37,159 matches
-
mai lungi și firave crengi pe care piciorul desculț prudent o palpează neîncrezător în promisiunile elasticității dar mai insistentă decât primejdia e chemarea primejdiei ea pe copil îl atrage mai intens decât rodul semn că există și fructele inaparente ale voinței de a-ți încerca șansa precum și împrietenirea ta cu neprevăzutul chiar dacă nu îi cunoști acestuia poamele în tremurul acestei crengi-mână care își ține îndepărtatul fruct deasupra abisului vibrează toată viața probabilităților la dispoziția cărora trebuie să te ții bine pregătit
CULEGĂTORII by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/5239_a_6564]
-
Sîntem muzicali, chiar dacă nu vrem, chiar dacă nu ne dăm seama. Simfonia noastră dodecafonică se aude pînă la ceruri, pînă la stele, și încîntă auzul heruvimilor și meteoriților. Abia acum începem lent să ne trezim. Să ne dăm seama că împotriva voinței noastre deși mulți sîntem afoni, noi totuși cîntăm: asemenea greierilor, broaștelor și turturelelor, precum frunzișul, vulcanii și furtunile tropicale, asemenea cutremurelor de pămînt și undelor electromagnetice, noi toți cîntăm într-un singur cor, un cor vast, un cor miliardar, care
Poezii by Magda Cârneci () [Corola-journal/Imaginative/6108_a_7433]
-
Emil Brumaru Să te iubesc, să mă iubești, și să mă ierți, Îmi spui, și prin păduri să nu mă lași, Fiindcă mă pierd, mi-s sînii mici și lași, Oh, cracii șlefuiți devin inerți, Voința-mi se topește lîng-un șarpe, Mă scurg întreagă-n spume ca izvorul Ce-n treacăt îl atinge cu piciorul Vreun zmeu plin de blazoane și eșarfe Fin adiate-n limbile lui roșii, Zmulse-n amoruri fragede cu zîne; Din trupul meu
Să te iubesc, să mă iubești, și să mă ierți... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7640_a_8965]
-
sforile imaginii tale nescufundate încă în umbra proaspătă ce s-a ivit alături parcă din vechi ezitări și rugăciuni potrivite - neapărat într-o zi cu soare... marioneta rămâne un pumn de câlți morții nu sunt decât niște păpuși: sufletul și voința lor în noi se luptă cu cearcănele cât ștreangul nu privi înapoi înspre mine aripile ți le-ai răsădit în umerii ei aproape transparenți sub plete castanii de basm - cortina se lasă ca giulgiul peste scenarii închipuiri o! dragoste o
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
care parcă sunt ochii lui Al Pacino. în lumina soarelui strălucește nu atât pielea solzoasă și aurie, cât buza umedă, ca o lamă de brici. E un șarpe care zâmbește, iar gura lui netezită parcă sub jetul robinetului, îi înmoaie voința. Maimuțu se uită în ochii fetei, pe care o cheamă Pitica, și imediat spre capul de mătase care iese de sub betelia pantalonilor. Ce e fă ăsta? o întreabă cu un glas cam pânzos și bleg, de care i se face
Lacătul și cheia by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7895_a_9220]
-
1859, Titu Maiorescu îi scria de la Berlin surorii lui: „Mie însă nu mi se pare deloc roză dubla alegere a lui Cuza ș...ț Ultimul Congres de la Paris vorbește de 2 principi. Nu mă îndoiesc că Napoleon își poate impune voința și cu un singur principe, mai cu seamă că Austria e ocupată cu Italia ș...ț Oare tocmai Principatelor, ale căror drepturi se bazează pe tratate cu Turcia, le este cu putință să-și întemeieze situația lor de stat pe
“Să-și vază de trebile ei, Europa” by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13180_a_14505]
-
către editorul și prietenul său Atticus: “O zei binefăcători! Tirania trăiește, deși tiranul a murit! Ne bucurăm de moartea tiranului, dar îi apărăm actele!” Ceva mai târziu, la 3 mai, Cicero formulază în alți termeni aceeași idee “Noi împlinim toată voința regală, deși regele a fost ucis” și enumeră toate abuzurile noii puteri: falsificări de hotărâri ale Senatului, scutiri de datorii, acordarea de imunități în chip arbitrar, acordarea de avantaje materiale. În fapt atentatul de la idele lui martie eșuase. Ce a
Asasinarea lui Iulius Caesar by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13182_a_14507]
-
furturi intelectuale, aplicarea legilor în funcție de interesele personale sau de partid, susținerea cântăreților epocii de aur, atitudinea inadmisibilă față de presă, reactivarea ofițerilor SRI trecuți în rezervă în anii 1996-2000 etc. Toate acestea sunt racile ale regimului comunist, iar continuitatea lor atestă voința actualei puteri de a menține o mentalitate profund antinațională. PNL a reușit ca în timpul guvernării să-și dea o structură, cu prețul însă a unor serioase compromisuri. Alianța pe care a încheiat-o de curând cu PD, partid social-democrat, este
Asasinarea lui Iulius Caesar by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13182_a_14507]
-
