8,156 matches
-
Toate Articolele Autorului Muzica: Gheorghe Zamfir Versuri: Marin Voican-Ghioroiu Plânge Mama Țară, feciorii și-adună: „Dragii mei copii, luați armele-n mână, Pământul meu sfânt să-l eliberați!... La luptă, la luptă! În război plecați!” Refren: Au sărit în luptă vitejii eroi... Ei nu s-au temut, n-au dat înapoi. În bătălii crunte, moartea au sfidat, Un pas n-aucedat, n-au dat înapoi. Trec batalioane în marș avântat, Țara sângerează, dușmanul turbat... Foc și moarte varsă peste trupul ei, Geme
SIMFONIA ARDEALULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Simfonia_ardealului_.html [Corola-blog/BlogPost/360764_a_362093]
-
înapoi. În bătălii crunte, moartea au sfidat, Un pas n-aucedat, n-au dat înapoi. Trec batalioane în marș avântat, Țara sângerează, dușmanul turbat... Foc și moarte varsă peste trupul ei, Geme de durere pentru fiii săi. Au sărit în luptă vitejii eroi... Ei nu s-au temut, n-au dat înapoi. În bătălii crunte, moartea au sfidat, Un pas n-au cedat, n-au dat înapoi. Un pas n-au cedat, n-au dat înapoi. Din hotarul țării - dușmanul turbat, A
SIMFONIA ARDEALULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Simfonia_ardealului_.html [Corola-blog/BlogPost/360764_a_362093]
-
pas n-au cedat, n-au dat înapoi. Un pas n-au cedat, n-au dat înapoi. Din hotarul țării - dușmanul turbat, A fost alungat!.. A fost alungat!... Și Ardealu’ scump a rămas la noi. Refren: Au sărit în luptă vitejii eroi... Ei nu s-au temut, n-au dat înapoi. În bătălii crunte, moartea au sfidat, Un pas n-au cedat, n-au dat înapoi Eroi bravi și mari, eroi legendari!... Țara vă slăvește, și sărbătorește, Și din nou vă
SIMFONIA ARDEALULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Simfonia_ardealului_.html [Corola-blog/BlogPost/360764_a_362093]
-
Ordinul Steaua României cu spade pentru fapte de arme în primul război mondial), ginere de maior a Cavaleriei Regale Române (Teodor Sturdza, Medalia "Avântul Țărei" pentru campania din 1913), cumnat al maiorului de vânători de munte, Radu Sturdza(Ordinul Mihai Viteazul cl. a II-a, pentru fapte de arme cu totul excepționale în războiul antisovietic), și-a împletit de trei ori, absolut involuntar, destinul cu eroica șarjă de la Robănești din 1916 a Cavaleriei Regale Române : 1. La 10 ani de la Șarja
ROMANII DIN LACRIMA GLIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Romanii_din_lacrima_gliei.html [Corola-blog/BlogPost/340706_a_342035]
-
lancea în cumpănire - și cu un cal, care s-au lansat într-un salt suprem către moarte și nemurire, conduși de zeița Victoria. Textele înscrise pe plăci de marmură fixate pe un soclu de beton reprezintă omagiul posterității: „În amintirea vitejilor călăreți din escadronul 3 al Regimentului 9 roșiori, care sub comanda căpitanului Filitti C. Al., privind moartea în față, s-au năpustit asupra tunurilor vrăjmașe pentru întregirea neamului și unirea tuturor românilor. 10/23 noiembrie 1916. Eroilor din comuna Robănești
ROMANII DIN LACRIMA GLIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Romanii_din_lacrima_gliei.html [Corola-blog/BlogPost/340706_a_342035]
-
iubirea. Aceștia au descoperit ajutorul lui Dumnezeu în niște condiții în care însăși existența lor fizică atârna de un fir de păr, simțind, după zidurile groase ale închisorilor, libertatea pe care o poate oferi iubirea lui Dumnezeu. Unul dintre acești viteji mărturisitori ai credinței a fost și Părintele Constantin Voicescu. Născut la 28 iulie anul 1924, în București, Constantin Voicescu și-a petrecut copilăria în orfelinat și o parte din adolescență în închisorile lui Antonescu, pentru activitate în cadrul FDC (Frăția de
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A OPTSPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI (1924 – 1997)... de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1441271680.html [Corola-blog/BlogPost/352594_a_353923]
