597 matches
-
pe caldarâmul ideii de ieri. Cobor în mine, îmi întind mâna / Printre gratiile sufletului / Mereu puterea din / Nerostite cuvinte. („Cobor în mine”) Cristina Emanuela Dascălu demonstrează o rară capacitate de a-și conduce cu mână sigură mesajul, aparentele aglomerări de vocabule dând coerență puternicelor semne poetice, pietre de hotar pe un câmp al ideilor și idealizării, ca în această „Ars poetica”: Port în mine adorabila fiară: / Colții năuntru, doar ochii-n afară, / Încercănate idei străpung / Învelișul de solzi al mirosului scund
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
vocabular al patipularului, câtă vreme „avem” chiar niște „elite” scabrose, teziști ai „urii de sine la români” ( Patapievici) - care, vai omului, s-au prăsit și la export, chiar mai sinistre că arele cele mai sofisticate... Improprietate de termen absurdă, deoarece vocabula integrată SOFIA vine de la Sofianism, inteligență ubicua în tot ce este viu. Corectă ar fi nu ură de sine, ci neputința ingernală de a iubi, de a se respectă măcar, nici pe șine nici pe ceilalți. Subspecioșii mârlani sunt de
MIC DICTIONAR AL URII „DE SINE” (PATAPIEVICI) de EUGEN EVU în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353246_a_354575]
-
Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1165 din 10 martie 2014 Toate Articolele Autorului Nebunie liniștită O, nebunie liniștită, Ca o mătase mult boțită, Lipsesc mereu hierofanții, Amanți, amante, elefanții, Noi abordăm mai mult absurdul, Cum înțelege mutul/surdul, Vocabule și barabule, Să nu rimeze cu ampule, Ochi vigin-colibacil, Cello lângă clavecin, Eu cânt sub clopotele verzi, Arunci în mine roșii, Cum mor tu n-ai să mă mai vezi, Îmi moștenești galoșii. Văzuși un lac urcând la deal? Ce
NEBUNIE LINIŞTITĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353664_a_354993]
-
din jur care jură să asculte vorbitorul si să dea răspunsul la întrebări fără castravetele lui Bulă. Încăperea în acest caz ar trebui să aibă multe colțuri la care să vorbitorii neatenți să-și ispășească greșeala că a răspuns folosind vocabula CONSTITUȚIE sau alt castravete Bulă. Oare vom apuca timpurile când oameni de omenie pot spune liber ce gândesc și gândesc logic punând interesul colectiv înaintea ordinului șefului de grup de față sau nu în actualul grup? La TV nu am
URAAA! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354152_a_355481]
-
reprezintă întotdeauna cuvântul „patrie” a doua poate fi tradusă prin „conațional” în sens de cetățenia căreia îi aparțin sau „poporul căruia îi aparțin”, dar niciodată „etnia căreia îi aparțin” în sens de desprindere din masa poporului. Aceste două sintagme, alături de vocabulele „Dumnezeu”, „dreptate”, „sinceritate, „punctualitate” , „cinste” și „verticalitate”, fac parte din etica de bază a oricărui etnic german. Ele sunt asimilate de copil odată cu laptele supt, nu se învață în școală iar folosirea lor într-o conversație atrage serios atenția asupra
SIMPLU, MEDITEZ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354156_a_355485]
-
aproape împlinită (calendaristic), în vatra neatinsă fatal de urgiile năvălitorilor, vorbitor permanent de limba română, trag foloase din cartea bucovineanului din Cernăuți. Căci multe unități toponimice, unele chiar din arealul habitatului meu, aveau și pentru mine, în structura lor semantică, vocabule necunoscute. Până și antroponimul care mă identifică civil are, în glosarul lui Gheorghe Gorda, un înțeles nou, mai blând decât cel știut din alte surse. Pe de altă parte, aflu din această carte-document (cum s-o numesc altfel, văzând că
O CARTE CARE CINSTEŞTE NEAMUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354747_a_356076]
-