făcut decât să limiteze, să individualizeze marmora sculptată, căpătând cu vremea și un nume probabil de alint. Nu. Contează doar efortul fantastic. Contează impersonalitatea. Esența ideii de zbor. Ceva nici măcar angelic. Întrucât îngerii sunt convenționali. Nu au în ei atâta voință pământească și realitate... Pe când mesajul purtat de Ființa patetică de la Samothracia este Omenirea însăși în vertijul absolut al vestirii sale. Un moment, mă gândesc unde o fi zăcând acum capul Victoriei... Întrucât, un cap de marmoră de Paros nu se
Samothrakia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13217_a_14542]
-
a planetei? Cine se mai poate împotrivi unei dominații care urmărește să își impună, la nivelul ansamblului planetar, propriul sistem, superior tuturor construcțiilor sociale de până acum în proba istoriei? La începutul secolului XXI supremația SUA pare de necontestat și voința ei de a modela într-un fel anume lumea de nestăvilit. Emmanuel Todd este unul dintre contestatari. În Sfârșitul Imperiului. Eseu despre descompunerea sistemului american, el se lansează într-o paradoxală demonstrare a declinului Americii, sesizabil mai ales după atentatele
Început de partidă by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/13226_a_14551]
-
Ion Paul Sebastian Iată că încă un foarte tânăr campion avangardist, cum a fost și a rămas Ilarie Voronca, trece în rândul “centenarilor”. Născut la 31 decembrie 1903, mort prin proprie voință în aprilie 1946, celui mai dinamic și mai inventiv dintre poeții primei vârste a avangardei noastre literare i se asociază cu greu această marcă a bătrâneții, cu totul improprie dacă ne gândim nu numai la calendarul viu al biografiei sale
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
doua lumină, nota, tot pe-atunci, că: “Făcătorul de poeme a fost perpetuu insul neștiutor de tulburarea pe care degetele lui o vânturau și adevărul s-a ivit întotdeauna aceluia ce nu se îngrijea de adevăr, nu-i căuta cu voință conturul, nu-i isca cu preștiință flacăra”. Sensibilitatea frământată, spiritul neliniștit, “romantic” al tânărului poet, înclinația lui mai degrabă spre reverie decât spre ingineria reglată a imaginilor presa, se vede, asupra carcasei articulate la rece a programului adus la zi
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
de 91 de ani) neagă. Dar CNSAS confirmă că el este Dragomir din dosarul pus la dispoziție dnei Dorli Blaga, fiica marelui poet. Fără Europa Liberă Premierul Năstase, preluat de Mediafax, a declarat că presa i-a decupat cu rea voință afirmația referitoare la mărimea pensiilor, făcută la Timișoara. Premierul a precizat că la întîlnirea cu pensionarii din Timișoara ar fi spus „Să nu-mi spuneți să pensiile sînt mici fiindcă știu.” Ceea ce sună cu totul altfel decît invitația cinică: „Să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13333_a_14658]
-
Iată cum se înfățișează aprehensiunile Nadiei Mandelștam în momentul plecării în exil, aiuritoarea stare de dezumanizare: „Mi-am pierdut sentimentul morții și am pătruns pe tărâmul inexistenței. În fața pieirii irevocabile, nici măcar frică nu mai există. Frica înseamnă rază de lumină, voință de viață, autoafirmare. (...). Pierzând speranța, pierdem și frica, nu mai avem de ce ne teme.“ În Rusia anilor ’30, noțiunea de supraviețuire prin cultură avea un sens „tare“. Poeții reprezentau un bastion al logicii, bunului-simț, normalității și inteligenței. Ahmatova și Mandelștam
Memoria obligatorie by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13338_a_14663]
-
meu, Dan Pavel, n-o pun la socoteală, pentru că sunt sigur că el însuși realizează că a comis o gafă: problema nu e cine a gândit primul argumentele eliminării din viața publică a putregaiului politic. Problema e că nu există voință politică de a pune lucrurile la punct. E bine, însă, de știut, că și pe vremea lui Emil Constantinescu grija de a nu clinti nici un fir de păr din capul vadimian a funcționat la fel de ireproșabil ca în vremurile lui Iliescu
Monte-Cristo, varianta în zdrențe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13356_a_14681]
-
un compromis "slab", ai cărui termeni se schimbă din mers: "Am impresia că nu mai am nici o resursă interioară. E un cerc vicios. Felul ăsta de viață mă seacă. Pentru a mă recuceri, întreagă, mi-ar trebui un gest de voință. Ar trebui să schimb multe și-n primul rînd, să mă schimb pe mine."; Și mai demult, el era atît de intim încît eu trăiam în fața lui deschis, ca-n cea mai deplină singurătate... Acum mi-am compus însă și
Cota de avarie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12061_a_13386]
-
au devenit europene, s-au alăturat istoriei vechiului continent la un moment dat, i-au fecundat spiritul cu noi deschideri, fără să-i altereze esența, în epoci în care acesta părea să stagneze. Poporul român nu și-a pierdut niciodată voința reîntoarcerii la originile sale europene, chiar dacă împrejurări vitrege, politice sau economice, ideologii perverse și doctrine alienante i-au frânt tendința naturală de sincronizare cu restul continentului, cu paradigmele culturale prin care acesta s-a definit. Românii, susține Gheorghe Ceaușescu, sunt
