648 matches
-
corespunde arhitecturii ruse ci arhitecturii monahale românești, aidoma cu cea a mănăstirilor din Nordul Moldovei. Numeroase clipuri și filme prezintă noua construcție din perioada țaristă drept biserica istorica a mănăstirii Căpriana, fapt cu atât mai condamnabil cu cât adevărata biserică voievodală, aflată la doar câțiva zeci de metri de biserica nouă, nu este încă renovată și în interior. Regimul comunist al președintelui Voronin a anunțat încheierea lucrărilor de renovare a complexului monahal cu toate că lucrările la adevărata biserică voievodală a lui Ștefan
Mănăstirea Căpriana () [Corola-website/Science/308078_a_309407]
-
cât adevărata biserică voievodală, aflată la doar câțiva zeci de metri de biserica nouă, nu este încă renovată și în interior. Regimul comunist al președintelui Voronin a anunțat încheierea lucrărilor de renovare a complexului monahal cu toate că lucrările la adevărata biserică voievodală a lui Ștefan cel Mare nu fuseseră încă finalizate. Confuzia între cele două biserici este menținută și astăzi în detrimentul ctitoriei voievodale autentice, slujba religioasă nefiind oficiată în biserica lui Ștefan cel Mare. Una dintre explicații constă în faptul că Mitropolia
Mănăstirea Căpriana () [Corola-website/Science/308078_a_309407]
-
Regimul comunist al președintelui Voronin a anunțat încheierea lucrărilor de renovare a complexului monahal cu toate că lucrările la adevărata biserică voievodală a lui Ștefan cel Mare nu fuseseră încă finalizate. Confuzia între cele două biserici este menținută și astăzi în detrimentul ctitoriei voievodale autentice, slujba religioasă nefiind oficiată în biserica lui Ștefan cel Mare. Una dintre explicații constă în faptul că Mitropolia Moldovei, aflată în subordinea Bisericii Ortodoxe Ruse promovează teoria istoriei comune a bisericii ruse și a credinței în Basarabia. Precizăm faptul
Mănăstirea Căpriana () [Corola-website/Science/308078_a_309407]
-
a credinței în Basarabia. Precizăm faptul că în Basarabia există o Mitropolie a Basarabiei și o Mitropolie a Moldovei, cea din urmă fiind subordonată Moscovei. După 7 aprilie 2009, noul guvern nu a reușit nici până în prezent restaurarea interiorului bisericii voievodale Adormirea Maicii Domnului. Specialiștii din Marea Britanie au apreciat că: „Renovarea s-a făcut pe baza unor criterii pe care le -a fost greu să le definesc după inspectarea clădirii. În nici un caz prezervarea patrimoniului artistic și istoric - și așa nu
Mănăstirea Căpriana () [Corola-website/Science/308078_a_309407]
-
Un alt moment important și controversat al domniei lui Radu I îl reprezintă stăpânirea asupra țaratului de Vidin. La baza acestei teorii ar sta o inscripție ilizibilă de pe zidurile bisericii domnești de la Curtea de Argeș, în care unii cercetători au identificat titulatura voievodală „domn singur stăpânitor al Ungrovlahiei, al Vidinului și al oblastiei Vidinului“. Într-adevăr, relațiile erau încordate între domnitorii munteni Vladislav I, Radu I și țarii bulgari de la Târnovo și Vidin, Șișman și Ioan Strațimir, aflați ei înșiși în dispute aprige
Radu I () [Corola-website/Science/298854_a_300183]
-
stăpânului firesc. Este posibil ca același lucru să-l fi făcut și fratele său, dovezile în acest sens fiind însă insuficiente. Momentul morții voievodului este necunoscut, la fel ca și mormântul său. În urma săpăturilor efectuate în anul 1920 în necropola voievodală din incinta bisericii domnești de la Curtea de Argeș, a fost descoperit un bogat mormânt de sfârșit de secol al XIV-lea presupus a fi al lui Radu I. Costumația defunctului, accesoriile vestimentare și bijuteriile îl arată pe posesor ca pe un puternic
Radu I () [Corola-website/Science/298854_a_300183]
-