evaporă. În categoria celor bogate în puterea valurilor literare sclipitoare eu am distins un volum de versuri cu predominanță esoterică, "Nunta Cuvintelor", al cărui autor este un savant al împerecherilor fericite de idei și cuvinte românești, un adevărat regizor de vocabule sonore, scriitorul craiovean Nicolae N. Negulescu, membru corespondent al Academiei Româno-Americane de Arte și Științe, ARA. Din capul locului, am constatat că scrierile dumnealui nu se mulțumesc doar să selecteze esențe lexicale și să le caracterizeze, ci frazele pe care
O CAPODOPERĂ ÎN ŢINUTUL PUR AL POEZIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357475_a_358804]
-
Care libertate? Libertinajul, libertinismul, nebunia păcatelor de moarte. Eu am pronunțat la televiziune cuvântul curvar. O doamnă psiholog m-a întrebat: „Părinte, în ce eră trăiți dumneavoastră de vă pronunțați așa?” „Dar cum să mă pronunț?”, am întrebat eu, că vocabula asta este în dicționar. A zis: „Relații sexuale”. Păi, relații sexuale au lăcustele. Oamenii, ori sunt cununați, ori sunt necununați. Cei cununați la biserică formează o familie, dacă nu, sunt doi care curvesc. - Se leagă de astfel de noțiuni ca să
UN DIALOG DUHOVNICESC ŞI DE SUFLET ZIDITOR, NECONVENŢIONAL DAR PLIN DE SINCERITATE, REALISM, ADEVĂR ŞI MULT DISCERNĂMÂNT CU PĂRINTELE NICOLAE TĂNASE DE LA VALEA PLOPULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/357706_a_359035]
-
evaporă. În categoria celor bogate în puterea valurilor literare sclipitoare eu am distins un volum de versuri cu predominanță esoterică, "Nunta Cuvintelor", al cărui autor este un savant al împerecherilor fericte de idei și cuvinte românești, un adevărat regizor de vocabule sonore, scriitorul craiovean Nicolae N. Negulescu, membru corespondent al Academiei Româno-Americane de Arte și Științe, ARA. Din capul locului, am constatat că scrierile dumnealui nu se mulțumesc doar să selecteze esențe lexicale și să le caracterizeze, ci frazele pe care
NUNTA CUVINTELOR , O CAPODOPERĂ CARE POATE SCHIMBA IMPRESIA BRITANICILOR DESPRE VALOAREA CULTURII ROMÂNEŞTI de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350721_a_352050]
-
groase care făceau odinioară deliciul cititorilor cuminți și răbdători, care dispuneau de timp și de alte resurse necesare parcurgerii cărților de mii de pagini). Sau poate că autoarea consideră că explicația, cheia stă chiar în multul ideatic concentrat în câteva vocabule, înșiruite ca mărgelele pe un fir, sub o singură copertă:atragerea prin vivacitatea neobositelor povestioare, istorisiri de viață, de sat, de copilărie, de adolescență, de maturitate, de senectute, în umbra anotimpurilor vieții. Proze scurte, care se succed alert, ținându-l
VIAŢA CA O PUNTE ...SAU CA O PRADĂ, TOT TREBUIE TRĂITĂ (TITINA NICA ŢENE) de MIHAELA ROTARU în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360297_a_361626]
-
Respirația ta, Moarte, cu ochii scufundați în apa de Bobotează, a acestui vers ne-nțeles!”; „Numai de dorul miresmei tale mă schimb într-o floare cu aripi de aer de parcă-n poieni apa Cuvântului și-ar fi potcovit glasul cu vocabula Tăcerii...” Apa, ca de fapt toate simbolurile, poate fi considerată din două puncte diametral opuse, la toate nivelurile, apa generatoare de viață și generatoare de moarte, creatoare și distrugătoare: „Și apa zăcută lătrând din care beau cu nesaț pe furiș
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
local. Politicos i-am răspuns în germana literară. Imediat a continuat discuția în limba literară înlăturând familiarul „per tu” specific dialectului local. Ambii ne-am comportat maiestic, cum de fapt ar fi normal să se comporte oamenii în societate. Deși vocabula fălos poate fi interpretată ca reprezentând un om impunător, măreț, impozant ea rămâne antipodul noțiuni de maiestate. Cuvântul de proveniență este fală, în sens de strălucire, măreție, glorie, faimă sau renume, dar vocabula fălos sună peiorativ chiar jignitor cu sensul
MAIESTATE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/340261_a_341590]
-
