8,935 matches
-
cuprinde pe toate”. În altă ordine de idei, istoria parohiilor și a mănăstirilor poate fi privită, pe de o parte, din perspectiva cronicilor, a modului în care a fost fixată în istoria terestră, din prezentarea aspectelor ce țin de manifestarea vocației creatoare a slujitorilor Bisericii care au contribuit la dezvoltarea artei, a implicării acestora în activitatea didactică și socială. Ca rezultat al cercetării istorice amintim capitolele „Parohia în istoria și spiritualitatea creștină - ortodoxă românească”, „Misiunea parohiei prin activități social - filantropice și
EMILIAN LOVIŞTEANUL – EPISCOP VICAR, ÎNFĂPTUIREA MISIUNII BISERICEȘTI ÎN PAROHIE ȘI MĂNĂSTIRE, EDITURA “MITROPOLIA OLTENIEI”, CRAIOVA, 2015… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1454064163.html [Corola-blog/BlogPost/384012_a_385341]
-
-o altfel. Scriu mai putțn și nu pot avansa prea mult la proiectele mele, în schimb am cunoscut arii culturale și religioase care mi-ar fi rămas, poate, îndepărtate. Ceea ce am practicat dinainte a fost lucrul în echipă și o vocație a relatței care, cred, m-au ajutat în mod deosebit. În rest, așa cum spunea Fericitul Augustin, ordinea lumii, ca și a destinului individual, aș completa, nu poate fi apreciată decât la sfârșit. S.G. Acestea fiind zise, acum, în încheierea acestui
INTERVIU CU BOGDAN TATARU-CAZABAN: DESPRE RELATIA DINTRE POLITICA SI RELIGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 75 din 16 martie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_bogdan_tataru_cazaban_despre_relatia_dintre_politica_si_religie.html [Corola-blog/BlogPost/350487_a_351816]
-
Salon, Gjilan, Kosovo 2012 - ,,Art Revolution” - Taipei, Taiwan Peste 900 de lucrări în colecții particulare în: ROMÂNIA, OLANDA , BELGIA, GERMANIA, MAREA BRITANIE, USA, CANADA, BOSNIA-HERȚEGOVINA, FRANȚA, TAIWAN, KOSOVO ,, Există oameni care în vâltoarea vieții își descoperă din preaplinul lor sufletesc, vocații ce se cer exprimate pe tărâmul artistic. Mariana Oros este unul dintre cei dăruiți cu har în artele plastice. Daca începuturile au fost timide sub semnul influenței surorii Elena Bissinger - absolvent a Facultății de Arte Plastice, pe parcursul timpului Mariana Oros
MARIANA OROS de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 869 din 18 mai 2013 by http://confluente.ro/Portret_de_artist_mariana_or_rodica_elena_lupu_1368903155.html [Corola-blog/BlogPost/354899_a_356228]
-
geamănul, oglinda, creatorul, iubita, dușmanul din umbră. Subiectul romanului urmărește anii de maturitate ai lui Dorin Moisescu. El este, asemenea lui Florin/ Constantin, eroul (mai exact cele două fețe ale eroului) în jurul căruia se țese Geamănul din oglindă, scriitor de vocație. Intriga o constituie tocmai această meserie nobilă a lui, care îi aduce momente inegalabile de satisfacție artistică și personală, însă și clipe de durere ori disperare. Harul creator îl ajută pe Dorin Moisescu să își trăiască existența pe mai multe
ÎNŢELEPCIUNEA ESTE DUMNEZEU, IAR IUBIREA IDEALUL, PREFAŢĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞLA ROMANUL INELUL DE IARBĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 by http://confluente.ro/Intelepciunea_este_dumnezeu_al_florin_tene_1372338359.html [Corola-blog/BlogPost/364009_a_365338]
-
