208 matches
-
ca punct de plecare (cianat de potasiu și sulfat de amoniu). Aceasta a fost prima dată când un compus organic a fost sintetizat în laborator fără să se folosească materiale biologice. Această sinteză a invalidat teoria forței vitale și indirect vitalismul. În 1856, William Henry Perkin, încercând să obțină chinină, a produs în mod accidental un colorant care a devenit cunoscut ca negru/mov de anilină, primul colorant organic de sinteză. Descoperirea sa a adus interes în domeniul chimiei organice. Practic
Chimie organică () [Corola-website/Science/298522_a_299851]
-
a dovedit că un compus cunoscut ca fiind produs numai de organisme biologice poate fi produs în laborator, în anumite condiții, din materiale fără viață. Această sinteză in vitro de materie organică a invalidat teoria general acceptată la acea vreme (vitalism) despre "vis vitalis", o "forță a vieții" transcedentală necesară pentru producerea compușilor organici. Arătînd că cianatul de amoniu se poate transforma în uree printr-o transpoziție internă de atomi, fără cîștig sau pierdere de masă, Wöhler a arătat unul dintre
Friedrich Wöhler () [Corola-website/Science/299500_a_300829]
-
Dumnezeu”). Nu trebuie să apară confuzia dintre termenul animism, care este o formă de ""religie"", pe care îl analizează articolul de față și termenul "animism", care este o ""doctrină fiziologico-medicală a lui Stahl, care explică faptele vitale prin intervenția sufletului"; "vitalism"". Cei mai importanți filozofi care au avut concepții animiste sunt:
Animism () [Corola-website/Science/305654_a_306983]
-
fi analizată prin metodele fizicii și chimiei. Astfel, în 1828, a demonstrat că deși ureea este o substanță organică, ea poate fi creată doar din substanțe anorganice, fără a fi necesară prezența materiei vii. Aceasta a dat o puternică lovitură vitalismului, proprietate atribuită încă din antichitate (chiar de Aristotel) acestor procese și substanțe organice. Ulterior, la sfârșitul secolului al XIX-lea, se descoperă enzimele, catalizatori ai reacțiilor biochimice — reacții complexe la care teoriile cineticii chimice vor putea fi aplicate abia înspre
Istoria biologiei () [Corola-website/Science/314484_a_315813]
-
interpretată ca o expresie a impulsului vital care se reîntoarce asupra sa însuși, limitând ordinea și dezordinea, ambele înțelese în termeni radicali, excesivi. Nietzsche critică valorile fundamentale ale societății ultra-raționalizate în care trăia, ajungând la negarea principiilor enciclopediste ce exclud vitalismul existenței. Conceptul de "voință de putere" joacă un rol central în gândirea lui Nietzsche, în măsura în care acesta este pentru el - în sens metafizic - un instrument pentru înțelegerea lumii: ""esența cea mai intimă a existenței este voința de putere"". Proiectul lui de
Friedrich Nietzsche () [Corola-website/Science/297518_a_298847]
-
însăși opera în sine. Criticul Marian Popa subliniază că «situația dilematică este creată prin raportarea normelor biologice la cele etic-sociale»; «conștiința trupului păcătos și precar ajunge însă cu timpul sursa unei voluptăți reci, sarcastice, revendicând ultragiul», «mijloc de exteriorizare a vitalismului intens». O interesantă conjugare lirică a temei "somnului" în poezia Anei Blandiana este observată de criticul literar Eugen Simion: «somnul nu este cu necesitate o prefigurare a morții; e întoarcerea pentru o clipă la ritmul pur al materiei, o zonă
Ana Blandiana () [Corola-website/Science/297559_a_298888]
-
teoria cunoașterii) și istoria metafizicii. Abordarea sa a istoriei filosofiei este mai mult tipologică, nu cronologică. Gândirea lui Nae Ionescu ar putea fi descrisă ca o filosofie existențială a autenticității creștine, numită „trăirism”, o versiune autohtonă a existențialismului, influențată de vitalism și teologia ortodoxă. Mai târziu, mulți comentatori l-au acuzat de „plagiat”, neținând cont de faptul că niciodată nu și-a scris prelegerile și nici măcat notele de prelegere; Ionescu a impovizat în mod creativ și cu multe ocazii cineva
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
în cultura populară, de exemplu,"Forța" în "Star Wars" și în Jediism, o religie bazată pe Jedi și chiar în cultura populară din Est ca "Dragon Ball" și "Un Pumn de Om". Noțiuni în Vest ca "energeia", "elanul vital", sau "vitalismul" sunt pretinse a fi similare. În ciuda convingerii larg răspândite, în realitate "qi" este un concept neștiințific, neverificabil. n. ① Aer; gaz ② miros ③ spirit; vigoare; moralul ④ vital/material pentru energie (în Ch[inese] metafizica) ⑤ ton; atmosfera; atitudine ⑥ furie ⑦ respirație, respirație b.f.
Qi () [Corola-website/Science/337452_a_338781]