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
s-a regăsit mereu, în ciuda imixtiunilor în forță ale unor forma mentis dominatoare), prin aspirație. încercările de izolare a lui, justificate inclusiv prin pseudoteorii istorice, de genul tracomaniei propagate de comuniști, au fost sortite eșecului, generând, de fiecare dată, o voință și mai marcată de integrare, de reconectare la matrice. Dar ce înseamnă Europa și cum s-a născut conceptul definitoriu? Autorul, specialist în limbi clasice, apelează la cele mai vechi texte ale antichității grecești și romane pentru a demonstra în ce măsură
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
lui îl va determina să împingă la limită nu doar prerogativele oficiale și legale, ci și pe cele umane. Nu exclud ivirea unor tensiuni serioase între președinție și guvern, după cum nu exclud nici molipsirea unei bune părți a guvernanților de voința sa de schimbare. E important ca în demersurile sale Băsescu să-și asigure aliați - cum ar fi, de pildă, presa și intelectualitatea. La aceste categorii producătoare de opinie s-au câștigat și s-au pierdut absolut toate bătăliile politice din
Atenție la Talpa Parlamentului! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12100_a_13425]
-
conotații simbolice. Literă (preluată din alfabetul grecesc) a alfabetului chirilic folosit timp de secole în cultura română veche, k a fost înlocuit cu c în trecerea la alfabetul latin, substituirea reprezentînd o opțiune latinistă și mai ales o manifestare a voinței de apropiere de ortografiile limbilor romanice moderne (franceză, italiană etc.). K e totuși internațional: din alfabetul grecesc a trecut (cu folosire limitată) în cel latinesc, fiind apoi utilizat diferit în variantele de alfabete ale limbilor moderne din diverse familii: mai
Domnul K by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12110_a_13435]
-
Literatura, iar Elstir = Pictură...). Pentru Proust, ca și pentru pictor, stilul e mai mult o chestiune de viziune decît de tehnica (...) Universul lui Proust este exprimat metaforic de artizan fiindcă este surprins metaforic de artist": atunci cînd el "înțelege că voința, fiind utilitara, slujind inteligență și obișnuință, nu reprezintă o condiție a experienței artistice", aceasta iluminare, prin purificarea de un contingent care poate fi, iată, propria voința, îl întoarce la esență lui ca artist și a artei sale că viziune - tot
Du côté de chez Proust by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/12120_a_13445]
-
metaforic de artizan fiindcă este surprins metaforic de artist": atunci cînd el "înțelege că voința, fiind utilitara, slujind inteligență și obișnuință, nu reprezintă o condiție a experienței artistice", aceasta iluminare, prin purificarea de un contingent care poate fi, iată, propria voința, îl întoarce la esență lui ca artist și a artei sale că viziune - tot în cuvintele lui Beckett, "germenele soluției proustiene se află conținut în însăși punerea problemei" (în alt loc: "Punctul de plecare al expunerii proustiene nu este aglomerarea
Du côté de chez Proust by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/12120_a_13445]
-
sînt Dumnezeu. în clipa aceea Omul a murit. Este cea mai zguduitoare constatare! Omul a murit deoarece nu s-a mai raportat la nimeni. A devenit singur în libertatea lui nelimitată și n-a știut ce să facă cu ea. Voința suverană absolut liberă, spunea Kirilov. Omul s-a trezit peste noapte liber dar singur. A privit în jurul lui lumea obiectivă și s-ar fi agățat de orice ar fi putut să-l salveze. A strîns în mîini...materia! Nu și-
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
Nu și-a mai ridicat ochii spre cer și a rămas în propria lui nimicnicie și însingurare. Totul pe orizontală. Nimic pe verticală. Totul "aici". Nimic "dincolo"... chiar dacă nu avem certitudinea unui "au dčla". Omul este mort din propria lui voință liberă, solitudine și deșertăciune... Dacă totul se oprește aici, este inutil și absurd - teoria absurdului a făcut ravagii - să continuăm și să ne găsim refugii în tot felul de acțiuni efemere. Omul autentic spiritual și celest a murit. A rămas
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
refugii în tot felul de acțiuni efemere. Omul autentic spiritual și celest a murit. A rămas omul terestru, liber și trist în căutarea unei fericiri inaccesibile... Să nu uităm, Kirilov și-a pus capăt zilelor, tocmai pentru a demonstra celorlalți voința lui liberă prin cea mai înaltă manifestare: sinuciderea... Nu spun nimic nou, însă trebuie să ne amintim de fiecare dată cînd avem ocazia... Dar să ne oprim aici... 1) "La Force de l'age", Simone de Beauvoir, Ed. Gallimard, 1989
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]