1,784 matches
-
parte trăsătură lui specifica.Stramosii noștri, daci, erau oameni simpli care se ocupau cu creșterea albinelor și vânătoare, dar care au fost cu greu cuceriți de Traian.De-a lungul timpului au fost sub dominația mai multor imperii dar prin vitejia și bărbăția lor au devenit un popor liber.Atrasi de bogăția munților noștri, de câmpiile cu pământ bogat, multe puteri s-au luptat pentru a stăpâni o parte din țara noastră, dar strămoșii noștri au luptat cu patos pentru a
TARA MEA! ROMANIA ESTE TARA MEA! de MIHAELA CIOLAN în ediţia nr. 139 din 19 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344235_a_345564]
-
sărindare, Sfeștanii, paraclise, tămâe, Moaște sfinte ș-altele de care Fug diavolii; iar apa sfințită Ca povoiu mergea pe dânșii stropită. Printre muritori, țiganii pe care Vlad Vodă îi armase "cu sila" au o bună ocazie de a-și dovedi vitejia ( unul din șefii lor, Tandaler, îi stimulase: Dar fiți bărbați și vă țineți bine,/ Nice vă dați cu-una sau doao,/ Că nici voi sunteți făcuți din oao"). Cu atât mai mult cu cât transfiguratul Parpangel - încă îmbrăcat cu hainele
Darul postum al Poetului by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/14009_a_15334]
-
belicoși văzându-l pe unul de-ai lor lansându-se singur contra unei oștiri întregi. Dar turcii recunosc armele Argineanului și "mearsără care-încotro-în răsipă". Metamorfozatul îi urmărește ( "după dânșii s-alungă"). Brusc descindem într-un desen animat! Eroul îmbătat de vitejie este aruncat lamentabil din șea": Sărind calul peste-o râpă lungă/ căzu călărețul fără ispită/ Cu capu-în gios și-în tină rămasă." Bidiviul său (de fapt, al adevăratului viteaz, Argineanul) se îndepărtează învăluit într-o eroare de concordanță a
Darul postum al Poetului by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/14009_a_15334]
-
cinstire a eroilor români, oficiată de preotul timișorean Stelian Borza, însoțit, la rându-i, de o delegație reprezentativă a Fundației George Pomuț. Colacul frânt de-asupra mormintelor, ouăle roșii, slujba la troiță - toate au adus prinosul recunoștinței pentru faptele de vitejie săvârșite de români acum 60 de ani, în Munții Tatra. Troița, realizată de sculptorul timișorean Ștefan Călărășanu, a fost renovată și încă mulți, foarte mulți ani de acum înainte va fi reper esențial pe traseele neuitării. Suratele După Ungaria și
Agenda2005-23-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283781_a_285110]
-
și raportări la realitățile prezente sau trecute. Abia în 1991 cei cu simțul tradiției și al urgenței iau inițiativa refacerii unor asociații care să cultive memoria eroilor, prin îngrijirea mormintelor și cimitirelor militare, prin organizarea de manifestări dedicate faptelor de vitejie ale românilor. În cele din urmă, cinstirea nu poate fi doar responsabilitatea forțelor militare active, până de curând principalele organizatoare ale ceremoniilor în memoria ostașilor-eroi. Societatea românească, prin asociații neguvernamentale cum sunt „Cultul Eroilor“ sau fundația „George Pomuț“, preia responsabilitatea
Agenda2005-23-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283781_a_285110]
-
cunoscute îndeosebi ca Țara Românească cu domnitor comun), erau sub autoritatea imperiului Otoman care numea sau accepta domnitorii în schimbul unui „haraci” o îndatorare substanțială în aur și hrană obținută de la populație care trăia incomparabil mai greu ca frații lor transilvăneni. Vitejia unor domnitori a intrat în istorie prin învingerea trupelor otomane trimise să „pedepsească” acțiunile lor de ușurare a jugului pus pe pălmași, în majoritate aduși în condiția de sclavi. Mântuirea lor era considerată numai un har ceresc cerut in mod