-
cu desăvârșire orice urmă de contribuție sau chiar existența românească. Aici au pășit Ștefan cel Mare și Sfânt și Petru Rareș, domnitorii care au clădit salba de cetăți românești de la Nistru intru apărarea creștinătății. Suleiman Magnificul a ocupat-o, Mihai Viteazul a ajuns până la porțile ei, apoi marele cărturar și principe român Dimitrie Cantemir a consolidat zidurile cu mâinile lui, după cum se spune. După ocuparea Basarabiei, în 1812, subteranele întortocheate ale Cetății și frumoasele turnuri au devenit parte a întinsului sistem
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/tighina-cetatea-ascunsa/ [Corola-blog/BlogPost/94082_a_95374]
-
Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 448 din 23 martie 2012 Toate Articolele Autorului REMEMBER Dragul meu cititor, fii mândru de înaintașii tăi, trezească-se în sufletul tău flacăra patriotismului național de Român, urmaș al geto-dacilor "cei mai viteji dintre traci", iubitori de glie și dreptate. De ce să ții grumazul plecat în fața impostorilor, obedienților cinici care ți-au vîndut țara la mezat? E dreptul tău să ceri cuvântu-n apărare. E datoria ta sfântă a lăsa moștenire fiilor tăi
CÂNTECUL INCORUPTIBILILOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Cantecul_incoruptibililor_marin_voican_ghioroiu_1332484897.html [Corola-blog/BlogPost/362097_a_363426]
-
mame, munca din fragedă copilărie i-a format oameni adevărați. Sunt astfel maiestăți, nu prin rang social, ci ca membrii merituoși ai societății. În țară, cu toată republica care ne-a fost adusă în aceleași tancuri după veacuri de domnitori viteji există milioane de maiestăți care trăiesc și muncesc fericiți în cuibușorul lor sărman. O maiestate nu se plânge, nu cârtește ci mulțumește Domnului Dumnezeului Lor pentru puținul care le-a fost hărăzit. Un principe al coroanei Engleze se consideră urmaș
MAIESTATE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1471458799.html [Corola-blog/BlogPost/340261_a_341590]
-
Ghico, ca mai bun prieten al meu, doresc să mor, și de aceea să merg să mă bat.”( Către Ion ghica, 8 iunie 1849,Opere, IV, Corespondență, p.187 ).După înfrângerea revoluției din 1848, autorul Istoriei românilor supt Mihai Vodă Viteazul crede în continuare într-o revoluție viitoare, și de aici de aici destinul său de erou tragic, suferința morală, pe lângă cea fizică, a ultimilor ani de viață. O aură a demnității luminează chipul revoluționarului, care nu înțelege să-și obțină
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1395127787.html [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]
-
provenit noi în decursul timpului? În acest caz, cu cine s-au luptat ei, romanii, pentru a stăpâni acele teritorii? Pe cine au așezat ei pe Columna lui Traian? Nu este un semn de respect față de acel adversar puternic și viteaz pe care nu l-au putut înfrânge și cuceri în totalitate?! De ce este cușma dacă înfățișată cu un fel de mândrie ce nu poate fi etalată decât atunci când învingi egalul ori superiorul tău, pentru a arăta lumii că ești puternic
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1444131660.html [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
Iată, spre exemplu, vorbind despre marea expediție a lui Darius împotriva sciților, Herodot (Istorii, IV, 90-94) spune că regele perșilor, înainte de a ajunge la Istru, „birui mai întâi pe geți. Aceștia (geții, n.a.) se cred nemuritori și sunt cei mai viteji și mai drepți dintre traci.” Tot cu privire la această perioadă există și alte știri succinte și generale la Hecateu, Sofocle și Tucidide (Istorii, II, 96,1). Izvoarele „vorbesc” mai frecvent de geto-daci începând cu a doua jumătate a sec. IV î.e.n.