pe nume Bibarch, iar la 10 aprilie 1451, Iancu de Hunedoara confirmă pe voievodul Moga din Hălmagiu în drepturile sale de voievod al românilor din regiunile Căpâlna, Băița și Hălmagiu, teritorii întinse din județele Arad și Hunedoara. Cunoscut ca reședință voievodală, în Hălmagiu a existat și o viață religioasă intensă cu episcopi, protopopi și lăcașuri de cult proprii. Cea mai veche biserică ortodoxă existentă azi în Hălmagiu, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, datează din secolul XIV, după cum atestă săpăturile arheologice efectuate
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324486_a_325815]
-
șantierului era format din: Dorin Popescu - responsabil, Gheorghe Cantacuzino, Gheorghe Diaconu, Sebastian Morintz, Dinu V. Rosetti, Nicolae Simache, prof. Ion Ionașcu - consilier pentru partea istorică, studenți: Al. Popeia, M. Sânpetru, M. Zgâbea), când sunt trasate primele secțiuni în perimetrul curții voievodale. În decursul celor peste 50 de ani de cercetări sistematice neîntrerupte și-au adus contribuția o pleiadă de arheologi printre care îi menționăm pe Gheorghe Diaconu (sufletul șantierului timp de 45 de ani), Gheorghe Cantacuzino, Victor Teodorescu, Dinu V. Rosetti
Rezervația Arheologică „Târgșoru Vechi” () [Corola-website/Science/331362_a_332691]
-
duce firul basmului său până la capăt. Asistăm fără voie la o inițiere masculină la care participă martori, personaje mai mult sau mai puțin mitice. Senzualitatea clipei, În care dragostea pare aproape lumească, este redată cu finețe, eleganță și În culori voievodale. Carte de duminică la amiază! O carte de artă și pentru care autorul, dar și ilustratorul merită toată admirația noastră! Aruna zeița cu degete trandafirii, Arlechinul și cărțile de tarot, cele câteva măști ale zeiței (femeii iubite), mirajul și cavalerul
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Melania Cuc () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1539]
-
ar fi avut legătură cu ctitoria bisericii. În colțul de nord al pronaosului s-a aflat mormântul domnitorului Radu Mihnea, dar rămășițele sale pământești au fost mutate ulterior la Mănăstirea Radu Vodă din București. Pe locul unde a fost mormântul voievodal s-a descoperit într-o tainiță un adevărat tezaur format din monede și alte podoabe. În biserică s-a aflat și mormântul zugravului Gheorghe din Tricala. Lespedea sa funerară se află în prezent la Muzeul Național de Artă al României
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
de moștenire, actele care nu vor fi prezentate fiind lovite de nulitate. Părțile se angajează să recunoască validitatea decizie juzilor, iar pentru nerecunoaștere să plătească celeilalte părți suma de șase mărci de argint. Decizia juzilor fost adusă la cunoștință cancelariei voievodale în 30 mai 1358, după întâlnirea de la Ozd, așa cum se consemnează în documentul din 4 mai 1358, pe verso. Juzii nobiliari au adus la cunoștința autorităților că părțile au acceptat vechea împărțire a moșiilor moștenite. Între membrii marii familii a
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
din Maramureș, cunoscută în țară și în străinătate. Geografia, istoria, tradițiile și oamenii Ieudului au stârnit întotdeauna atenție și curiozitate. Așezarea geografică a avantajat localitatea, componentele teritoriului fiind favorabile pentru dezvoltare. Istoria Ieudului ne duce cu gândul la glorioasele timpuri voievodale. Bisericile de lemn din localitate reprezintă o dovadă vie a existenței unui popor unit și cu credința în Dumnezeu. Tradiția etnografică și folclorică situează Ieudul la locul de frunte între localitățile județului, Maramureșul fiind cunoscut ca o vatră de istorie
Ieud, Maramureș () [Corola-website/Science/301579_a_302908]
-
unde echipa de baschet masculin „U- SM Invest”, precum și cea feminină de volei a Universității Cluj Este de origine din Maramureșul istoric, din Ieud, si este descendent al familiei Bâlea alias Chindriș, care, la rândul ei, este descendentă a familiei voievodale a Drăgoșeștilor, fapt atestat de arborele genealogic, întocmit de publicistul Iacob Mureșianu (văr al poetului Andrei Mureșanu), de istoricii Ioan Mihalyi de Apsa, Alexandru Filipașcu și de arhivistul Joódy Pál. Descendenți ai familiei Bâlea din Maramureș, la începutul secolului XVII
