365 matches
-
este celebră pentru măștile și statuetele sale de cult) familia nigero-congoleză (clasificare incertă), ramura atlantico-congoleză, grupul voltaico-congolez sau limba izolată; tonala; SOV latină 94. dolgan O Krasnoyarsk Krai (Federația Rusă) marea familie uralo-altaică, familia turcica siberiana, ramura dolgan; aglutinanta; armonie vocalica; nu are gen gramatical; SOV chirilica 95. dyirbal N Australia (Queensland); pe cale de dispariție; trăsături particulare care au făcut-o celebra pentru lingviști familia pama-nyungan; printre cele mai cunoscute și citate limbi ergative transcriere latină 96. dzongkha (bhutani) O Bhutan
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Imperiul Elamit (Orientul Mijlociu, 2800-300 i.C.) izolată; posibilă legătură cu limbile dravidiene; aglutinanta cuneiforma elamita adaptată după cuneiforma sumero-akkadiană 100. enet N Rusia (Siberia, Laponia); două varietăți: de tundra și de pădure familia uraliană, ramura samoeda, grupul de nord; armonie vocalica; aglutinanta pînă în 1986 limba nescrisa, actualmente chirilica 101. engleză O în 54 de state: Africa de Sud, Antigua și Barbuda, Australia, Bahams, Barbados, Belize, Botswana, Camerun, Canada, Dominica, Eritreea, Fiji, Filipine, Gambia, Ghana, Grenadă, Guyana, Guyana, Irlanda, Jamaica, Kenya, Kiribati, Lesotho, Liberia, Malawi
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Tartu; texte religioase tipărite în sec. al XVI-lea; limba literară se constituie în sec. al XIX-lea; puternică influență din partea limbii germane familia uralică, ramura fino-ugrică, grupul finic; formă de tranziție între limbile aglutinante și cele flexionare; trei durăte vocalice și consonantice; SVO; adj. - subst. latină cu diacritice suplimentare 105. etrusca LM, vorbită între sec. VIII i.C. - sec. ÎI i.C. în Etruria (Italia centrală de astăzi) probabil ne-indo-europeană, aglutinanta etrusca, de influență grecească 106. ewe N Ghana, Togo
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ce stă la originea limbilor din familia caucaziana; aglutinanta; ergativă silabarică cuneiforma akkadiana și idiograme sumeriene 147. iakută (sakha tyla) OR în Republică Sakha (Iakuția) din Siberia (Federația Rusă) familia altaica, ramura turcica, grupul turcic siberian de nord; aglutinanta, armonie vocalica; fără gen gramatical; SOV chirilica, cu cinci litere suplimentare 148. ibanag N Filipine (Isabela și Cagayan) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul filipinez; VSO latină 149. iberă LM, Peninsula Iberica, coasta mediteraneeana, pînă în sec. I - ÎI d.C.; înlocuită de latină
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de catalana limba izolată; considerată de unii lingviști limba autohtonă, ne-indo-europeană; cuvinte comune cu limba basca semi-silabarică iberica (signario ibérico) 150. ibo (igbo) OR Nigeria (Biafra și delta fluviului Niger) familia nigero-congoleză, grupul kwa sau gr. nigero-camerunian; limba tonala, armonie vocalica de tip încrucișat; topica SVO și subst. - adj. latină (alfabet "Africa") 151. idiș (iudeo-germană) N Israel, SUA, Belgia etc.; a servit că limba vernaculara comunităților evreiești din Europa Centrală și Orientala familia indo-europeană, ramura germanica, grupul de vest; VSO; adj.
