35,255 matches
-
găseau adevăratele ramificații ale destinului, sistemul său venos final. Odată ajuns în acel ținut, el devenea imens, iar lumea se vedea ca privită din altă lume. Ciuliniș și mărăciniș și cele de pe urmă cîmpuri părăginite. Am auzit o voce lăuntrică voind să mă înfricoșeze. "O să te omoare aici... Au cuțite de oțel făcute din oțelul șinelor moarte și din cauza asta sînt cumplite". Diogene mi-a spus trecînd pe acolo: - Bună seara... Da, eu sînt... Așa erau ruinele și vremea mea... Sînt
Omul pierdut(fragment) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13965_a_15290]
-
capela unde fusese expusă Anna-Tante, prima înmormântare la care asistase de curând, cu mult interes, până când leșinase tot ținându-și răsuflarea. Se temea că și de astă dată va simți slăbiciunea aceea și amețeala, că va cădea, și de aceea, voind să-și abată gândul de la mirosul ce emana din sera ticsită de flori, cu care se continua dincolo de un glasvand deschis salonul, privea încordându-și atenția spre cele două figuri gigantice din portretele de pe perete. Încăperea era atât de întunecoasă
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
de la moară, că apa vine peste mine, când m-am trezit. Deschisesem ochii și, iată, vedeam acum pe perete tabloul, iar ceasul arăta puțin înainte de șase. M-am uitat în jur, eram singur. Lângă mine, cu capul pe pernă, Arlechinul. Voiam să o strig pe Sybile, când am auzit-o vorbind într-o altă cameră. Nu înțelegeam ce spune, mai ales că vocea ei era acoperită de alta, mult mai puternică, mai severă, aceea a lui Herr Doktor. Așteptam să termine
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
Nu știu de ce să se apuce, trăiesc de pe o zi pe alta. Au fost izgoniți de pe unde au muncit cînd au început concedierile în masă - țăranii se descurcă. Dar acești nefericiți s-au dus la oraș să muncească pentru că nu voiau să muncească la CAP. Nu mai voiau să fie țărani. Izgoniții ăștia care au certificate de strungari, electricieni, macaragii și care erau cineva la ei în sat, s-au întors la țară cu coada între picioare. Unii au redevenit țărani
Părerile românilor despre români by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13969_a_15294]
-
de pe o zi pe alta. Au fost izgoniți de pe unde au muncit cînd au început concedierile în masă - țăranii se descurcă. Dar acești nefericiți s-au dus la oraș să muncească pentru că nu voiau să muncească la CAP. Nu mai voiau să fie țărani. Izgoniții ăștia care au certificate de strungari, electricieni, macaragii și care erau cineva la ei în sat, s-au întors la țară cu coada între picioare. Unii au redevenit țărani, alții nu știu de ce să se apuce
Părerile românilor despre români by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13969_a_15294]
-
de exemplare ale revistei și vinul dintr-un butoi, gratis). Erau prezenți toți membrii noii redacții, plus ziariști de la alte publicații. La un foc de proporțiile unui incendiu, se frigea un porc întreg, rotit încet, cu ajutorul unei manivele. Cei care voiau să țină post, aveau la dispoziție un cazan cu iahnie de fasole ( eu, fiind evlavios cu intermitențe, am luat și din una, și din alta). Marea surpriză a fost fanfara țigăneasco-țărănească adusă de Mircea Dinescu din nu știu ce sat din Bărăgan
Infernul vesel by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13986_a_15311]
-
orală coordonate de Smaranda Vultur: și acestea, însă, predominant monologice și narative. S-a recurs adesea la analiza pragmatică a dialogurilor din textele literare: procedeul e justificat doar în măsura în care presupune o bază de comparare cu dialogul real. În fine, cine voia să studieze dialoguri reale era obligat să le înregistreze și să le transcrie pe cont propriu. Cercetări serioase nu se pot însă face fără un corpus bogat și alcătuit pe principii unitare în vederea acestui scop. Din materialul strîns în ultima
Cum vorbim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14012_a_15337]
-
vagabond politic. Un nimeni complexat și fără scrupule care a ajuns șef de stat. Toate poveștile cu Saddam care a făcut și a dres pentru irakieni se ofilesc în comparație cu războiul personal în care Saddam a tîrît Irakul. La noi, Ceaușescu voia să ducă un război personal împotriva românilor din Timișoara. Hitler era convins că, fără el, Germania nu mai merită să existe. Mă întorc însă la filmul meu de la ambasada Irakului. Nefericiții aflați la post probabil că după ce l-au scos
Papucul anti Saddam by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14026_a_15351]
-
