KorAP: Find »[drukola/base=vocalic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...8 9 10 ...15 >

360 matches

Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748

Tahiti) familia austroneziana, ramura malayo-polineziene oceanice, grupul polinezian, subgrupul tahitian; morica; fără scriere, sistem de frînghii cu noduri (în trecut); latină 246. mari (ceremîșă) O Republică Mari El (Federația Rusă) familia uralică, ramura fino-ugrică, grupul fino-parmian, subgrupul fino-volgaic; aglutinanta; armonie vocalica; SOV; adj. - subst. latină, chirilica 247. marshalleza (ebon) O Insulele Marshall/Nauru; limba vernaculara; două dialecte: ratak și ralik familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul micronezian; reduplicare cu rol gramatical; SVO latină 248. marwari N India (Rajasthan, Haryana, Gujarat, Sindhi), Pakistan familia

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
malaezian; SVO latină 255. mon N Myanmar (fosta Birmania), Thailanda familia austro-asiatică, ramura mon-khmer, grupul monic mon, derivată din scrierea indiană brahmi; sursă a scrierii birmaneze 256. mongola O Mongolia / N Kîrgîzstan, Rusia, China marea familie uralo-altaică, ramura mongola; armonie vocalica; SOV; adj. -subst. mongola, derivată din scrierea uigură; a folosit și alfasilabarul pags-pa sau scrierea "pătrată" (folosită pentru toate limbile imperiului mongol) 257. mordvină două limbi/dialecte, erza și mokșa, O în Republică Mordovia/Mordvinia (Federația Rusă) marea familie uralo-altaică

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
mongola, derivată din scrierea uigură; a folosit și alfasilabarul pags-pa sau scrierea "pătrată" (folosită pentru toate limbile imperiului mongol) 257. mordvină două limbi/dialecte, erza și mokșa, O în Republică Mordovia/Mordvinia (Federația Rusă) marea familie uralo-altaică, familia uralică; armonie vocalica chirilica 258. more OR Burkina Faso / N Ghana, Togo, Benin, Coasta de Fildeș, Mali familia nigero-congoleză, ramura voltaico-congoleză, grupul gur latină 259. motu N Paua Nouă Guinee; mai este denumită "adevărată motu", pentru a fi deosebită de pidginul hiri motu familia

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
a transformat într-o limbă germanica diferită, afrikaans familia indo-europeană, ramura germanica, grupul occidental; accentuala; SVO + V2 + SOV + VSO latină 267. neneț N Rusia (Siberia); două varietăți: de pădure și de tundra familia uralică, ramura samoeda, grupul de nord; armonie vocalica; aglutinanta chirilica 268. nepaleza (nepali) O Nepal, India (Sikkim) / N Bhutan, Brunei familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian pahari; SOV devanagari 269. newari (nepal bhasa) N Nepal; a fost O în Nepal sub dinastia Malla, pînă în sec. XVIII familia

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Osetia de Sud, Georgia, Turcia familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian oriental; SOV chirilica + o literă proprie (æ) 281. ostiacă (khanty, xanti) N Rusia (Siberia, cursul inferior al fluviului Obi) familia uralică, ramura fino-ugrică, grupul ugric, subgrupul ob-ugrian; aglutinanta; armonie vocalica; SOV; adj. - subst. latină, chirilica 282. palauana O Palau / N Guam, Insulele Mariane familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul occidental; VOS latină; silabar japonez katakana 283. pali LM; o prakrită apropiată de sanscrita; primele texte budiste, tipitaka, s-au păstrat în pali

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
283, 308, 310, 311, 312, 314, 342, 351, 362, proto-~ 176, 177, 181 alteritate 33, 34, 40, 41, 47, 65, 99, 126, 127, 131, 356 alternanta 77, 88, 89, ~ consonantica 89, 139, 178, 201, ~ fonetica 58, 59, 101, ~ morfologica 141, ~ vocalica 68, 89, 139, 141, 168, 220 amerindă 219 amerindiana 18, 44, 58, 61, 62, 77, 88, 90, 91, 93, 94, 115, 116, 120, 121, 122, 123, 139, 201, 204, 218, 219, 220, 222, 223, 226, 227, 228, 239, 241, 242