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
brahmi) 179. kanuri N Ciad, Nigeria, Niger, Camerun familia nilo-sahariană, ramura sahariana (sau nilo-ciadiană), grupul kanuri-kanembu; SOV latină "Africa", arabă Ajami (ocazional) 180. karakalpak OR Uzbekistan (Karakalpakistan) / N Kazahstan, Afganistan, Rusia familia altaica, ramura turcica, grupul kiptchak meridional; SOV; armonie vocalica arabă, latină, chirilica; revenire la alfabetul latin 181. kareliană (careliană) O Rusia (Rep. Karelia) / N Finlanda; considerată și dialect al limbii finlandeze; kareliană propriu-zisă, lude și olonețiană familia uralică, ramura fino-ugrică, grupul finic; armonie vocalica latină 182. karen N Myanmar
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
grupul kiptchak meridional; SOV; armonie vocalica arabă, latină, chirilica; revenire la alfabetul latin 181. kareliană (careliană) O Rusia (Rep. Karelia) / N Finlanda; considerată și dialect al limbii finlandeze; kareliană propriu-zisă, lude și olonețiană familia uralică, ramura fino-ugrică, grupul finic; armonie vocalica latină 182. karen N Myanmar (fosta Birmanie), Thailanda; considerată și grup de limbi cu 14 varietăți familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul karen; SVO monastic script (scriere mon), mission script (alfasilabar bazat pe alfabetul birman) 183. kașmiriană (kashmiri) O India (Jammu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
alte limbi bantu + franceză, portugheză, engleza latină și mandombé (scriere tip silabar, inventată în 1978 pentru a transcrie mai multe limbi africane) 200. kîrgîza O Kîrgîzstan / N Tadjikistan, China, Afghanistan, Rusia familia altaica, ramura turcica, grupul kiptchak meridional; aglutinanta, armonie vocalica; SOV; adj. - subst. arabă (în trecut), latină, chirilica cu litere suplimentare 201. klingoniană limba artificială imaginara creată de Marc Okrand, folosită în filmul Star Trek. aglutinanta; OSV; sintaxa asimilată celei a limbilor amerindiene latină 202. komi O Republică Komi și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Olanda; N Belgia, Germania; dialect germanic occidental familia indo-europeană, ramura germanica, grupul germano-neerlandez; accentuala; tonala latină 220. lingala (ngala) Națională în R. D. Congo și în Republică Congo / N Angola, R. Centrafricana familia negroafricană, ramura nigero-congoleză, grupul bantu meridional; armonie vocalica; SVO transcriere latină adaptată și scriere mandombé 221. lingua franca limba vehiculara compozita (un fel de pidgin) vorbită din Evul Mediu pînă în sec. al XIX-lea pe țărmurile Mării Mediterane mai ales de marinari și negustori; cuvinte luate mai
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
i.C. familia indo-europeană, ramura anatoliană cuneiforma, apoi hieroglifica proprie 227. luxemburgheza O Luxemburg / N Belgia, Franța, Germania familia indo-europeană, ramura germanica occidentală, grupul franconic; accentuala; SVO latină 228. maasai (maa) N Kenya; Tanzania familia nilo-sahariană; ramură nilotica; tonala; armonie vocalica; prepoziții; VSO latină 229. macedoneană O Macedonia / N Șerbia, Albania, Bulgaria, Grecia; lingviștii bulgari o considera dialect bulgar Limba de tranziție dintre bulgară și sîrbo-croată, măi asemănătoare cu prima. Primele texte din sec. al XVII-lea. Această limbă slavă nu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în Europa; primul text - un discurs funebru de la sfîrșitul sec. XII - începutul sec. XIII; circa 250 de cuvinte moștenite din limba uralică primitivă; printre dialecte: transilvănean, secui și graiul ceangău în Moldova. familia uraliană, ramura fino-ugrică, grupul ugric; aglutinanta, armonie vocalica; SOV + ordine liberă latină 234. makua N Mozambic, Malawi, Tanzania familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu latină 235. malaeza (bahasa Malaysia) O Malaysia, Brunei, Singapore / N Indonezia, Thailanda familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul malaez; SVO; indoneziana este în realitate una