Sever Mureșan () [Corola-website/Science/322773_a_324102]
-
străjeri demni” ai Cetății? De ce nu știm și nu învățăm să avem grijă de cărturarii noștri? La 80 de ani, cât ar fi avut Mitropolitul Nestor Vornicescu, ar fi putu fi un ilustru ÎNVĂȚĂTOR, un Mare Patriarh. Prin atitudinea sa voievodală, ar fi știut să păstreze credința ortodoxă neîntinată, sfaturile Sfinților Părinți. Ipotetic punem uneori întrebări și ne mulțumim cu răspunsuri incerte, consolați de gândul că cel plecat, de undeva dintre nouri veghează și îndrumă. Dați-mi voie să las o
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Mariana Gurza () [Corola-journal/Memoirs/93_a_120]
-
lacrimă printre pagini scrise, și o simplă rugăciune pentru MITROPOLITUL NESTOR VORNICESCU. Nu-l pot uita. Nu-i pot uita chipul de mare voievod. L-am admirat de departe pe vremea când îl văzusem la Craiova. Ciprian Zaharia, un ctitor voievodal „Fii credincios lui Dumnezeu și Bisericii Sale, cât vei trăi; și vei avea în viața aceasta tot Binele, iar în cealaltă, vei dobândi cununa de Mărire”. (Arhimandrit Ciprian Zaharia) Una dintre cele mai importante ctitorii mușatine din Moldova este Mănăstirea
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Mariana Gurza () [Corola-journal/Memoirs/93_a_120]
-
Zaharia, Mănăstirea Bistrița dintr-o ruină a devenit astăzi un lăcaș al frumuseții și al istoriei Neamului Românesc. S-a consolidat turnul de intrare a lui Petru Rareș și turnul-clopotniță al Sf.Voievod Ștefan cel Mare, zidul de incintă, Biserica voievodală, Casa Domnească, Școala Domnească, chiliile călugărilor. Ciprian Zaharia intrase în rândul monahilor când avea 18 ani, a fost „salvat ca prin minune de Patriarhul Justinian de avatarurile Decretului din 1959”. A fost adus în 1979 la Mănăstirea Bistrița, de vrednicul
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Mariana Gurza () [Corola-journal/Memoirs/93_a_120]
-
fortificațiile de la Tălmaciu și Lotrioara, mai târziu de la Boița (Turnu Roșu) și Boița (Tunul Spart), cele două prezentate aveau menirea de participa la asigurarea securității defileului și mai ales a ieșirii din defileul Oltului. De jure, sarcina apărării revenea autorității voievodale (episcopale), mai târziu comunității sașilor. Cele două fortificații legate tot de zona sub montană, importantă a Defileului, au din perspectiva strategiei de apărare a zonei o sarcină secundară. Ele sunt mai degrabă legate geografic și strategic de drumurile de plai
Fortificația medievală de la Avrig-Racovița () [Corola-website/Science/323305_a_324634]
-
de apărare a zonei o sarcină secundară. Ele sunt mai degrabă legate geografic și strategic de drumurile de plai și de celelalte „cetăți din pădure” începând de la Breaza (județul Brașov), până la Cucuiș (jud. Hunedoara). Fără discuție este recunoașterea administrației autorităților voievodale sau episcopale și mai târziu a mandatarilor sași asupra ansamblului defensiv sud transilvănean. Implicarea cnezilor români împreună cu plăieșii în securizarea regiunii este o ipoteză bazată pe dimensiunile reduse, planul, tehnica de construcție (generate de starea social-politică și experiența constructorilor) și
Fortificația medievală de la Avrig-Racovița () [Corola-website/Science/323305_a_324634]
-
fiecare boier care se bucura de sprijinul boierilor putea ajunge în fruntea statului. Totuși, condițiile nu au fost favorabile unificării politice: dacă în apus autoritatea centrală se întărea, în zonă (Polonia, Ungaria, țările române) s-a produs tocmai opusul: faza voievodală s-a încheiat, iar nobilimea și-a crescut influența în dauna puterii centrale; fărâmițarea politică corespundea celei economice. Abia în secolul al XVII-lea, literatura cronicărească introduce ideea originii latine a românilor, conștiința că este vorba despre un singur popor