de Stat american despre cum se respectă drepturile omului în România, raport în care e menționat și nivelul alarmant al corupției. Raportul se bazează pe date învechite a zis oficialitatea din România, bătîndu-le implicit obrazul americanilor, într-o reacție care voia să zică în subtext "noi vă susținem și voi ne criticați?". Ambasada Statelor Unite la București a răspuns politicos acestui mesaj supărat, salutînd, în limbaj diplomatic, progresele făcute de România în ultimii ani. După care mesaj a venit discursul ambasadorului Guest
Corupția după Guest by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13997_a_15322]
-
ceasurile în care părea că se identifică trupește cu gerul și cu ploaia. Pe el am îndrăznit să-l întreb cum îl cheamă și care îi era necazul. "Sunt bolnav cu picioarele. Rău de tot. Am fugit din spital, că voiau să mi le taie, ca să nu mor. Dumnezeu cu mila, ce-o ști să facă cu mine. Da, am o fiică, și am un acoperiș. Dar vine rar pe la mine, și-mi ia tot ce am. Și ciorapii din picioare
Cu mărul în brațe by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14015_a_15340]
-
Cazul Andrei Gheorghe a prilejuit mass-media de toate felurile un admirabil exercițiu de solidaritate. Luînd povestea la bani mărunți, presa - folosesc termenul în sens larg - a descoperit că un anume procuror Mircea Petrescu a făcut fixație pe Andrei Gheorghe și voia să-l înfunde cu orice preț. După ce media - în mod special Antena 1, cu Marius Tucă pe post de detectiv, într-o investigație în direct admirabilă - au făcut lumină în cazul realizatorului de la ProFM, procurorului Petrescu i s-a luat
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14027_a_15352]
-
fie - Eu/ cînd toată ființa mea rîvnea/ a fi ca ei, a fi chiar zeu" "întîi ieșiră din mulțime/ niște roboți îngălbeniți/ (cîntînd și fals, și fără rime)/ urmați de cîțiva răzvrătiți;// apoi urmară alchimiștii/ și astrologii cu breton" "noi voiam să fim primiți/ de băștinași bănuitori/ strigînd: «nu sînt filopoliți» (sic!) șn.m., R.R.ț". În afară de călătoria prin corp, autorul încearcă și un alt registru: rescrierea poemelor "de geneză" ale autorilor noștri premoderni, în special Ion Heliade Rădulescu ("pămîntul era
Glasuri dulci de la nadir by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14032_a_15357]
-
le șteargă de praf, înconjurată de sunetul înfundat al vieții altora de deasupra, de dedesubt, din jur. Doctorul Azad era un bărbat mititel, precis, a cărui vorbă, spre deosebire de obiceiul bengalez, depășea doar cu un sfert de decibel nivelul șoaptei. Dacă voiai să auzi ce spune, erai obligat să te apleci în direcția lui, așa încît toată seara Chanu rămase parcă atîrnat de buzele lui. - Veniți, îi zise doctorul Azad lui Nazneen care se pregătea să-i servească preumblîndu-se prin spatele mesei
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
uscat răzbătu un hîrîit. - Cînd am ajuns aici, eram tînăr. Plin de ambiții. De vise mari. Cînd am coborît din avion, aveam diploma în valiză și cîteva lire în buzunar. Îmi închipuiam că aveam să fiu primit cu brațele deschise. Voiam să intru în serviciul public și să devin secretarul particular al primului-ministru. - În timp ce povestea, glasul îi crescu în intensitate, umplînd camera. - Acesta era planul meu. Apoi am aflat că lucrurile erau puțin altfel. Oamenii de aici nu fac nici o deosebire
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
cu care te mai poți descurca; alta americană care nu-ți lasă nicio șansă"! La hotel, ori de câte ori ieșeai din lift, indiferent de etaj, te ciocneai de o persoană bine clădită care se-nvârtea pe acolo aparent fără nicio treabă. Dacă voiai să utilizezi telefonul, trebuia mai întâi să anunți recepția că doreai să-l pună în funcțiune. Și apoi urma marea jecmăneală: calculau într-un mod ininteligibil costul convorbirilor, încât întotdeauna aveai de plătit mult mai mult decât era tariful pe
Mentalitate socialistă by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10364_a_11689]
-
prefere, Dugu își învinge adversarul, pe Achim, care îi era superior după calculul hîrtiei. În lumea agrestă a lui Preda, ciomăgeala e un act curent care rezolvă radical conflictele. Niculae Moromete, copil încă, lovește cu măciuca un alt copil care voia să-l sperie deghizat în fantomă. Acesta se răzbună tot cu bîta. Fratele mai mare al lui Niculae, Achim, organizează un duel între acesta și adversar în care primul își ia revanșa. Începerea ostilităților este trîmbițată de fratele-arbitru astfel: "- Repede
Agresiuni, încăierări și arme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10392_a_11717]
-
