294 matches
-
pe stâlpi-i, păreți, iconostas, Abia conture triste și umbre au rămas;” (M. Eminescu, I, 69) Între termenii relației de coordonare copulativă se poate stabili, în plan semantic, o anumită succesiune în timp: „Întors în țară, e spătar sub Moruzi, vistier și mare ban în anii următori.” (I.L.R. II, 170) sau o anumită ordine, în funcție de importanța acordată de subiectul vorbitor, ordine fixată de adverbe și locuțiuni adverbiale precum apoi, întâi, în primul rând etc: „Nu puteau toți să ia același drum
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pentru țările noastre, nu împiedicau pe agenții ei să proclame binefacerile și bunătățile pentru români a protecției rusești, precum vedem dintr-o scrisoare trimisă din București, în mai 1822, de Pini, consulul general rus la București, lui Samurcaș, fost mare vistier, care se afla la Brașov, fugit cu alți boieri și cunoscut ca unealtă rusească: Sensul scrisorii Curții cuprinde noi și strălucite dovezi despre generozitatea și mărinimia M. S. și dovedește cu ce grijă părintească Ea se ocupă de fericirea acelor
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
lăsată de el în casele publice, și că acuzația era cu atât mai puțin întemeiată cu cât, chiar atunci, Obșteasca Adunare constatase existența unui mic excedent al veniturilor asupra cheltuielilor. Apoi, de la început, consulatul împărătesc impusese lui Ghica niște mari vistieri care erau creaturi ale rușilor: ... Se pare că astăzi i se reproșează această alegere ce i s-a prescris, precum i se impune, în fiecare zi, cutare sau cutare individ, pentru cutare sau cutare slujbă, chiar când el este omul
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
nu Vă audă. Căci mâinile voastre sunt pline de sânge și degetele voastre de nelegiuiri.”. Vreți să fiți ascultați? Trăiți în sfințenie! Țineți poruncile! împliniți cuvintele evangheliei Mântuitorului! în acest caz, nici nu veți cuteza a cere lucruri necuviincioase, nici vistierul bunătăților nu vă va refuza. „Atunci Mă vei chema, și Domnul va răspunde, vei striga și El va zice: Iată-Mă!”. Bine a zis cineva, că rugăciunea nu înseamnă a chema pompierii la vreme de incendiu, ci a face în
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
mintea mea cu cele lumești și nu poate să caute spre Tine cu durere. S-a răcit inima mea de atâtea ispite și nu poate să se înfierbânte cu lacrimile dragostei mele pentru Tine. Ci Tu, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeule, Vistierul bunătăților, dăruiește-mi pocăință nesfârșită și inimă plină de durere ca să pornesc cu tot sufletul în căutarea Ta. Căci fără de Tine mă voi înstrăina de tot binele. Dămi, așadar, Bunule, harul Tău! Tatăl Care Te-a născut din sânurile Sale
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
se aflau curtenii, marii boieri care aveau ca primă îndatorire să apere viața șefului, așa cum s-a întâmplat în toată istoria războaielor. Dacă era prins, ungurii nu i-ar fi dat drumul. Vodă nu avea bani cu el. Nici măcar marele vistier. Banii se aflau în tabără. În Evul Mediu, un prizonier însemna o avere, dacă avea un cal bun și o armură deosebită, semne că e o persoană foarte importantă, care să poată fi răscumpărată de rudele sale. Să-i credem
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
trecut Nistrul, îndreptându-se spre Sniatin. Acum devenea limpede că regele va ataca Moldova, în loc să coboare pe Nistru spre Cetatea Albă și Chilia. Atunci când planurile regelui au devenit clare, Ștefan cel Mare i-a trimis pe logofătul Tăutu și pe vistierul Isac în întâmpinarea acestuia. În Letopisețul lui Ștefan cel Mare se arată că regele a trecut Nistrul pe la Mihalcea „de această parte, cu toate oștile sale, și au venit până la Coțmani, la marginea Țării Moldovei, iar acolo au prins pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pornit spre Coțmani, unde se afla în zilele de 16-17 august. În letopisețele noastre se menționează că regele a poposit la Coțmani timp de 7 zile. Aici l-au găsit pe rege solii lui Ștefan cel Mare, logofătul Tăutu și vistierul Isac. În Acta expeditionum bellicalium nu este menționat satul Coțmani, pentru simplul motiv că oastea din Polonia Mare nu a trecut prin această localitate. Din care cauză, Rezachevici a socotit că este nimerit să mute întâlnirea dintre solii lui Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
