212 matches
-
automat. Domeniul de utilizare este pentru motoare nu prea mari, care trebuie să pornească în situații de urgență, când nu se garantează existența curentului electric sau a altor surse de energie. Un demaror prin inerție conține un volant, altul decât volantul motorului, care este adus la turație ridicată de un motor electric sau de un angrenaj acționat manual, înmagazinând energie. După atingerea turației necesare este cuplat la motorul care trebuie pornit, continuâdu-se antrenarea sa. Combinația dintre energia înmagazinată în volant și
Demaror () [Corola-website/Science/335083_a_336412]
-
decât volantul motorului, care este adus la turație ridicată de un motor electric sau de un angrenaj acționat manual, înmagazinând energie. După atingerea turației necesare este cuplat la motorul care trebuie pornit, continuâdu-se antrenarea sa. Combinația dintre energia înmagazinată în volant și cea de antrenare a demarorului permite pornirea motoarelor mari, pe care demarorul n-ar putea să le pornească fără energia din volant. După pornirea motorului, demarorul este decuplat. Soluția cu demaror prin inerție a fost folosită pe larg în
Demaror () [Corola-website/Science/335083_a_336412]
-
turației necesare este cuplat la motorul care trebuie pornit, continuâdu-se antrenarea sa. Combinația dintre energia înmagazinată în volant și cea de antrenare a demarorului permite pornirea motoarelor mari, pe care demarorul n-ar putea să le pornească fără energia din volant. După pornirea motorului, demarorul este decuplat. Soluția cu demaror prin inerție a fost folosită pe larg în aviație la pornirea mari. Pornirea cu demarorul electric este metoda obișnuită pentru pornirea motoarelor cu aprindere prin scânteie (pe benzină) și a celor
Demaror () [Corola-website/Science/335083_a_336412]
-
pe motorină) mici. Demaroarele moderne sunt formate dintr-un sau un motor electric de curent continuu cu excitație serie, echipate cu un releu care, la acționarea cheii de contact, comandă cuplarea pinionului de antrenare cu inelul de pornire montat pe volantul motorului care trebuie pornit și alimentează demarorul. Curentul necesar funcționării demarorului este asigurat de acumulator. După pornire, motorul cu ardere internă antrenează el pinionul de cuplare, care culisează sub acțiunea unui arc și comandă releul să întrerupă alimentarea demarorului. Pinionul
Demaror () [Corola-website/Science/335083_a_336412]
-
care formează camere de expansiune. Aerul comprimat introdus aici se poate destinde doar rotind rotorul. Turația motorului pneumatic este mare, astfel că este nevoie de un reductor de turație cu raport de reducere mare, uzual un reductor planetar. Cuplarea cu volantul motorului care trebuie pornit se face printr-un mecanism de tip Bendix, similar cu cel al demaroarelor electrice. Pornirea motoarelor diesel foarte mari, cum sunt cele de pe nave, se face prin admisiunea aerului comprimat direct în cilindri. Metoda nu este
Demaror () [Corola-website/Science/335083_a_336412]
-
cu piston. Acest sistem poate fi armat manual, aspect important în cazuri de urgență, când nu se dispune de energie electrică. Demarorul este format dintr-un motor hidraulic cu pistoane axiale, care asigură turația necesară anclașării cu inelul dințat de pe volant și cuplul necesar pornirii. Tractoarele echipate cu motoare diesel mari, cum ar fi sau , erau pornite cu un mic motor în doi timpi pe benzină. Puterea necesară era de circa 10 % din puterea motorului diesel. Micul motor pe benzină era
Demaror () [Corola-website/Science/335083_a_336412]
-
automată la apăsarea pedalei de frână. Multe din vehiculele electrice și hibride de astăzi folosesc această tehnică pentru a mări autonomia lor. Sistemele mecanice de recuperare a energiei la frânare stochează energia recuperată sub formă de energie cinetică a unor volanți. Deoarece nu există transformările energie cinetică -> energie electrică -> energie chimică -> energie electrică -> energie cinetică, dacă refolosirea energiei stocate este imediată randamentul energetic al acestor sisteme este superior celor electrice. În timp, datorită pierderilor în lagăre, turația volantului scade, ca urmare
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
cinetică a unor volanți. Deoarece nu există transformările energie cinetică -> energie electrică -> energie chimică -> energie electrică -> energie cinetică, dacă refolosirea energiei stocate este imediată randamentul energetic al acestor sisteme este superior celor electrice. În timp, datorită pierderilor în lagăre, turația volantului scade, ca urmare scade și energia sa, deci randamentul. Pentru a micșora aceste pierderi, volanții se rotesc în incinte vidate, iar lagărele sunt cu suspensie magnetică. O asemenea construcție stochează energia până la cel mult o oră, sistemul fiind foarte eficient
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
electrică -> energie cinetică, dacă refolosirea energiei stocate este imediată randamentul energetic al acestor sisteme este superior celor electrice. În timp, datorită pierderilor în lagăre, turația volantului scade, ca urmare scade și energia sa, deci randamentul. Pentru a micșora aceste pierderi, volanții se rotesc în incinte vidate, iar lagărele sunt cu suspensie magnetică. O asemenea construcție stochează energia până la cel mult o oră, sistemul fiind foarte eficient doar la frânări urmate imediat de accelerări, cum ar fi circulația în oraș sau participarea
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
Primul sistem de acest tip a fost construit de Flybrid. Sistemul are o masă de 24 kg și poate înmagazina o energie de 400 kJ. Această energie poate fi livrată cu o putere de 60 kW în 6,67 secunde. Volantul are un diametru de 240 mm, o masă de 5.0 kg și se rotește cu turația de până la 64 500 rot/min. Cuplul maxim este de 18 Nm.
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
de Roucy de Roye, a murit în iulie 1564. Prin căsătorie Françoise a devenit prințesă de sânge. Françoise și Ludovic au avut trei fii: În anul de dinaintea căstoriei lor, metresa lui Condé, Isabelle de Limeuil, o membră a notoriului "escadron volant" al reginei mamă Caterina de Medici, a născut un fiu pretinzând că tatăl este Condé. Condé a negat cu înverșunare. Françoise a rămas văduvă cu puțin timp înainte să împlinească 20 de ani, însă a ales să nu se recăstorească
Françoise d'Orléans (1549–1601) () [Corola-website/Science/333904_a_335233]
-
Isabelle de la Tour, Lady de Limeuil (c. 1535 - 25 martie 1609) a fost nobilă franceză și doamnă de onoare a reginei mame Caterina de Medici. A făcut parte din faimosul "l'escadron volant" al reginei mame, un grup de femei frumoase spioni utilizate în scopul de a forma legături sexuale cu diferiți bărbați puternici de la curtea franceză extrăgând astfel informații care să-i fie apoi transmise ei. În jurul anului 1562 la inițiativa Caterinei
Isabelle de Limeuil () [Corola-website/Science/333905_a_335234]