pândeam pe ceilalți: mi-era teamă de răutatea,/ de insectarele, de neștiința lor sacră./ aș fi urlat și blestemat, au plecat./ fiara coborî de pe plantă neobservată./ O cunoscusem: trăisem cea dintâi experiență adevărată./ am încercat să plâng, n-am izbutit./ voiam să mă sinucid, n-am făcut-o./ soarele se scufunda în calcarul translucid al dealului./ dealul sub mine lumina". Nimic obscen în evocarea directă a mărunțelului, dar indispensabilului organ al gândăceilor și muștelor, buburuzelor și cărăbușilor; și, de asemenea, nici o
Nirvana by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10391_a_11716]
-
eliminarea imposturii și de acțiune în convergență a adevăratei elite intelectuale. Cum putem avea prestigiu ca țară de cultură, când coordonatorul tratatului de istorie a românilor publicat de Academia Română recunoaște senin existența unor capitole plagiate într-o operă care se voia a fi cartea de vizită națională în domeniul istoriografiei? O ultimă remarcă: Alexandru Baumgarten deplânge absența "unui mediu academic care să înțeleagă faptul că necesitatea dialogului intern stimulează și stabilește criteriile de valoare". Exemplul său este o ediție, traducere și
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
Hristos), e pusă de Origen în legătură cu ruga Domnului Iisus, din grădina Ghetsimani (Mt. 26, 39), cum se vede din In Math. Comm. Series, 92, PG, 13, 1742 - 1743. (n.s. 161, p. 373) footnote>. Când râvneau mai multă cinste cei care voiau să fie așezați de-a dreapta și de-a stânga lui Iisus în Împărăția Sa, le-a spus Domnul: Puteți bea paharul pe care Eu îl voi bea? (Mt. 20, 22), prin pahar înțelegând martiriul, după cum apare lămurit și din: Părinte
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Împărăția Sa, le-a spus Domnul: Puteți bea paharul pe care Eu îl voi bea? (Mt. 20, 22), prin pahar înțelegând martiriul, după cum apare lămurit și din: Părinte, de este cu putință, treacă de la Mine paharul acesta, însă nu precum voiesc Eu, ci precum voiești Tu (Mt. 26, 39; Mc. 14, 36). Mai învățăm și că cel care bea acel pahar pe care l-a băut Iisus va ședea și va împărăți și va judeca împreună cu Împăratul împăraților<footnote Notă Pr.
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
spus Domnul: Puteți bea paharul pe care Eu îl voi bea? (Mt. 20, 22), prin pahar înțelegând martiriul, după cum apare lămurit și din: Părinte, de este cu putință, treacă de la Mine paharul acesta, însă nu precum voiesc Eu, ci precum voiești Tu (Mt. 26, 39; Mc. 14, 36). Mai învățăm și că cel care bea acel pahar pe care l-a băut Iisus va ședea și va împărăți și va judeca împreună cu Împăratul împăraților<footnote Notă Pr. Bodogae: Așa cum i-a
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
tăiat și îmbucătățit. Nu poate fi o biruință mai mare ca aceasta! Călăii n-au putut să biruie pe aceia pe care îi aveau în mână și în puterea lor, pe aceia pe care, legându-i, îi strujeau atât cât voiau, ci, dimpotrivă, au fost biruiți de ei în modul cel mai jalnic. Că nu luptau cu ei, ci cu Dumnezeu, Care locuia în ei! Și știe orișicine că acela care se luptă cu Dumnezeu trebuie neapărat să fie desăvârșit înfrânt
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Problemele vieții, p. 14) Chinurile la care au fost supuși mucenicii „... Și poporul de jos în zadar se bucură de chinurile noastre. Căci bucuria, pe care și-o socotește numai a lui, este în întregime a noastră, ca unii care voim mai bine să îndurăm chinul, decât să ne lepădăm de Dumnezeu. Dimpotrivă, cei care ne urăsc pe noi ar trebui să se întristeze, iar nu să se veselească, pentru că noi suntem aceia care am dobândit ceea ce am ales”. (Tertulian, Apologeticul
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
se întristeze, iar nu să se veselească, pentru că noi suntem aceia care am dobândit ceea ce am ales”. (Tertulian, Apologeticul, XLIX, 6, în PSB, vol. 3, p. 107) „O, nenorociților (păgâni), nu înțelegeți că nu există nimeni, care fără motiv să voiască pentru el suferința unei pedepse, sau care să poată suporta chinurile fără puterea lui Dumnezeu?” (Minucius Felix, Dialogul Octavius, XXXVII, 6, în PSB, vol. 3, p. 391-392) „După ce el (Sfântul Policarp) zise amin și-și sfârși rugăciunea, oamenii însărcinați cu
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Mc. 11, 24; Lc. 11, 9; In. 16, 24) a dat celor ce au cerut moartea pe care și-o dorise fiecare. Astfel, când discutau între ei despre pătimirea pe care și-ar dori-o, Saturninus mărturisea întradevăr că ar voi să fie aruncat la toate fiarele, ca să poarte adică o coroană mai glorioasă. Așadar, la începutul spectacolului, pe când el și Revocatus se luptau cu un leopard, au fost atacați pe scenă și de un urs. Saturus însă de nimic nu
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]