s-au pârât [cu Ivașco] pentru satele, anume, Săsești, pe Bârlad și pentru satul Românești, unde a fost Roman, pe Jeravăț, amândouă părțile. Și s-au pârât ce s-au pârât, însă pan Ivașco, cu privilegiul socrului său, pan Ion vistier, a câștigat cu toată dreptatea și judecata, iar Toma Dumitrescul și Coste Turbure, cu toate neamurile lor, au pierdut cu privilegiile lor și cu toată dreptatea și legea.” Dacă Toma și Coste și tot neamul lor, vor încerca să redeschidă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mihului. Documente ulterioare ne arată că domnul a dat Marușcăi, fiica lui Mihul, o parte din sate. La 15 martie 1490, Marușca, fiica lui Mihul logofăt, nepoata popii Iuga, și Dragoș Stănigescul, fiul lui Nan, vând satul Buciumeni lui Isac vistier. Satul Buciumeni fusese dăruit de Alexandru cel Bun popii Iuga și fratelui său, Nan. Isac vistier cumpără și Fălticenii, aproape de care era și cu care avea să se contopească Buciumenii. La 24 februarie 1442, fiii lui Stănigă schimbă Buciumenii cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sate. La 15 martie 1490, Marușca, fiica lui Mihul logofăt, nepoata popii Iuga, și Dragoș Stănigescul, fiul lui Nan, vând satul Buciumeni lui Isac vistier. Satul Buciumeni fusese dăruit de Alexandru cel Bun popii Iuga și fratelui său, Nan. Isac vistier cumpără și Fălticenii, aproape de care era și cu care avea să se contopească Buciumenii. La 24 februarie 1442, fiii lui Stănigă schimbă Buciumenii cu jumătate din satul Gocimănești, dar în 1490, satul se afla iarăși în stăpânirea urmașilor popii Iuga
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dă un sat Negritei, fiicei popii Oanii. La 24 iulie 1492, sunt dăruiți cu satul Almașul, Baico și fratele său Ivan. Un sat primea, la 15 martie 1493, și Petru comis, un boier, deci, sat pe care îl pierduse Avram vistier, care fugise în Polonia. Pe lângă aceste sate, pe care le putem socoti că au făcut parte din domeniul domnesc (sau de a căror soartă, domnul putea să dispună după bunul său plac), Ștefan cel Mare cumpără sate și le dă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Stăucenii și Șerbu Breb, aflându-se în colțul de sud-est al ținutului. Așadar, șase sate ale mânăstiri nu se bucurau de scutirile acordate la 3 februarie 1467. La 5 iunie 1470, mânăstirea dă satul Sârbi, pe Tazlăul Mare, lui Iurie vistier, care dă în schimb satul Hemeiani. Satul Sârbi nu a figurat până la această dată în domeniul mânăstirii Bistrița. Mânăstirea va primi un nou privilegiu de la Ștefan cel Mare abia în 1487, 1 noiembrie, prin care i se întăreau mai multe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de la Alexandru cel Bun. Domnul mai cumpăra de la nepoatele lui Iliaș al lui Cârje satul Ilieșeuți. Apoi, cumpăra o falce de vie și două fertale de vie pe dealul Hârlăului, mai sus de viile Putnei, de la Nastea, cneaghina lui Iuga vistier. Paisie, arhimandritul Putnei vinde domnului o falce și două fertale de vie, iar doi orășeni din Hârlău vindeau și ei două fălci și două fertale de vie tot pe dealul Hârlăului. În aceeași zi, după ce a plătit banii, domnul a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Moldovița. În același privilegiu era menționat și dreptul mânăstirii de a strânge ceara din cârciumile din târgul Baia. La 1460-1461, 24 februarie s-a reînoit privilegiul dat averilor legate de balta Leonta “unde este mânăstirea”. În anul 1462, Iuga, marele vistier, dăruia Moldoviței trei dvere de damasc roșu cu aur, un pocrovăț, un cal și 25 de zloți ungurești, ca să i se facă slujbă de pomenire lui, soției Nastea și “pentru iubitul meu copil, Mihul, și pentru fiica mea dragă Sofia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
noastre proprii, din târgul Siret” și un obroc de 12 buți de vin în fiecare an. În anul în care are loc cea mai mare încleștare de forțe pentru apărarea independenței Moldovei, la 25 ianuarie 1476, Ignatie, zis Iuga, marele vistier, dăruie Putnei satul Șirăuți, peste Prut, “o cădelniță și încă un chivot de argint aurit și încă o sută de zloți ungurești și doi cai buni”. La 1 iunie 1476, într-un nou document este pomenită dania lui Iuga, numai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de ziua Sfântului Vasile cel Mare, seara parastas, iar dimineața Sfânta Liturghie, pentru “sufletul nostru, pentru sufletul soției noastre, pe numele ei Nastea și pentru copilul meu iubit, Mihul ceașnic, și pentru fiica mea dragă Sofia, zisă Soptea”. Iuga, marele vistier, era înrudit cu domnul, așa explicându-se faptul că a fost înmormântat la Putna. Satul Șirăuți, dăruit de Iuga mânăstirii Putna fusese cumpărat de la Mihăilă și de la Pițurcă, nepoții lui Dan Poiană, după cum reiese din privilegiul de întărire dat de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