marelui sculptor - MONUMENTUL ȚĂRANILOR MARTIRI DE LA MOISEI - a ajuns de nerecunoscut. Cioplit mai întâi în lemn, în 1966, transpus apoi în piatră, în 1972, Monumentul este „o sinteză a spiritualității românești, atingând acea tensiune unică la care s-a afirmat vocația ordinii, a echilibrului psihic și cosmic, a locului impregnat decisiv de umanitate, de sanctuarele dacice sau din spațiile de evocare brâncușiene” (Constantin Prut). „S-a ridicat acest monument în memoria celor 29 de patrioți români uciși mișelește de horthyști la
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 by http://confluente.ro/Centenar_gheza_vida_articol_d_al_florin_tene_1361717093.html [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
XIV, prin contribuția membrilor Uniunii. Este o publicație de cultură și educație civică, promovând performanța jurnalistică, într-un format deosebit. La rândul ei, revista „UZP”, nou apărută, este un proiect de anvergură, o platformă de dezbatere deschisă tuturor ziariștilor de vocație, care expun întreaga problematică a jurnalismului contemporan, intern și extern, reperele profesionale și de utilitate publică ale profesiei, într-o prezentare grafică de excepție. Gala Premiilor UZPR 2015 s-a bucurat de prezența printre invitați a numeroase personalități din presă
GALA PREMIILOR UZPR de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1458552810.html [Corola-blog/BlogPost/380895_a_382224]
-
starea inimii. Difuzarea și traducerea Scării Raiului va avea o influență profundă, identificată odată cu dezvoltarea mișcării isihaste. Importanța pedagogică a Scării Raiului constă în învățătura ei legată de modul în care omul poate să ajungă să fie conform naturii sale, vocației lui ființiale, lucru posibil prin „permanenta comunicare și simbioză a omului cu Dumnezeu”, deoarece numai prin comuniune cu Dumnezeu se poate înstrăina omul de multiplele lui patimi, precum și de tendințele ce îi denaturează realitatea profundă existențială. „Se poate spune că
PARINTELE DUMITRU MEGHESAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_dumitru_meghesan_.html [Corola-blog/BlogPost/367332_a_368661]
-
Galeriu am avut o activitate deosebit de fructuoasă în parohia Sfântul Silvestru . Era un om extraordinar. El nu era parohul Sfântului Silvestru sau a micii parohii de aici, era parohul întregii țări. Oriunde era solicitat, răspundea cu tot dragul. Era împlinirea vocației lui pastorale, să fie peste tot unde trebuie să fie cunoscut cuvântul lui Dumnezeu. Aici, la biserică, lumea îl iubea foarte mult. Alături de părintele, am adus o părticică din moaștele Sfântului Silvestru și pe care vrednicul de pomenire patriarhul Teoctist
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Cu_si_despre_parintele_profesor_nicola_stelian_gombos_1354698475.html [Corola-blog/BlogPost/353012_a_354341]
-
infinituri: lumină divină polarizată și spiritul uman care unifica pe Good angel cu Fiica dragostei. Crucea de Lumină ÎI sugerează, așadar, desăvârșirea în filigram și amintește omului că el este chipul lui Dumnezeu, înger în trup și ființă cerească prin vocație originară. Iată formă gândului meu numit suflet! Și forma de foc a adevăratei ape . Iată Crucea de Lumină - un logos pentru haosul acestei lumi! " (Jurnal de atelier - 12 iulie 1997) " Autorul propune că aceasta Cruce de Lumină ÎI să fie
PROIECT DE MONUMENT PENTRU OMENIRE de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_de_lumina_proiect_de_monument_pentru_omenire.html [Corola-blog/BlogPost/359630_a_360959]
-