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Tahiti) familia austroneziana, ramura malayo-polineziene oceanice, grupul polinezian, subgrupul tahitian; morica; fără scriere, sistem de frînghii cu noduri (în trecut); latină 246. mari (ceremîșă) O Republică Mari El (Federația Rusă) familia uralică, ramura fino-ugrică, grupul fino-parmian, subgrupul fino-volgaic; aglutinanta; armonie vocalica; SOV; adj. - subst. latină, chirilica 247. marshalleza (ebon) O Insulele Marshall/Nauru; limba vernaculara; două dialecte: ratak și ralik familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul micronezian; reduplicare cu rol gramatical; SVO latină 248. marwari N India (Rajasthan, Haryana, Gujarat, Sindhi), Pakistan familia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
malaezian; SVO latină 255. mon N Myanmar (fosta Birmania), Thailanda familia austro-asiatică, ramura mon-khmer, grupul monic mon, derivată din scrierea indiană brahmi; sursă a scrierii birmaneze 256. mongola O Mongolia / N Kîrgîzstan, Rusia, China marea familie uralo-altaică, ramura mongola; armonie vocalica; SOV; adj. -subst. mongola, derivată din scrierea uigură; a folosit și alfasilabarul pags-pa sau scrierea "pătrată" (folosită pentru toate limbile imperiului mongol) 257. mordvină două limbi/dialecte, erza și mokșa, O în Republică Mordovia/Mordvinia (Federația Rusă) marea familie uralo-altaică
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mongola, derivată din scrierea uigură; a folosit și alfasilabarul pags-pa sau scrierea "pătrată" (folosită pentru toate limbile imperiului mongol) 257. mordvină două limbi/dialecte, erza și mokșa, O în Republică Mordovia/Mordvinia (Federația Rusă) marea familie uralo-altaică, familia uralică; armonie vocalica chirilica 258. more OR Burkina Faso / N Ghana, Togo, Benin, Coasta de Fildeș, Mali familia nigero-congoleză, ramura voltaico-congoleză, grupul gur latină 259. motu N Paua Nouă Guinee; mai este denumită "adevărată motu", pentru a fi deosebită de pidginul hiri motu familia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
a transformat într-o limbă germanica diferită, afrikaans familia indo-europeană, ramura germanica, grupul occidental; accentuala; SVO + V2 + SOV + VSO latină 267. neneț N Rusia (Siberia); două varietăți: de pădure și de tundra familia uralică, ramura samoeda, grupul de nord; armonie vocalica; aglutinanta chirilica 268. nepaleza (nepali) O Nepal, India (Sikkim) / N Bhutan, Brunei familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian pahari; SOV devanagari 269. newari (nepal bhasa) N Nepal; a fost O în Nepal sub dinastia Malla, pînă în sec. XVIII familia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Osetia de Sud, Georgia, Turcia familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian oriental; SOV chirilica + o literă proprie (æ) 281. ostiacă (khanty, xanti) N Rusia (Siberia, cursul inferior al fluviului Obi) familia uralică, ramura fino-ugrică, grupul ugric, subgrupul ob-ugrian; aglutinanta; armonie vocalica; SOV; adj. - subst. latină, chirilica 282. palauana O Palau / N Guam, Insulele Mariane familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul occidental; VOS latină; silabar japonez katakana 283. pali LM; o prakrită apropiată de sanscrita; primele texte budiste, tipitaka, s-au păstrat în pali
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
283, 308, 310, 311, 312, 314, 342, 351, 362, proto-~ 176, 177, 181 alteritate 33, 34, 40, 41, 47, 65, 99, 126, 127, 131, 356 alternanta 77, 88, 89, ~ consonantica 89, 139, 178, 201, ~ fonetica 58, 59, 101, ~ morfologica 141, ~ vocalica 68, 89, 139, 141, 168, 220 amerindă 219 amerindiana 18, 44, 58, 61, 62, 77, 88, 90, 91, 93, 94, 115, 116, 120, 121, 122, 123, 139, 201, 204, 218, 219, 220, 222, 223, 226, 227, 228, 239, 241, 242
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
119, 140, 176 arian(a) 136, 152, 290, 295, 296, 303, 312 ario-europeană 138 armeana (hayeren) 55, 111, 116, 137, 142, 144, 145, 148, 149, 153, 154, 164, 239, 241, 297, 309, 318, 320, 323, 325, 329, 334, 337 armonie vocalica 86, 138, 139, 141, 176, 177, 178, 179, 210, 213, 238, 239, 241, 242, 244, 248, 250, 251, 252, 255, 256, 269, 274, 277, 280, 282, 283, 284, 286, 287, 290, 301, 304, 308, 310, 311, 313, 314, 315 articol