CULTURA ŞI DIVINITATEA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385117_a_386446]
-
21 mai 2016 Toate Articolele Autorului Ne revoltăm un pic și-n apatie cădem apoi ușor și prea curând, căci resemnați precum ciobanul blând suntem convinși c-așa a fost să fie. Revolta noastră ține până când ne plictisim de-atâta vitejie și ne convingem că e nebunie să stai în față sau să ieși din rând. Dacă ne calcă hoții în picioare sau ne ucid cu ură și în chin, în resemnarea noastră ne apare ca hotărât din veacuri de destin
RESEMNAŢII de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385160_a_386489]
-
de percepte creștine. Bunătatea, dreptatea și chiar punctualitatea sunt merite pe care eroii le au în prim plan în activitatea lor. Și românii au o mitologie proprie dar nu și rapsozi ca Homer care să o fi popularizat. Ea cultivă vitejia haiducilor care jefuind îmbogățiții vremii împart necăjiților averile dobândite. Totodată cântă eroismul țăranului, îndeosebi a păstorului care singur singurel își paște mioarele pe creste muntoase, împotriva unor hrăpăreți răuvoitor care râvnesc turma. O mitologie pastorală plină de farmec și duioșie
UN OM ÎNTRE OAMENI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384496_a_385825]
-
ales prințesa noastră. - Ei, spune-odată planul! i-o reteză împăratul. - Mai întâi, eu zic să-l chemați pe străin și să-i spuneți că-l iertați de toate faptele rele și pagubele care v-au adus. Că-i admirați curajul, vitejia și bucuros ca oaspete-l cinstiți. Apoi, îi spuneți că-l lăsați să plece și, cu păreri de rău, îl vom conduce cu alai până dincolo de hotarele împărăției. - Dar dacă întreabă de prințesă, căci asta-i adevărata problemă? - Noi îi
MĂRŢIŞOR-15 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382317_a_383646]
-
îndeplinească această misiune. Te sfătuiesc să-i dai o decorație înainte de plecare, ca să lupte cu elan. - Că bine zici! Ia să plece Viscorilă și Nămețilă cu ale lor armate, că tot nu pot să-i sufăr! Prea fac ei pe vitejii și locul vor să-mi ia. - Bine-ai gândit! îi spuse Negru-Cioară. Și nu uita că ei se dușmănesc și, atunci când sunt în luptă, ca proștii, mereu se-mpotrivesc. Mai e ceva. Dă-i unuia o decorație mai mare decât
MĂRŢIŞOR-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382384_a_383713]
-
împărăția noastră e în pericol mare! Nemernicul de Soare-Împărat ne-a trimis o hoardă de tâlhari, care ne-a călcat hotarele. Ucid și jefuiesc totul în calea lor. Și în aceste clipe grele, împărăteasa noastră s-a gândit că numai vitejia voastră va fi salvarea împărăției. - Dar alții nu puteau să plece? mormăi Nămețilă. - Împărăteasa și-a pus toate speranțele în bărbăția și priceperea voastră! mai zise generalul viclean. Cei doi tăcură, neștiind ce să creadă. Văzându-i nehotărâți, generalul adăugă
MĂRŢIŞOR-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382384_a_383713]
-
fost rege în Tracia. Când am fost cuceriți, am fost luat ca sclav de către romani. Voi lupta astăzi, ca gladiator, în prima coridă cu tauri, ce va avea loc în această țară. -Dar este periculos. Trebuie multă experiență, curaj și vitejie în lupta cu taurii. Ați fost antrenați pentru așa ceva ? îl întrebă Cornelia. -Nici eu, nici tovarășii mei nu am mai participat la așa ceva, răspunse tânărul. Nu știm ce ne așteaptă. Probabil că vom sfârși tragic cu toții. Dar mie nu-mi
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382487_a_383816]
-
în viață: să-l slujească. Bine, fie vorba între noi, era și singura lor opțiune! Nu-și doreau nici bogății, nici funcții, iar de confort ce să mai vorbim! Era un concept inexistent. Ei fuseseră învățați doar să moară cu vitejie apărându-și conducătorul! Cu alte cuvinte, reușise perfect ceea ce mii de dictatori care vor urma, deși au făcut eforturi disperate, nu au putut obține, nici măcar pe departe, rezultatele sale, cu toate că metodele de convingere au fost cam aceleași. Ajunse la baza