atunci când viețuim „la capătul pământului”, sufletul ne rămâne tot acasă, la rădăcinile de păstori ale neamului. Că doar înțelegând, respectând și reprezentând „România profundă” în fața lumii, numai atunci avem o șansă de a ne înfățișa așa cum suntem. Că românul are vocația de a hori (a cânta), care vine din suferința mulată pe sufletul lui... Grigore Leșe spune că unii horesc că le vine, alții dintr-o „osteneală a bătrâneții”, alții de necaz, ca mod de a transforma jalea în bucurie, care
MAESTRUL GRIGORE LEŞE LA TORONTO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 by http://confluente.ro/milena_munteanu_1438572178.html [Corola-blog/BlogPost/353234_a_354563]
-
loc Festivalul de jazz torinez. M-a deranjat faptul că acoperea basilica, de fapt două, pentru care anteriorii torinezi făcuseră marea piață. Putea fi pusă în partea opusă și totul era în regulă. Tot zice ardeleanca că mi-am ratat vocația de primar! De primar, nu, dar de consilier sigur! Pășim alert prin frumoasele porticuri, ce îmi amintesc de Bologna. Aici, mult mai elegante! Ajungem în Piața Castello, piața mare a orașului, cu Palatul Regal pe fundal. În stânga, Catedrala Sfântul Ioan
TABLETA DE WEEKEND (127): JURNAL DE VACANŢĂ: VENEŢIA-PAVIA-TORINO de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1439776996.html [Corola-blog/BlogPost/373552_a_374881]
-
vor să facă bani pentru propriile buzunare, ca și comercianții șmecheri dâmbovițeni păcălind, în continuare, clienții. Merge o dată, a doua oră, PA ! Multe crâșme fiind, deja, ocolite. - Alo, suntem la Torino! Ce te-a apucat? Iar nu-ți dă pace vocația? ------------------------------------------------- Sergiu GĂBUREC http://blogulluigabu.blogspot.ro http://www.facebook.com/sergiu.gabureac.3 București sâmbătă, 15 august 2015 Referință Bibliografică: Sergiu GĂBUREAC - TABLETA DE WEEKEND (127): JURNAL DE VACANȚĂ: VENEȚIA-PAVIA-TORINO / Sergiu Găbureac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1690, Anul
TABLETA DE WEEKEND (127): JURNAL DE VACANŢĂ: VENEŢIA-PAVIA-TORINO de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1439776996.html [Corola-blog/BlogPost/373552_a_374881]
-
Familia” - Nr. 3/martie 2001, Marcel Turcu - „Orizont”, ianuarie 2003, Timișoara, Titu Popescu - „Dorul”, Copenhaga, Danemarca, Dan Romascanu, aprilie 2002. - Eugen Cojocaru este și critic de artă. Cand a avut loc debutul dvs. și cum v-ați descoperit această nouă vocație? Considerați că vine că o completare a preocupărilor dvs. de până atunci sau vorbim despre abordarea unui domeniu absolut nou? - Primul studiu de teoria artei mi-a apărut încă din timpul studenției, în revistă culturală « Tribuna” - 1987, cred că în
CAND IDEALURILE FLOWER POWER CASTIGA. INTERVIU CU SCRIITORUL SI JURNALISTUL EUGEN COJOCARU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 132 din 12 mai 2011 by http://confluente.ro/Cand_idealurile_flower_power_castiga_interviu_cu_scriitorul_si_jurnalistul_eugen_cojocaru.html [Corola-blog/BlogPost/344286_a_345615]
-
Pământul se-nvârte. De ce? Pentru că existăm noi, ăștia, non-Trumpii, cei mulți. Noi venim și umplem găurile, cu ratele noastre. Întotdeauna va fi nevoie de noi! Așa că fiți pragmatici, bancheri: lăsați clauza aia să treacă, că nu o să ne schimbe ea vocația de plătitori de rate! Cel mult, o să ne dea ghes să ne aruncăm cu și mai multă încredere într-un nou împrumut. Ceea ce nu cred că vă strică. Contați pe noi!