al boierului Oană Cupcici, la Cupca aflându-se și curtea sa. Boierul Sima a dăruit mânăstirii satele Stroinți și Urvicoleasa, pentru care se judecase Crasnăș postelnicul cu Mărușca, fiica lui Ion Munteanu. Satul Șirăuți a fost dăruit Putnei de Iuga vistier. Mânăstirea Horodnic se închina Putnei, cu cele două sate ale ei. O jumătate din satul Maneuți reprezenta tot dania unui boier. Domnul a cumpărat, deci nu este vorba de o răscumpărare, 19 sate, pe care le-a dăruit mânăstirii, scutite
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pământ, Lazul, care era lângă prisacă. O nouă danie era făcută la 20 noiembrie 1499, când domnul cumpăra satul Milcinești, la Cârligătură, și o falce de vie în dealul Hârlăului. Falcea de vie era cumpărată de la Nastea, cneaghina panului Iuga vistier, cel care făcuse o danie mânăstirii Moldovița și două danii mânăstirii Putna. Nastea cumpărase via, la rândul ei, de la Agâța, femeia lui Carvac Leurinț din Hârlău. Din documentele date după domnia lui Ștefan cel Mare, aflăm că domnul dăruise mânăstirii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și, cu toate acestea, apare în unele documente după boierii fără dregătorie; el devine în final cel mai mare dregător al țării. Urma paharnicul, cel care se îngrija de băutura domnului, stolnicul cu aprovizionarea alimentelor, postelnicul cu siguranța curții domnești, vistierul cu visteria domnească și comisul cu grajdurile domnești. De la început a fost nelipsit logofătul, cel care se îngrijea de redactarea privilegiilor domnești. Marii dregători aveau subalternii lor în ținuturi și târguri. Ștefan cel Mare păstrează în Sfatul său o parte
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1447. În alegerea dregătorilor, Ștefan cel Mare s-a arătat “înțelept și cumpătat” în tot timpul domniei sale, fiind slujit doar de trei mari logofeți: Dobrul (1457-1468), Toma (1468-1475) și Ioan Tăutul (1475-1511). Șase boieri au deținut dregătoria de vornic, Iugă vistierul a stat în dregătorie 12 ani, iar Clănău spătarul 18 ani (1486-1504). Pârcălabii apar în Sfat înainte de domnia lui Ștefan, în 1467, înainte de Baia erau șase pârcălabi, primii dregători din Sfat fiind Stanciul, pârcălab de Cetatea Albă și Vlaicul, pârcălab
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Urmează apoi pârcălabii, dregători cu atribuții militare, numai trei neavând dregătorii, Neagu și Ivașco, foști pârcălabi de Chilia și Iațco Hudici, singurul care nu a deținut o dregătorie anume. Ultimii șase boieri din Sfat erau persoane legate de curtea domnească, vistier, postelnic, ceașnic, stolnic, comis. Târgurile mai însemnate aveau palisade de lemn și pământ, “garnizoana” acestora făcând-o locuitorii satelor care țineau de târgurile respective. Ca forță militară, boierii nu se puteau compara cu domnul. Este adevărat că unii boieri au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la Patmos, iar alta la Putna. Acestora li se adaogă panaghiarele de la Neamț și de la Bacău și crucile ferecate, dintre care numai una s-a păstrat la Putna. Danii în odoare sfinte au făcut și boierii. În 1462, Iuga, marele vistier, a dăruit Moldoviței “trei dvere de damasc roșu cu aur și un procrovăț și răcavițe din aceași camhă de damasc și o cădelniță de argint aurită”, un cal și 25 de zloți ungurești. În ianuarie 25, 1476, același mare vistier
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vistier, a dăruit Moldoviței “trei dvere de damasc roșu cu aur și un procrovăț și răcavițe din aceași camhă de damasc și o cădelniță de argint aurită”, un cal și 25 de zloți ungurești. În ianuarie 25, 1476, același mare vistier dăruie Putnei satul Șirăuți, „1 cădelniță și încă 1 chivot de argint aurite, de 13 some, 100 de zloți ungurești și doi cai buni.” La 1 iunie 1476, se întărea printr-un nou privilegiu dania lui Iuga. La 29 iunie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Dima cumpără moșie în Șuici la 1570, mort la 1623, căs. cu Stanca, fiica † Căpitanul Iene † Pârcălabul Ienache, mort la 1723 † Logofătul Iene zapciu la banii pocionului bairamului la 1727, mort la 1776, căs. cu Safta, fiica comisului Vlădescu † Oancea † Vistierul Constantin (Dincuță) † Constantin † Constantin † Zoe † Elena † Maria † Mihăiță fără posteritate † Ion fost vătaf de plai căs. cu Victoria Păianu a doua oară † Ion sau Nică căs. cu o Vrăbiască † General Constantin căs. cu Elena Iorgulescu Constantin, Florica, Ion Ion Brătianu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]