MARELE HAN de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383959_a_385288]
-
se părea din ce în ce mai fascinant să pătrund în viața zguduită a popoarelor, să le aflu obiceiurile, să rețin numele vestiților conducători de stat sau de oști, să aflu tainele afacerilor de la diversele curți regale, să-i urmăresc, cu inima palpitând, pe vitejii care-și apărau tara cu prețul vieții, în fața dușmanilor care o devastau și o jefuiau. Într-un cuvânt, arătam un interes deosebit pentru acea istorie, care cu un an sau doi în urmă îmi fusese aproape indiferentă. Mă pasionau mai
PROFESORUL MEU de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384114_a_385443]
-
urâțeau societatea în care își ducea traiul, s-au regăsit în cele cinci scrisori eminesciene, scrise în perioada lui de maturitate deplină artistică. Exemplific numai un fragment din „Scrisoarea a treia”, tema poemului fiind demascarea falsului patriotism al contemporanilor în contrast cu vitejia ostașilor din istoria trecutului țării, mai precis - figura domnitorului Mircea cel Bătrân, conducătorul al cărui unic țel era slujirea patriei, tabloul întâlnirii dintre domnitor și Baiazid - conducătorul oștii otomane - , în care se remarcă ospitalitatea, înțelepciunea și spiritul pașnic al lui
167 DE ANI DE LA NAȘTEREA POETULUI NOSTRU NAȚIONAL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383303_a_384632]
-
Acasa > Strofe > Valori > AI GRIJĂ Autor: Emil Șușnea Publicat în: Ediția nr. 1195 din 09 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului De limba ce-ți lăsară Ai tăi înaintași, De limbă și de țară, Ai grijă cum le lași. Demni, cu vitejie, Strămoșii tăi luptară Ca să-ți lase ție O limbă și o țară. Dar lumea azi se schimbă Ca-mpinsă de-un resort, Ai grijă deci, de limbă, De datini și de port. Când limbile se plimbă Ca păsările-n zbor, Ai
AI GRIJĂ de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383436_a_384765]
-
-n dacic meleag că strămoșii trăiră la răscrucea vieții și-a morții. Spiritul sfânt din colinde urătorii între ani cu pocnet din bice și clopoțiri argintii scutură din somnul greu- spiritul lupului alb reînviind la români colindul cu florile dalbe vitejia străbună și frățiile de suflet între inimi de români -din Ardeal până-n bunget pictează fulgii de nea în văzduh -diademă cu zborul acvilelor din stemă stăpunge sufletul românilor durere supremă săgețile-flăcări din ochii zimbrilor cu inimi săgetate de suferința Carpaților
PLUGUȘORUL DIN CARPAȚI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382868_a_384197]
-
o doresc. Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, Tânără mireasă, mamă cu amor! Fiii tăi trăiască numai în frăție Ca a nopții stele, ca a zilei zori, Viața în vecie, glorii, bucurie, Arme cu tărie, suflet românesc, Vis de vitejie, fală și mândrie, Dulce Românie, asta ți-o doresc! Referință Bibliografică: Cum am sărbătorit ziua armatei române / Gigi Stanciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1086, Anul III, 21 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gigi Stanciu : Toate Drepturile
CUM AM SĂRBĂTORIT ZIUA ARMATEI ROMÂNE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383129_a_384458]
-
însărcinarea lui Spiru Haret, „țin la sate conferințe cu caracter cultural-educativ, activitate în care a fost atras și Sadoveanu”. În vara anului 1902, Coșbuc își petrecea câteva săptămâni, la Riva, în Italia. În anul 1904 îi apare cartea „Cântece de vitejie”, volumele al treilea și al patrulea din „Fire de tort” și „Balade și idile”, precum și traducerea „Georgicelor” lui Vergiliu. În „România ilustrată” publică poezia „Concertul primăverii”, iar din anul 1906, de la 1 ianuarie, George Coșbuc, I. Gorun, Ilarie Chendi scot