să se comporte oamenii în societate. Deși vocabula fălos poate fi interpretată ca reprezentând un om impunător, măreț, impozant ea rămâne antipodul noțiuni de maiestate. Cuvântul de proveniență este fală, în sens de strălucire, măreție, glorie, faimă sau renume, dar vocabula fălos sună peiorativ chiar jignitor cu sensul de trufie, îngâmfare, orgoliu sau mândrie. „Nașul, în măreția sa, lipește cu fală mia de dolari de fruntea lăutarului.” O expresie larg folosită, dacă nu în literatura românească cel puțin în jargonul gazetăresc
MAIESTATE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/340261_a_341590]
-
mereu poziția și sensul: timpul devine viață, viața devine tăcere, tăcerea se contopește, misterios, cu timpul. Dar undeva, într-un spațiu ideal și himeric, poetul se lasă devorat de umbra propriei tăceri: „Poeți de după mine, veniți de luați ispită!” Fiecare vocabulă vibrează de o armonie interioară izvorâtă din preaplinul poeziei. O altfel de încercare a firii de Poet, după cum însuși autorul mărturisește, este Dansul Inorogului - Elogiul Melanholiei (2010), întru inima sa, cea mult simțitoare și bolnavă de Cântec! Omul și dublul
RADIOGRAFII LIRICE. Cronică, de Prof. Dr Nicoleta Milea () [Corola-blog/BlogPost/339489_a_340818]
-
Jupân Dumitrache înțelege că este vorba de „servitor”: „Ei! Acu înțeleg eu”. Între „sufragiu” cu accent pe penultima silabă însemnând „vot” și „sufragiu” cu accept pe ultima silabă, ce înseamnă „servitor” este o relație de omonimie. În contextul în care vocabula trebuie decodificată drept vot. Din necunoaștere cei doi convin asupra semnificației de servitor. Eroarea de decodificare generează comic. Ca moduri secundare sunt neologismul „chiarifica” adus din italianul „chiarificare” - a clarifica și adjectivul „viritabelului” de inducție engleză. În planul de profunzime
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) () [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]
-
a fost consolidat prin gândirea pe care o duce cu sine fiecare cuvânt. Se știe că vorbele sunt încărcate de gândire și de o istorie sui generis a cugetării. Cuvântul poartă o cunoaștere și, totodată, realizează o cogitație. De exemplu, vocabulele “logos” și “dao”, reprezentând cuvinte conducătoare, ne îndrumă în istorie în sus și în jos. Cine știe ce înseamnă fiecare știe mai mult decât fiecare înseamnă: realizează că ele poartă o istorie a filosofiei pe care o actualizeazăori de câte ori sunt utilizate. Astăzi
ŞTEFAN VLĂDUȚESCU: Fundamentele sincretismului literarului cu filosoficul () [Corola-blog/BlogPost/339595_a_340924]
-
iar altele sunt epice. Întâlnim poezii, relatări, amintiri, povestiri, evaluări și comentarii culturale, financiare etc. Discontinuitatea jurnalului este una epistemologică și temporală. Constantin M. Popa gândește jurnalul sub metafora epistemologică a sextantului. În fapt, se pleacă de la conținutul semnificațional al vocabulei „sextant”: reper optic de orientare pe mare. Instrumentul marinăresc ajuta la orientare, dar, înainte de a i se atașa filtre, producea și orbirea utilizatorilor. Ca metaforă, sextantul configurează „încercarea de a armoniza, într-o sinteză inteligibilă, exactitatea optică și arbitrarul subiectivității
Constantin M. Popa: Cum se comunică sfiala şi devoţiunea, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339630_a_340959]
-
absurdă. Cum oare poți concepe un bogătaș ca om sărman? Ei bine. Exceptând dicționarul enciclopedic care impune un anumit sens cuvintelor, literatura își creează, nu numai prin licențe literare, noi valențe asupra vocabularului. În această meditație adâncesc sensul a două vocabule și anume sărman și mizerabil ca substantiv și ca adjectiv. Sursa meditației este romanul de mare anvergură a lui Victor Hugo numit Mizerabilii. Romanul poate fi găsit în absolut toate bibliotecile lumii cât și într-un imens număr de biblioteci
SĂRMANII BOGĂTAŞI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340909_a_342238]
-