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
119, 140, 176 arian(a) 136, 152, 290, 295, 296, 303, 312 ario-europeană 138 armeana (hayeren) 55, 111, 116, 137, 142, 144, 145, 148, 149, 153, 154, 164, 239, 241, 297, 309, 318, 320, 323, 325, 329, 334, 337 armonie vocalica 86, 138, 139, 141, 176, 177, 178, 179, 210, 213, 238, 239, 241, 242, 244, 248, 250, 251, 252, 255, 256, 269, 274, 277, 280, 282, 283, 284, 286, 287, 290, 301, 304, 308, 310, 311, 313, 314, 315 articol

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
325; v. și pahari dogon 212, 255, 327 dravidiana 50, 89, 97, 119, 121, 122, 123, 138, 174, 175, 226, 243, 247, 248, 256, 266, 274, 283, 303, 307, 308, 310, 330, 340, 342, 347, 351, elamo-~ 123, 226 durată vocalica 88, 259 dyirbal 95, 204, 255, 291 dzongkha (bhutani) 255, 318 E ebraica 58, 62, 96, 97, 115, 135, 167, 169, 170, 173, 240, 255, 256, 260, 269, 272, 294, 347, ~ biblică 111, 255, 256, 347, ~ medievală 256, 347, ~ mishniacă

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
oguz 181, 295 oirat-khalka 183 ojibwe 289, 334 olandeză v. neerlandeza omotică 167, 171, 237, proto-~ 167 opoziție 34, 35, 42, 64, 66, 68, 71, 79, 80, 108, 142, 169, 188, 192, 218, 222, ~ de aspect 169, 299, ~ de cantitate vocalica 178, 192, ~ de nazalitate 192, ~ de sonoritate 141, 192, ~ funcțională 25, 64, 80, ~ lenis/fortis 178, ~ semantica 71, sistem de ~îi 32 ordine 79, 92, 93, 105, 112, 195, 205, ~ facultativa 79, ~ liberă 241, 246, 253, 260, 282, 283, 293

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
195, 222, 250, 264, ~ lexicala 59, 121, ~ triconsonantică 168, 243, reduplicarea ~îi 59, 195 reduplicare 189, 195, 204, 250, 284, 288, 296, ~ morfologica 286, ~a complementului 117, ~a rădăcinii 59, 195 registru 88, 195, ~ (stil) discursiv-pragmatic 195, ~ stilistic 195, 309, ~ vocalic 192 remă 76, 77, 92 retoromana 107, 147, 154, 155, 262, 296, 297, 322, 326 români (rromani, țigăneasca) 116, 117, 146, 152, 296, 334, 337, ~ iberica 116, anglo~ 116, caló 116, lomavren 116 Románia 117, 128, 154, noua ~ 154 romanic

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
212, 264, ~ de scriere 19, 21, 202, 237-315 passim, ~ fonetic/fonologic 116, 181, 195, 204, 291, 311, 314, ~ funcțional 25, 29, 35, 64, 79, ~ pancronic 57, ~ pronominal 205, 293, ~ tonal 88, 177, 243, ~ verbal 126, 137, 157, 205, 212, 299, ~ vocalic 168, 178, 192, model ~ic 13 sistemfrater 232 sîrbă (sîrbo-croată) 104, 165, 303, 327, 333, ~ lusaciană 165, 304 sîrbo-croată 88, 104, 117, 146, 165, 246, 253, 254, 282, 298, 303, 304, 319, 321, 327, 329, 334 slavă 50, 55, 66

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Mariei etc.), văzînd în ele manifestarea unui principiu general de evoluție a limbilor romanice (Al. Graur, Articolul hotărît la numele de persoane românești, în Studii și cercetări lingvistice, XVII, 1966, nr. 1, pp. 23-25). 117 Așa sînt, de pildă, alternantele vocalice cu funcțiune morfonematică din tema unor substantive și adjective romanice: rom. școală - școli, frumos - frumoasă etc. Ele constituie mijloace auxiliare (de "flexiune internă") pentru marcarea opozițiilor "masculin/feminin și singular/plural" (op. cît., pp. 272-273). Caracterul romanic al alternantelor vocalice