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1444131660.html [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
taie vița de vie și să trăiască fără vin”. Ce ne transmite acest fapt? Că Burebista era un rege puternic, ca luptător, conducător și diplomat, iar supușii săi îl apreciau și respectau ca atare, recunoscându-l ca fiind cel mai viteaz și înțelept dintre ei. Când a început campania împotriva celților de pe Dunărea Mijlocie, din Bazinul Panonic, pentru a-și apăra hotarele și a asigura integritatea statului său, Burebista a stabilit centrul statului dac în Munții Orăștiei și a ridicat cetăți
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1444131660.html [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
din cele mai sărace țări din Europa? Se va lua o decizie majoră? Se va bate pasul pe loc? Hotărăsc vrășmașii? Aceste întrebări și mai ales răspunsurile generează o cascadă de consecințe pe care le cunoaștem din viața lui Mihai Viteazul, Inochentie Micu-Clein, Samuil Micu, Petru Maior, Tudor Vladimirescu, Nicolae Bălcescu, Alexandru Ioan Cuza, Ion Antonescu, Nicolae Ceaușescu, Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu. Nu este exclus ca moldo-valahii să redevină sclavii satrapilor orientali, tot așa cum e posibil ca prin dialogul
ROMÂNIA 2030 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 964 din 21 august 2013 by http://confluente.ro/Viorel_roman_romania_2030_viorel_roman_1377074312.html [Corola-blog/BlogPost/358556_a_359885]
-
și diplomați, cercetători, oameni politici care au cunoscut îndeaproape factorii de decizie în relațiile politico-economice, militare, culturale pe care le-au avut conducătorii noștri, începând cu Burebista, Decebal și bravii domnitori: Basarab I, Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Dimitrie Cantemir, Constantin Brâncoveanu, regii României și conducătorii de partid și de stat de ieri și de azi... O adevărată frescă panoramică ce se defășoară prin fața ochilor într-un ritm captivant, dovedind din partea scriitorului talent deosebit în mânuirea frazei atractivitate
„ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICAN ŞI KATIUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_lansare_de_carte_marin_voican_ghioroiu_1340616641.html [Corola-blog/BlogPost/358172_a_359501]
-
și tehnologie după numărul localităților fără lumină. Dacă te uiți la România din viteză, parcă stă, deși e tot timpul pregătită să sară. Din școală, de când suntem învățați să ne respectăm strămoșii, care mai de care mai mari și mai viteji, avem senzația că putem mai mult. Că suntem sortiți unui destin măreț spre care altcineva trebuie să ne poarte. Și-n lipsa măririi, creștem cu frustrarea națională că România e un curcubeu în cușcă, nelăsat să-și consume culorile până la
România, un curcubeu ținut în cușcă by https://republica.ro/romania-un-curcubeu-c-inut-in-cuc-ca [Corola-blog/BlogPost/338253_a_339582]
-
volum de autor, „Profeție” - 2008, Editura Betta, București. PROZĂ (romane, povestiri, eseuri, critică, interviuri): - Ultimul om, 2012, Ed. Betta; - Îndrăgostiți de arta cuvântului, (Încercări critice și interviuri) 2012, Ed. Betta, București; - Chipuri de apă, 2011- Ed.Betta; - Povestiri: Codiță cel viteaz, 2011 - ed.Betta; - Formula matematică a iubirii, 2010 - Editura Betta; - Întâlnire la castel, 2000 și 2010 (ed.a II-a) - Editura Betta; - Asasinat la Cracovia, 2009 - Editura Betta; - Destine în derivă, 2009 - Editura Betta; - Zodia proscrișilor (Concurențialii ), 2009 - Editura Betta
REVISTA REGATUL CUVÂNTULUI ANGAJATĂ ÎN ACTIVITĂŢI CULTURALE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Revista_regatul_cuvantului_angajata_i_marian_malciu_1348768252.html [Corola-blog/BlogPost/365815_a_367144]
-
și Românistică - INPROROM, fondat la 1.12.1991, a ”Societății culturale Renașterea Daciei”, a Cercului de studii ”DECENEU” din anii `70, a Societății ”Carpații” înfințată la 24 ianuarie 1882 în București, reactivată la 24.01.2014 la statuia lui Mihai Viteazul din București, dosar nr. 34/PJ înregistrat la 24.01.1992 la Judecătoria Sect.1, prin sentința civilă nr. 49 din 31.01.1992, reorganizată, ulterior, reorganizată în Academia DacoRomână la 9.05.1995; apoi, cu alte modificări în dosarul