Legenda lui Trump sau adevăratul motiv pentru care băncile au nevoie de noi by https://republica.ro/legenda-lui-trump-sau-adevaratul-motiv-pentru-care-bancile-au-nevoie-de-noi [Corola-blog/BlogPost/338105_a_339434]
-
o problemă de stil. Identitatea unui gânditor o dă felul propriu de a pune problema, modul de formare a unui material neutru și general cunoscut. Ca și artistul, gânditorul e în căutarea unui “cum “ la care nu poate ajunge fără vocație și chiar fără inspirație spontană. Veritabila profunzime a filosofiei stă în puterea de construcție și în libertatea ei de poezie abstractă.Poezia ține să îndeplinească o funcție filosofică, filosofia- una formală, poetică; sau, menținându-și fiecare funcția, își împrumută reciproc
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Alianta_discreta_si_fecunda_dintre_poezie_si_filosofie_0.html [Corola-blog/BlogPost/364559_a_365888]
-
participăm de bună voie la patimă mântuitoare, adică la crucificarea noastră față de lume și pentru o viață mai autentică, eliberată de păcat, în lumea acesteia. Numai propria crucificare oferă adevărată posibilitate de a ne trăi condiția umană autentic, liber, corespunzător vocației și chemării noastre apostolice și eschatologice. Nu este vorba aici de acte de eroism naiv sau de virtuți suprafirești ci de o încercare de regasire a propriei noastre identități și meniri pierdute prin rătăcirea în păcat. Postul ne ajută să
TEOLOGUMENA – DESPRE POST de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1467038034.html [Corola-blog/BlogPost/377951_a_379280]
-
Din puținele mărturii pe care le avem despre aceste etape de viață ale Patriarhului Daniel, am aflat cu mare bucurie despre o dorință pe care mama sa, Stela, a făcut-o deseori cunoscută, aceea ca fiul său să devină preot. Vocația a fost, fără îndoială, incontestabilă. De la Lugoj a plecat la Sibiu, spre a-și continua studiile la Institutul Teologic Universitar. În perioada anilor 1974-1976, Dan-Ilie Ciobotea a frecventat cursurile de doctorat ale Institutului Teologic Universitar din București, Secția Sistematică, sub
LA MULTI SI FERICITI ANI!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/La_multi_si_fericiti_ani_0.html [Corola-blog/BlogPost/366753_a_368082]
-
românești bântuie ideea că atunci când cineva vrea neaparat să-ți facă prea mult bine, trebuie să fii atent, foarte atent cu intențiile lui. Acesta este doar preambulul articolului meu. Intru acum în pielea jurnalistului de știință care și-a servit vocația și țara în care trăiește și voi continua rândurile mele cu o propunere care vine din mediul de cercetare ingineresc. Mai exact, de la una dintre rămășițele excelentului (pe vremea comunismului) Institut pentru Metale Neferoase din Baia Mare, un SRL de cercetare
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/muntii-nostri-aur-poarta/ [Corola-blog/BlogPost/94137_a_95429]
-
ei dintru început, lucru pentru care ne rugăm Lui Dumnezeu - Cel în Sfânta Treime preamărit, să ne ajute și să ne lumineze mințile noastre, cele acoperite de umbra păcatului și a morții!... Totodată autorului, în persoana vrednicului și neobositului, cu vocație slujitoare și mărturisitoare - Părintele Prof. Univ. Dr. Vasile Gordon, pe care ținem să-l felicităm (și) pentru această nouă lucrare, și pe care o recomandăm tuturor cu toată căldura, îi dorim să ne mai hrănească mințile și sufletele noastre și
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT VASILE GORDON, VADEMECUM OMILETIC – 100 DE SCHIŢE PENTRU PREDICI – LA TOATE DUMINICILE ŞI SĂRBĂTORILE ANULUI, CU UN ADAOS DE 12 PARENEZE... de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1496822477.html [Corola-blog/BlogPost/381478_a_382807]
-
cale divină spre mântuire, spre ieșirea la lumină din peștera întunecată a existenței, am fi rămas tot singuri și neconsolați în acea disperată singuratate metafizică, în acea realitate surdă și indiferentă la suferința omului și mai ales a omului cu vocație și aspirații transcedentale, cu ochi care văd calea spre mântuire. (Metafizica suferinței) Referință Bibliografică: TEOLOGUMENA - DESPRE DARUL VEDERII / Marin Mihalache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2217, Anul VII, 25 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Marin Mihalache : Toate