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
325; v. și pahari dogon 212, 255, 327 dravidiana 50, 89, 97, 119, 121, 122, 123, 138, 174, 175, 226, 243, 247, 248, 256, 266, 274, 283, 303, 307, 308, 310, 330, 340, 342, 347, 351, elamo-~ 123, 226 durată vocalica 88, 259 dyirbal 95, 204, 255, 291 dzongkha (bhutani) 255, 318 E ebraica 58, 62, 96, 97, 115, 135, 167, 169, 170, 173, 240, 255, 256, 260, 269, 272, 294, 347, ~ biblică 111, 255, 256, 347, ~ medievală 256, 347, ~ mishniacă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
oguz 181, 295 oirat-khalka 183 ojibwe 289, 334 olandeză v. neerlandeza omotică 167, 171, 237, proto-~ 167 opoziție 34, 35, 42, 64, 66, 68, 71, 79, 80, 108, 142, 169, 188, 192, 218, 222, ~ de aspect 169, 299, ~ de cantitate vocalica 178, 192, ~ de nazalitate 192, ~ de sonoritate 141, 192, ~ funcțională 25, 64, 80, ~ lenis/fortis 178, ~ semantica 71, sistem de ~îi 32 ordine 79, 92, 93, 105, 112, 195, 205, ~ facultativa 79, ~ liberă 241, 246, 253, 260, 282, 283, 293
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
195, 222, 250, 264, ~ lexicala 59, 121, ~ triconsonantică 168, 243, reduplicarea ~îi 59, 195 reduplicare 189, 195, 204, 250, 284, 288, 296, ~ morfologica 286, ~a complementului 117, ~a rădăcinii 59, 195 registru 88, 195, ~ (stil) discursiv-pragmatic 195, ~ stilistic 195, 309, ~ vocalic 192 remă 76, 77, 92 retoromana 107, 147, 154, 155, 262, 296, 297, 322, 326 români (rromani, țigăneasca) 116, 117, 146, 152, 296, 334, 337, ~ iberica 116, anglo~ 116, caló 116, lomavren 116 Románia 117, 128, 154, noua ~ 154 romanic
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
212, 264, ~ de scriere 19, 21, 202, 237-315 passim, ~ fonetic/fonologic 116, 181, 195, 204, 291, 311, 314, ~ funcțional 25, 29, 35, 64, 79, ~ pancronic 57, ~ pronominal 205, 293, ~ tonal 88, 177, 243, ~ verbal 126, 137, 157, 205, 212, 299, ~ vocalic 168, 178, 192, model ~ic 13 sistemfrater 232 sîrbă (sîrbo-croată) 104, 165, 303, 327, 333, ~ lusaciană 165, 304 sîrbo-croată 88, 104, 117, 146, 165, 246, 253, 254, 282, 298, 303, 304, 319, 321, 327, 329, 334 slavă 50, 55, 66
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Mariei etc.), văzînd în ele manifestarea unui principiu general de evoluție a limbilor romanice (Al. Graur, Articolul hotărît la numele de persoane românești, în Studii și cercetări lingvistice, XVII, 1966, nr. 1, pp. 23-25). 117 Așa sînt, de pildă, alternantele vocalice cu funcțiune morfonematică din tema unor substantive și adjective romanice: rom. școală - școli, frumos - frumoasă etc. Ele constituie mijloace auxiliare (de "flexiune internă") pentru marcarea opozițiilor "masculin/feminin și singular/plural" (op. cît., pp. 272-273). Caracterul romanic al alternantelor vocalice
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
vocalice cu funcțiune morfonematică din tema unor substantive și adjective romanice: rom. școală - școli, frumos - frumoasă etc. Ele constituie mijloace auxiliare (de "flexiune internă") pentru marcarea opozițiilor "masculin/feminin și singular/plural" (op. cît., pp. 272-273). Caracterul romanic al alternantelor vocalice românești ca mijloc de exprimare a opoziției "masculin/ feminin" a fost semnalat și de mine, într-o lucrare din 1964 (Dumitru Copceag, "Rasgos estructurales románicos de los diftongos rumanos ea, oa", în Revue roumaine de linguistique, IX, nr. 3, 1964
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Și în cazul verbelor se poate invoca existența unei "flexiuni interne": cf. rom. pleacă - plecăm, joaca - jucăm, sp. pienso - pensamos, prueba - probamos; fr. vient - venons; it. muove - moviamo etc. Combătînd punctul de vedere al lui S. Pușcariu, după care alternantele vocalice din flexiunea verbului românesc ar duce la un model slav, am căutat să demonstrez, în lucrarea citată mai sus (Rasgos..., pp. 254-257), caracterul romanic al fenomenului. 120 Firește, "au căutat" și "predilecție" nu trebuie interpretate la propriu, ci că moduri
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]