COMUNICAT AL ACADEMIEI DACOROMÂNE PRIVIND NOMINALIZAREA DOMNULUI PROF.DR. ADRIAN BOTEZ DREPT CANDIDAT LA PREMIUL NOBEL PENTRU LITERATURĂ PE ANUL 2017 de GEO STROE în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie by http://confluente.ro/geo_stroe_1473652933.html [Corola-blog/BlogPost/370559_a_371888]
-
mi piei. Sclipire rece de crai nou Se furiseaza-n casă,pe ascuns, Sclipire,ce se pierde-n hau În ceruri,de unde a străpuns. Mă prinde dimineață treaz Cu ochii pironiți în geam. Mă prinde trist și nu mai sînt viteaz, Cu gindul dus și simt că nu mai am elan. Citește mai mult CLIPE AMAGITOAREAm așteptat cu suflet gituit și stinsUn semn din parte-ti,si nu a venit.Am așteptat,cu foc de doruri reaprinsPlingind în piept,acolo unde
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/edi_peptan/canal [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
vise să i-mi piei.Sclipire rece de crai nouSe furiseaza-n casă,pe ascuns,Sclipire,ce se pierde-n hauIn ceruri,de unde a strapuns.Ma prinde dimineață treazCu ochii pironiți în geam.Ma prinde trist și nu mai sînt viteaz,Cu gindul dus și simt că nu mai am elan.... VIII. COLIND, de Edi Peptan, publicat în Ediția nr. 1799 din 04 decembrie 2015. COLIND Omătul se așterne pufos peste vai și coline, De pește sate și uliți se aud
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/edi_peptan/canal [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
dispoziție o caleașcă cu vizitiu. - Mulțumesc pentru bunăvoință, dar ziua soarele-i prea dogoritor. Dă-mi o mârțoagă de cal cu care să colind dealurile și câmpiile sub clar de lună ca-n tinerețile mele! Am fost femeie frumoasă și vitează! Și la urma urmei ce dacă-s sub povara atâtor ani, că doar nu duc animalul în spinare, ci el mă cară pe mine! Și astfel, bătrânica ieșea în fiecare noapte cu un armăsar negru ca pana corbului, ager și
XIV. BLESTEMUL (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1423317262.html [Corola-blog/BlogPost/340380_a_341709]
-
ba chiar și un sărut îi furăm. Trecut-au anii cu împliniri și regrete,cum nici n-am gândit. Inselandu-mi destinul prin sute de fente,avut-am cam tot ce am dorit. Plăcute șanț toate când ești în putere,viteaz că un leu, Ajuns-au cu toate o simplă părere, Nici tâmplele,negre nu fi-vor mereu. Mă ridic ușor de pe banca,uitându-mă în jur, Copilăria lumii,toata, aș vrea ca s-o fur. Merg încet,pășesc ușor făcând
AMINTIRI de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 by http://confluente.ro/edi_peptan_1446286406.html [Corola-blog/BlogPost/377786_a_379115]
-
Negrea Publicat în: Ediția nr. 2059 din 20 august 2016 Toate Articolele Autorului Sunt Sunt un gând, sau poate-un dor, prin lume rătăcitor.. Sunt șoaptă, sau sunt fior care-nvaluie ușor.. Sunt un fulg, sau poate-o rază alungând umbre, viteaza.. Sunt deșert, sau verde oază alintându-se-amiază.. Sunt cuvânt sau sunt tăcere picurând slove cu miere.. Sunt amar și sunt plăcere, zbor înalt, sau doar cădere. Sunt apus, sunt dimineață, trup de vânt sau trup de ceață. Sunt viscol, zefir ușor
SUNT de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Corina_Negrea.html [Corola-blog/BlogPost/353370_a_354699]
-
Oștenii o mai apără încă. Au apărat și hotarele cât au putut! DECEBAL Zalmoxe ne-a pedepsit cât a vrut! BALDOBAL Totul e înzadar! DECEBAL Atunci să aducă în grabă cazanul cu iz amar! Izul acesta din fiertură e hărăzit Vitejilor ce în luptă n-au murit! TEHOMIR Eu voi porni mai înainte spre eterna cetate. BALDOBAL Nu v-a trece mult și te vom urma frate. TEHOMIR Mă ... ri ... te, iubite re ... ge, dra ... gilor ... În Da ... cia ro ... bită
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_3_.html [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
Mă ... ri ... te, iubite re ... ge, dra ... gilor ... În Da ... cia ro ... bită e ușor ... ... a mu ... rii Și ce greu e a trăi ... Îi cade capul într-o parte și moare.). DECEBAL Cu toți alăturea, e bună Moartea, pentru viteji, de aur e cunună. HASDRUBAL Cetate iubită, leagăn de eroi Pentru romani, castru vei fi, pentru noi O durere sfâșietoare Într-un apus de soare ... Scena 6. DECEBAL ( La vederea cazanului cu otravă adus în grabă de câțiva oșteni. În
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_3_.html [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]