TEOLOGUMENA – DESPRE DARUL VEDERII de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1485356163.html [Corola-blog/BlogPost/379226_a_380555]
-
fiind că spaniolii sunt catolici din convingere, mereu gata să guste din cupa vieții până la fund, dar fără să uite vreodată să mulțumească sorții pentru darurile cu care au fost înzestrați?! Orașul care trăiește în stradă nu se dezminte de vocația sa religioasă în zilele de 17 și 18 martie, când mii de localnici împânzesc străzile, aducând ofranda de flori Fecioarei adorate. Îmbrăcate în straiele tradiționale de sărbătoare, confecționate din dantelă, catifea și mătase, cu părul împodobit de piepteni prețioși, legendarele
LAS FALLAS DE VALENCIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 by http://confluente.ro/Las_fallas_de_valencia.html [Corola-blog/BlogPost/349155_a_350484]
-
intervențiile lor au fost, de obicei, ocazionale și fragmentare, aservite într-un fel sau altul operei proprii, subiective sau polemice.Amintindu-mi de poezie lui Eminescu cu “lăudându-te pe tine, ridicându-se pe el “. Iubesc poezie pentru următoarele motive: Vocația teoretică n-a lipsit, în genere, la unii poeți, însă voința de cuprindere sistematică și, mai ales, posibilitatea de a rămâne detașați, lasă de dorit.Poetul-critic e o prezență tipică în configurația modernă a tuturor literaturilor. Unii dintre aceștia cred
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1422087747.html [Corola-blog/BlogPost/384555_a_385884]
-
4. ^ George Georgescu, Moartea lui Marin Preda - accident sau crimă? 5. ^ "Moncher chiar era mort", 29/06/2010, jurnalul.ro, accesat la 4 octombrie 2010 Bibliografie Florin Mugur, Convorbiri cu Marin Preda, București, Editura Albatros, 1973 Mihai Ungheanu, Marin Preda: vocație și aspirație, București, Editura Eminescu, 1973; ediția a II-a revăzută și adăugită, Timișoara, Editura Amarcord, 2002 Ion Bălu, Marin Preda, București, Editura Albatros, 1976 Eugen Simion, Timpul n-a mai avut răbdare: Marin Preda, București, Editura Cartea Românească, 1981
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” II de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 by http://confluente.ro/Marin_preda_si_era_ticalosilor_ion_ionescu_bucovu_1341664635.html [Corola-blog/BlogPost/356208_a_357537]
-
dupa constituirea UNESCO, mai întâi în Japonia, apoi în Statele Unite, existând astăzi peste 5000 de cluburi în mai mult de 120 de țări. Purtând numele organizației UNESCO, cluburile adera la aportul etic, cultural, și intelectual al acestei organizații, precum și la vocația să de cooperare și înțelegere internațională. De asemenea, cluburile își afirmă identitatea de organizații nonguvernamentale având ca atare, dreptul liberei expresii. Cluburile UNESCO au misiunea de a contribui la formarea de cetățeni angajați în construcția unei lumi a dreptății, solidarității
ÎNTÂLNIRE LA PALAT de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Intalnire_la_palat_elena_armenescu_1358355260.html [Corola-blog/BlogPost/359377_a_360706]
-
dupa constituirea UNESCO, mai întâi în Japonia, apoi în Statele Unite, existând astăzi peste 5000 de cluburi în mai mult de 120 de țări. Purtând numele organizației UNESCO, cluburile adera la aportul etic, cultural, și intelectual al acestei organizații, precum și la vocația să de cooperare și înțelegere internațională. De asemenea, cluburile își afirmă identitatea de organizații nonguvernamentale având ca atare, dreptul liberei expresii. Cluburile UNESCO au misiunea de a contribui la formarea de cetățeni angajați în construcția unei lumi a dreptății, solidarității
ÎNTÂLNIRE LA PALAT de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Intalnire_la_palat_elena_armenescu_1358355260.html [Corola-blog/BlogPost/359377_a_360706]