compasiune este: Sărmanii, nu-și pot găsi un loc de muncă. Dar unii nu-și caută un loc de muncă în regiuni în care munca este căutate. Referindu-mă la ei pot, literar, afirma: Mizerabilii, nu vor să lucreze. Semantic vocabula mizerabil îmbracă atât un nevoiaș cât și un bogat dar care, dintr-un anumit motiv, nu respectă o regulă socială sau o cutumă. Potrivit operei amintite a lui Victor Hugo un sărman care nu-și găsea loc de muncă a
SĂRMANII BOGĂTAŞI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340909_a_342238]
-
într-o continuă fuziune: „Veniți și adunați-vă la ospățul cel mare al Poeziei,/ voi muri cu ultimul Cuvânt înțepenit pe buze,/ pe o ploaie pe care nu mi-am scos-o niciodată din minte ... / Eu voi muri în veghea vocabulelor - și nu mi-e teamă de ele - / și, poate va fi chiar într-o zi de marți, ca azi ... ” Este evident liantul mecanismului poetic, elementul de referință al discursului - Timpul ‒ căci toate datele planului natural cosmic și ale planului uman
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
ca materie primă în schițele sale umoristice, altele în „zicerile” sale. Aș zice că pasiunea pentru cuvinte îi vine ereditar de la antecesori talmudiști, aplecați asupra cuvintelor și literelor Cărții căutând sensurile sensurilor și jucându-se cu fineturile nuanțelor semantice ale vocabulelor ebraice. Cand nu sunt menite să ofere „învățături morale”, aceste „ziceri” ne delectează cu vivacitatea lor, cu istețimea jocului logic și dezinvoltura cu care sucesc sensurile cuvintelor pentru a parafrază ori împrospătă vechi adevăruri. În noianul de „ziceri” sapiențiale ale
UN MAESTRU ISRAELIAN AL ZICERILOR SAPIENŢIALE ÎN LIMBA ROMÂNĂ de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342145_a_343474]
-
care ți-o așează cu blândețe în inimă Dumnezeu. Marele Creator al lumii allege însă pentru fiecare dintre noi ceea ce ni se potrivește cel mai bine spiritului propiu. În cazul meu, a fost să fie Cuvântul, cel scris, fiindcă în mijlocul vocabulelor am libertatea de a fi în sfârșit eu însămi, atunci când simt existența ca pe un blestem tăios - care parcă te înșfacă în ghearele sale pentru a-ți sugruma viața definitiv - și nu ca pe o binecuvântare, pot plânge în hohote
TAINA SCRISULUI (35) – SCRISUL, SENSUL MEU DE A FI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343740_a_345069]
-
vocabular al patipularului, câtă vreme „ avem” chiar niște „elite” scabrose, teziști ai „urii de sine la români” (Patapievici) - care, vai omului, s-au prăsit și la export, chiar mai sinistre ca arele cele mai sofisticate... Improprietate de termen absurdă, deoarece vocabula integrată SOFIA vine de la Sofianism, inteligență ubicuă în tot ce este viu. Corecta ar fi nu ura de sine, ci neputința ingernală de a iubi, de a se respecta măcar, nici pe sine nici pe ceilalți. Subspecioșii mârlani sunt de
MÂRLĂNIA de EUGEN EVU în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377394_a_378723]
-
ființa ca odinioară, pe când eram colegi! Știu că n-am fost eu însumi restul zilei. Picioarele mergeau în altă direcție decât le comandam... Pe unde pășeam, nu recunoșteam locurile... Ba, la un moment dat, mi se părea că trecătorii rosteau vocabulele unei limbi total străine... Șansa mea a fost un vecin. M-a zărit în noapte și, raționând, nu ca mine, și-a zis că face un gest omenesc dacă mă duce acasă. La ora aceea, zicea el, nici hoții nu
PREŢUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379812_a_381141]
-
versurile sale teribila biografie a unui țipăt de intoleranță, smuls din adâncimea lumii și adresat, ca un mesaj, nouă și viitorimii. Poate că străzile orașului au fost chiar nervii poetului. Poate că Bacăul a fost bacovian și nu invers. Fiecare vocabulă și consoană a numelui său aparțin și urbei sale. În această casă, așezată sub frigul liniștit al stelelor, Bacovia pare să fi trăit anume pentru a-și fi exersat tragica meserie de „secretar al cosmosului”. Aș zice, mai curând, al
BACOVIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381885_a_383214]