, că este, că va fi,... ei bine, țineți-vă cu tărie!... EUROPA voastră mult, cu disperare visată, ? na-vă Continentul necesar ? și să auzim cu toții numai și numai de bine...
"Na-vă Europa..." by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10700_a_12025]
-
buni prieteni dealungul anilor așa cum o dovedește și împărtășirea recentă a amintirii de mai sus. După aceasta căsătorie care s-a desfăcut rănindu-ne pe amândoi, si anume când plănuiam să mă căsătoresc cu Jenny, să-mi apară ocazia mult visata de a pleca din țară prin Marinka, despre care am scris anterior. M’am spovedit deîndată lui Jenny, arătându-i situația în amănunt. Că și tatăl meu, care pe vremuri mă îndemnase să prefer pușcăria delațiunei, Jenny nu a ezitat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
masacru Crește-n cer pâinea și vinul Și-mbătat de sânge sacru Iuda-și ia din nou tainul. Mai sperăm la Înviere Din mizeria minciunii; Viermii-așteaptă în tăcere Să plătim tribut genunii... NEMURITORI, POEȚII De dincolo de lume naște cantul În rimele visate doar de îngeri; Poeții și-au săpat în vers mormântul Să scape de teluricele plângeri. Înfierbântate, muzele fecioare Se cuibăresc în inima naivă Și aruncând ocheade-nșelătoare Înnebunesc poeții din coliva. Ei poartă-acum a florilor corola Crescute în grădina de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
nouă; sau măcar mulțumit. Însă nici autismul lui creator nu este perfect etanș, nici convingerea inițială că Revoluția comunistă trebuie făcută cu orice preț nu a rămas incasabilă. Lucrurile s-au schimbat, e adevărat, dar nu în sensul dorit, sperat, visat. Privind cu minimă atenție în jur, trecând dincolo de cortina optimismului de paradă, nu se poate să nu observi că totul (aproape totul) este - cu un termen dușmănos - o porcărie. Reporterul se vede contrariat, bruscat și, de la un punct, dislocat de pe
Spovedania unui convins by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10761_a_12086]
-
gestului și am început să vorbim. Întrebările pe care mi le puneau, cînd unul, cînd celălalt, erau năucitoare. Ca și personajele fantomatice din fața mea. Ca și ritmul în care interogatoriul curgea spre mine. ,Dumneavoastră știți ce anume așteptați de la viață?" ,Visați des?" Știți ce înseamnă de-adevăratelea foamea sau frigul? Dar așteptarea?" ,V-ați gîndit vreodată că o întîmplare sau alta v-ar putea aduce în situația noastră?" ,Aveți insomnii?" Știți ce înseamnă prietenia?" Ați observat că roata vieții se-nvîrtește? O dată
Luna și Godot by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10991_a_12316]
-
Din microcosmosul ființei, corelația duce la macrocosmosul Universului, Divinității, Deo-prezenței (Așadar nu cum, din eroare, se spune privitor la Divin „omniprezență“... O simplă nuanță a atropocentrismului din Weltanschaunung-ul uman). * înălțarea o înțelegem aprioric prin Călătoria mentalului în astral. în spațiul visat, însă nu în somn, ci în limpezime. în contemplarea și intuiția, revelația și bucuria de care ne lăsăm pătrunși, sub acțiunea Divinului. * Dumnezeu nu a fost, nu este, necruțător, ci justițiar. Neutru? Subiectiv, prin iubire? Am greși, deoarece nu îndrăznim
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
spre cristal ca o șansă a izbăvirii părții prin integrare în armonia cosmică: "prin tăcerea din nervi trec fantasme viitoare urmînd/ miasmele timpului și aburii leneși sub domuri de cristal// decupate din trecut și viitor între memorie și plăsmuiri/ probabilitățile visate:// plasma undei prin viscerul particulei/ Pasărea de Foc// trenuri poștale aduc impulsuri cu multe detalii/ niciodată întregul" (Ritm quantic). Sau cu o reverență a metaforei savante: "Cîmp de atracție și acumulare pînă cînd Flamingo închipuie imnul/ sărutului/ și iese cu
între formal și informal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10806_a_12131]
-
birocratice din noul castel kafkian, abuzurile flagrante suportate cu stoicism (o bună bucată de vreme, cei trei membri ai familiei venite din România nu au buletine, ca și cum administrația ar vrea să dea problemei identității o concretețe dureroasă; după angajarea mult visată, deja apaticul bibliotecar nu-și primește mai multe luni salariul, fiindcă... numele său nu e în calculator) creează în carte un plan înclinat al dezamăgirii progresive și al lehamitei efective. Perle de umor caragialian și accente sarcastice, personale, apar din
La anul la Ierusalim by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10844_a_12169]
-
manuscrise. De multe ori, nu se înregistrează un salt calitativ în scrisul prozatorului nostru; nu s-a produs nici o mutație care să prilejuiască revelații critice. S-a schimbat însă, decisiv, amplasamentul. Tânărul scriitor a ieșit din obscuritatea anonimatului, la mult visatele lumini ale rampei. Însă Dan Lungu, Lucian Dan Teodorovici, Florin Lăzărescu, Florina Ilis, Veronica A. Cara și atâția alții cunosc bine, pe pielea lor, care este prețul succeselor de astăzi, cât efort au depus pentru o anume notorietate. Fiecare secundă
Trei sinucigași by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10862_a_12187]
-
alături atâta cât sunt./ Azvârle hârtia s-o mistuie flăcări,/ Eu nu mai mă-ntorc/ În portretul-cuvânt!" (Portretul-cuvânt). Totuși, ceea ce învinge de obicei este preferința pentru jocurile de transparențe și abstracții - ca în poezia lui Nichita Stănescu: "Curge polenul florilor visate,/ Cu limbă înghețată de tăceri,/ Din viscole zburate peste sate/ Mă-nvăluie un vânt cu iz de ieri" (Risipa); Mi-e teamă că trăiesc prin cercuri propagate/ Ca-n spargerea oglinzii unei ape;/ Mă pierd din locul care sunt spre infinit
A fost o data o poeta by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10153_a_11478]
-
gând smerit de înzăuat iubirea,/Pohtirea ochiului aduce știrea:/ Ah, gura sufletului nu mă minte!” - cf. Sonetul I): pe trunchiul său italienizant se altoiește, din izbucnire pătimașă în izbucnire pătimașă, un sonetist din ce în ce mai eminescianizant, prin Vis/Visare și Pătimire-întru-Necuprins: „Visul visat visează, Doamne, visul,/ Gândul gândit pe sine se gândește,/Eu voi muri cândva, pe românește/ Și-n locul tău voi scrie Necuprinsul.” - cf. Sonetul IX. Patru obsesii majore, ale sonetistului THEODOR RĂPAN: 1 - IUBIREA și FRUMUSEȚEA, ca factori DEMIURGICI (complementar
SOTERIOLOGIA IUBIRII. IMN AL GLORIEI RE-TRÃIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAÞIEI, PRIN IUBIRE DIVINÃ: VOLUMUL FIIND – 365 +1 Iconosonete de THEODOR RÃPAN. In: Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]