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
reflectat toate aspirațiile neamului nostru” - spunea Bogdan Duică la înmormântarea ilustrului dispărut. Nicolae Iorga, „cel care afirma mai demult că «poezia lui Coșbuc este de o virtuozitate extraordinară», publica un necrolog încheat cu următoarele cuvinte: „Cel care a cântat toate vitejiile neamului, de la Gelu al legendei până la dorobanții din 1877, moare fără a fi văzut, cu ochii, sub steag, pe aceia care au onorat, din nou, sfântul drapel al țării. Să lăsăm ca asupra frunții lui palide, acum liniștite, să cadă
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
-și demonstra curajul și bărbăția. Pe nimeni nu preocupă idealurile înalte pentru care se înfierbântase pe vremuri scriitorul Ernest Hemingway, cel care, prin scrierile sale a conferit celebritate cursei de pe străzile orașului Pamplona. În realitate, ocupați cu probarea propriei lor vitejii, los mozos nu au timp pentru considerente estetice; nevoia de a demonstra superioritatea inteligenței față de forța brută a naturii sau conflictul dintre cultură și haosul necivilizat joacă aici un rol cât se poate de secundar. Detalii precum atinsul taurului, înmuiatul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93381_a_94673]
-
în “cotul” Donului, unde mulți părinți sufereau, iar unii mai și mureau. - Flăcăi!... Vă închipuiți cum au fost zgâlțâiți “eroii” din noi când ne-a spus vor-ba asta? Băiețașii de 7-8 ani, promovați la rangul de “flăcău”! Ne-a înflorit vitejia în piept, care crescuse cât o bălărie, de nu-i mai ajungeau în vârf nici cu prăjina. Și bălăria asta ne-a umflat piepturile, ne-a străpuns și a crescut în jur buruiană stufoasă și țepoasă,lăsându-i pe toți
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
rivalitatea cu celelalte ordine, care dezertaseră. Ferocitatea bestială a maurilor. După cincizeci de ani, amarul acelei Înfrângeri Încă mai otrăvea creștinătatea, cu trena ei de polemici nerezolvate. Dante Își aducea aminte cum, În copilărie, de armindeni, se cântau isprăvile de vitejie ale companiei florentine care participase la acea Întreprindere nefericită. — Ați auzit? exclamă Antonio, Întărit de cuvintele lui Baldo. Da... s-ar putea, recunoscu poetul. Dar, În acest caz, mai curând decât cetatea, mozaicul ar părea să zugrăvească abandonarea ei. Prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
nu unul de neglijat. Mai era o problemă care Îmi dădea emoții: o să-mi iasă ori ba ghidușia cu vocea Magistrului? Fiindcă fără asta, vorba turcului: geaba vii, geaba te duci, geaba rupi niște papuci; praful se alegea și de vitejia, și de bricheta, și de toată strategia mea. Că aveam și o strategie de căutare a Statutului, cum altfel?! Cam generală, cam fărâmițată În numeroase variante, În funcție de situația de la fața locului, tributară În exces empiricului step by step, dar, oricum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
lupta cu noi pentru a apăra interesele murdare ale unui pumn de străini care ne calcă în picioare, merită să luptăm. Provocând un masacru? Dacă, așa cum s-ar părea, suntem condamnați la dispariție, mai bine s-o facem luptând cu vitejie, decât să ne stingem în tăcere. Pentru un tuareg, a muri cu onoare este cea mai mare cinste posibilă. — Și ce se va întâmpla cu femeile, bătrânii și copiii? — Dumnezeu va hotărî. După câteva ore, când egipteanul le transmise cuvânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]