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
vocalice cu funcțiune morfonematică din tema unor substantive și adjective romanice: rom. școală - școli, frumos - frumoasă etc. Ele constituie mijloace auxiliare (de "flexiune internă") pentru marcarea opozițiilor "masculin/feminin și singular/plural" (op. cît., pp. 272-273). Caracterul romanic al alternantelor vocalice românești ca mijloc de exprimare a opoziției "masculin/ feminin" a fost semnalat și de mine, într-o lucrare din 1964 (Dumitru Copceag, "Rasgos estructurales románicos de los diftongos rumanos ea, oa", în Revue roumaine de linguistique, IX, nr. 3, 1964

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Și în cazul verbelor se poate invoca existența unei "flexiuni interne": cf. rom. pleacă - plecăm, joaca - jucăm, sp. pienso - pensamos, prueba - probamos; fr. vient - venons; it. muove - moviamo etc. Combătînd punctul de vedere al lui S. Pușcariu, după care alternantele vocalice din flexiunea verbului românesc ar duce la un model slav, am căutat să demonstrez, în lucrarea citată mai sus (Rasgos..., pp. 254-257), caracterul romanic al fenomenului. 120 Firește, "au căutat" și "predilecție" nu trebuie interpretate la propriu, ci că moduri

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779

scenă sub un chip mai bine primit. Aerul din cort se crispase de o bătălie nedeclarată a fumurilor: cel albăstrui și înecăcios îi ecrana pe convivi parcă spre a le amenaja un loc de retragere dincolo de aparențe, în vreme ce, născător, aburul vocalic trandafiriu al civismului topea chiciura imaginii lor habituale spre a le face loc de venire dincoace de ea dintr-o depărtare - trandafirie și ea - a năzuinței colective. O cortină a dispariției și o alta, a reapariției, se înfășurau și desfășurau

[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644

templ-e tablo-uri sigili-i scaun-e colț-uri un num-e lucr-u condei-Ø ou-Ø seminar-Ø niște num-e lucr-uri condei-e ou-ă seminari-i Masculinele se disting de neutre la nivelul dezinențelor de număr; substantivele masculine variabile după număr au toate la plural dezinența -i, vocalic (codr-i) sau ultrascurt (iepuri), indiferent de dezinența de singular. Neutrelor care au dezinența -i la plural le corespunde o altă dezinență de singular: u vocalic, înscris într-un diftong ascendent cu semivocala i: sigiliu-sigilii, consiliu-consilii; dezinența substantivelor masculine este -u

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
nivelul dezinențelor de număr; substantivele masculine variabile după număr au toate la plural dezinența -i, vocalic (codr-i) sau ultrascurt (iepuri), indiferent de dezinența de singular. Neutrelor care au dezinența -i la plural le corespunde o altă dezinență de singular: u vocalic, înscris într-un diftong ascendent cu semivocala i: sigiliu-sigilii, consiliu-consilii; dezinența substantivelor masculine este -u (semivocalic), înscrisă într-un diftong descendent: erou-eroi. Neutrele mai prezintă două substantive cu dezinența -i la plural - în opoziție cu -Ø, la singular: salar-salarii, seminar-seminarii

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
casă, țară), -ea (stea), -à (mușamà), -i (zi) și substantivele masculine terminate în ă (popă, papă, pașă, tată, agă), -ea (beizadea, prâslea) și -i (colibri). Declinarea a II-a: substantive masculine și neutre terminate în consoană (plop, scaun), în u (vocalic sau semivocalic) (codru, teatru, ateu, mausoleu), în i vocalic, semivocalic și ultrascurt (taxi, tei, bordei, unghi, unchi) sau în o (radio, flamingo). Declinarea a III-a: substantive terminate în e, aparținând la toate cele trei genuri: carte, frate, pronume. Tipuri

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
substantivele masculine terminate în ă (popă, papă, pașă, tată, agă), -ea (beizadea, prâslea) și -i (colibri). Declinarea a II-a: substantive masculine și neutre terminate în consoană (plop, scaun), în u (vocalic sau semivocalic) (codru, teatru, ateu, mausoleu), în i vocalic, semivocalic și ultrascurt (taxi, tei, bordei, unghi, unchi) sau în o (radio, flamingo). Declinarea a III-a: substantive terminate în e, aparținând la toate cele trei genuri: carte, frate, pronume. Tipuri de flexiunetc "Tipuri de flexiune" Clasificarea tradițională rămâne nesemnificativă