Dualismul politic românesc () [Corola-website/Science/335325_a_336654]
-
de la atestarea ei documentară, sub cetatea Devei aveau loc lupte înverșunate împotriva tătarilor. La sfârșitul secolului al XIII-lea cetatea devine reședința voievozilor Roland Borșa și Ladislau Kán, de unde aceștia își exercitau autoritatea asupra voievodatului Transilvaniei. Alegerea cetății drept reședință voievodală dovedește că aceasta era puternică și dispunea de construcții suficiente pentru a satisface pretențiile curții. După 1315 cetatea reintră în stăpânirea regelui Carol Robert de Anjou. Castelanii cetății Deva sunt în secolul al XIV-lea și comiți ai comitatului Hunedoara
Cetatea Deva () [Corola-website/Science/302446_a_303775]
-
sau palisade domnești de-a lungul Răutului și afluenților săi, printre care se afla și Scutăria Zăvadeni. Această scutărie se află la est de actualul oraș Bălți pe ambele maluri ale Răutului și includea un număr mare de sate. Cartea voievodală a lui Petru Șchiopul scrisă de uricarul ieșean Roșca, ne oferă informații despre politica funciară domnească în albia râului Răut. În aceste document sunt atestate 33 de localități, cu circa 4000 de locuitori, 15 „locuri de sate” și „locuri pustii
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
din regiune, din motivul schimbării hotarelor. Interesul satelor de a-și păstra neclintit hotarele moșiilor strămoșești domina autoritar. Petru Șchiopul hotorăște să pună capăt diferendului recurgând la acțiuni de stabilire și precizare a hotarelor prin orice preț. Astfel, în Cartea voievodală sunt descrise hotarele dintre moșiile diferitor sate din scutăria Zăvadine. În acest proces este inlus și satul Bălți menționat mai sus. Într-un uric a lui Alexandru Lăpușneanu din 20 august 1588 este atestat „loc de sat pe Bălți” (pe
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
Este situat în apropierea Pădurii Tucholei. Înainte de 1999, a făcut parte din voievodatul Bydgoszcz. se află în partea sud-vestică a Cașubiei respectiv a Pomeraniei Orientale. Orașul este un nod feroviar important și se află la încrucișarea unor drumuri naționale și voievodale importante. Alături de orașul Człuchów, deține și rolul de centru economic al părții sud-vestice al voievodatului Pomerania. Chojnice este situat în Districtul Lacurilor Pomeraniene, în partea vestică a Pădurii Tucholei. În împrejurimile orașului se află patru lacuri de mărime semnificativă: Lacul
Chojnice () [Corola-website/Science/297949_a_299278]
-
civile era utilizat cu precădere lemnul, Cetatea Poenari, a fost construită pe la mijlocul secolului al XIV-lea, utilizându-se piatră și cărămidă. Tot în această perioadă, mai exact în 1352, este ridicată Bisericii Sf. Nicolae din Curtea de Argeș, cea mai veche ctitorie voievodală din Țara Românească. În perioada 1558 - 1559 este ridicată biserica de la Curtea Domnească din București, cel mai vechi lăcaș de cult din Capitală, care s-a păstrat în forma sa originală. Prima mențiune a unor lucrări de arhitectură stradală din
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
în două, cu fond argintiu, munte pe al cărui câmp, în dextra, este plasată o ștampilă de cărămidă colorată portocaliu, reprezentând epoca romană, iar în senestra este reprezentat un copac în culori naturale. <br> "Chevronul" este mobilat cu trei coroane voievodale smălțuite în aur. <br> Scutul este timbrat cu o coroană murală argintie cu cinci turnuri. <br> Semnificația elementelor însumate: <br> - coroanele voievodale împreună cu brațul stâng înveșmântat în zale și cu securea de luptă smălțuită în argint, aplicată pe cantonul central
Turda () [Corola-website/Science/296960_a_298289]