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
clasă de substantive variabile prezintă dezinențe specifice, în interiorul opoziției cu dezinența de singular, dezinențe condiționate fonetic (alomorfe) și dezinențe accidentale (explicabile însă prin istoria întrebuințării limbii). Substantivele masculine variabile realizează pluralul exclusiv prin dezinența -i, în diferite variante fonetice: i vocalic (codr-i), i semivocalic (ero-i) și i ultrascurt postconsonatic (pom-i). Substantivele feminine variabile realizează pluralul prin trei dezinențe generale: -e, substantivele cu singularul exprimat prin dezinența -ă (cas-ă/cas-e), i, substantivele cu -e, la singular (cart-e/cărț-i) și -le

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
fagi, creangă/crengi t/ț: student/studenți, poartă/porți d/z: ied/iezi, brad/brazi, ladă/lăzi st/șt: artist/artiști l/Ø: copil/copii, porumbel/porumbei sc/șt: mască/măști s/ș: cosaș/cosași str/ștr : astru/aștri Alternanțe vocalice; caracterizează mai ales substantive feminine și, mai rar, masculine: ea/e: perdea/perdele, stea/stele ia/ie: nuia/nuiele, băiat/băieți oa/o: moară/mori, privighetoare/privighetori a/ă: mare/mări, carte/cărți Producerea alternanțelor fonetice nu anulează regularitatea flexiunii

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
G.D., feminin, plural: albe, bune, frumoase, grele, negre (unei, niște, unor) case albe, frumoase Acest tip de flexiune se caracterizează prin gradul maxim de variabilitate și cuprinde majoritatea adjectivelor românești. Adjectivele prezintă la singular, masculin dezinențele -Ø (alb) și -u vocalic (negru) sau semivocalic (greu). Observații: Face excepție de la această clasă, adjectivul june (întrebuințat mai frecvent substantival), care prezintă o omonimie accidentală - masculin singular - feminin plural, ceea ce determină dezvoltarea a numai trei teme distincte 3: Tema 1: N.Ac.G.D., masculin

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
considerat ca având aceeași opoziție de gen adjectivul rău: rău/rea. Concomitent cu dezvoltarea opozițiilor dezinențiale - și cauzate de natura fonetică a acestora -, între formele de masculin și feminin intervin - la nivelul rădăcinii sau la nivelul sufixului adjectival - alternanțe fonetice (vocalice), care întăresc opoziția de gen: e/ea: des/deasă, studențesc/studențească e/a: deșert/deșartă o/oa: ușor/ușoară, trecător/trecătoare ă/ea: rău/rea Rămân invariabile în funcție de gen, dar numai la singular, adjectivele din tipul VI de flexiune, cu

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
în funcție de substantivul determinat. OPOZIȚIA DE NUMĂRTC "OPOZI}IA DE NUM|R" Dezinențele prin care se realizează opoziția singular-plural sunt relativ diferite în funcție de gen. Masculin; indiferent de dezinența de singular, toate adjectivele primesc, la plural, dezinența -i în cele trei variante: vocalic, semivocalic, ultrascurt: • -Ø/-i: alb/albi • -u/-i: negru/negri • -u/-i: auriu/aurii, nou/noi • -Ø/-i: studențesc/studențești, lung/lungi • -e/-i: subțire/subțiri Observații: La plural, adjectivul roșu, neregulat, se caracterizează prin intrarea dezinenței într-un diftong

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
stângace, fetiță/fetițe precoce. Se impune ca marcă definitorie în mod absolut pentru genul feminin corelația dezinențială -ă (singular)/-e (plural) și dezinența -le de plural. În desfășurarea flexiunii, opoziția dezinențială de număr este însoțită și întărită de alternanțe fonetice (vocalice și consonantice), pe care le provoacă dezinențele de plural. Alternanțe consonantice c/¥: mic/mici; mică/mici l/Ø: gol/goi g/©: lung/lungă/lungi x/cș: mixt/micști d/z: crud/cruzi sc/șt: studențesc/studențească/studențești, brusc/bruști, bruscă

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]