461 matches
-
distins, cu o frunte înaltă de voievod, Vladimir Streinu a fost și a rămas unul dintre poeții și criticii noștri literari de seamă, ce a lăsat poporului său lucrări de mare valoare critică și poetică." Banalitățile rostite pe ton grav, volutele sentimentale și considerațiile liricoide subminează în cazul lui Virgil Carianopol bunele intenții. În foarte doctul studiu monografic dedicat "Revistei Fundațiilor Regale" , Mioara Apolzan consacră lui Vladimir Streinu câteva pagini substanțiale. Criticul a fost un colaborator fervent al periodicului amintit, semnând
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
operă, autorul cercetând cu minuțiozitate sursele documentare, înaintând treptat în argumentație și invocând la fiecare pas opinia de autoritate, folosind cu mare generozitate citatele pentru susținerea argumentării, păstrându-se în marginile unui stil strict funcțional. Autorul monografiei nu-și îngăduie volutele grațioase, jocurile de artificii, înfloriturile stilistice. Evită sistematic judecata encomiastică, rămânând în perimetrul aprecierilor critice cumpănite. Compartimentările lucrării reflectă aceeași viziune pozitivist funcțională asupra operei și personalității criticului: Excurs biografic, Spre un statut propriu al criticii literare, Pentru o estetică
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Protopopescu își fascinează cititorul de-a lungul a șapte capitole dense de lecturi up to date și hermeneutică aplicată la variile stadii de viață și scrieri ale moralistului din Rășinari, cum ar fi "Psihanaliza ca hermeneutică a textului", "Cioran și Volutele romanului său familial", "Sarcasm și melancolie în râsul lui Emil Cioran", "Un antisemit atipic", "Pattern-ul românesc sau panorama extremismelor" ș.a.m.d. Pe urma unor celebre eseuri cum ar fi cel al lui Sigmund Freud despre Leonardo, a lui
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
se reușește revigorarea unor clișee, de genul monologului interior al personajului. Maniera e genială prin simplitate: fragmentare. Nu mai e personajul din unele filme franțuzești ale anilor '70 care vorbește cu ochii ațintiți în cameră, plus întorsături de frază și volute stilistice, ci un personaj mult mai mobil, care își "pastilează" monologul, nu se analizează din toate unghiurile ci "se relatează" într-un mod oarecum neutru, făcând economie la adjective. Dinamismul e cheia acestor personaje, care sunt - nu lăsați deoparte simbolistica
B-Est, cât de bine se poate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11752_a_13077]
-
o eschivă de umbre de capete - o,/ capetele tăiate, cele ce nu s-au plecat,/ cele ce n-au purtat niciodată o mască,/ încet în larmă apun - și nu le mai deosebim/ din piramida de cranii ce crește mereu/ printre volutele dansului nostru." Demnitatea, onoarea ieșirii din rînd se cîștigă în moarte, singura în care să dezmintă oportunistele, temătoarele cedări ale vieții: Am tăiat cu spada noaptea-ntreagă/ pînă cînd în locul zorilor au venit corbii,/ corbii erau heralzii absurdelor mele victorii
"O, desigur, astăzi ți-ai ieșit din fire..." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9459_a_10784]
-
cu veche tradiție, dar cartea aceasta îi scoate la iveală, cu o prospețime neașteptată, virtuțile: între cei doi, tată și fiu, se desfășoară nestingherit o discuție care pornește de la simple constatări privind viața de zi cu zi, sfîrșind, după sinuoase volute stilistice și argumentative, cu reflecții grave despre rostul omului pe pămînt, identitatea personală, credința în Dumnezeu, fericire și suferință, moralitate și știință. Pe de altă parte, Revel nu face un secret din dezamăgirea provocată, cu ani în urmă, de hotărîrea
Filozofia din tată-n fiu by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16811_a_18136]
-
a căror vedere cititorul se scutură înfiorat. Întîi de toate, se simte pornirea aproape irepresibilă de a-și încărca textele cu oțioase figuri de stil, manie ce le împrumută acestora aerul unor alcătuiri specioase, sufocate de zorzoane calofile. Prea multe volute și prea dese piruete stilistice, într-o risipire de energie ce nu e răsplătită de mesajul pe care îl transmite. Gazetarul se cheltuiește prea mult ca să spună puțin, fiind logoreic acolo unde poate fi parcimonios, și grafoman acolo unde poate
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
mahalalelor urbane și prin strămutarea vetrelor folclorice din Moldova în Bărăgan și din }ara Hațegului tocmai pe malurile Dunării. Dacă se auzea, în lungile ore de odihnă de pe la cozi, vreun cîntec moldovenesc în inima Călărașiului sau vreunul pescăresc îngînat pe volutele largi ale doinei din ținutul Pădurenilor, nu era nimic de mirare. Milenarele și lentele trasee ale transhumanței erau reiterate acum sub presiunea unor urgente nevoi ale oțelului. Cea de-a treia consecință a fost una artistică, în cel mai adevărat
Mic dicționar socio-artistic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9435_a_10760]
-
amestecau figurile lui Orfeu și a lui Christ deopotrivă. (Deși parcă nici Sisif nu lipsește...) Acest tipar de credințe se regăsește și în imaginea lui Nichita Stănescu (care era "terorizat de sarcină destinului de poet"), dar, măi palpabil, si in volutele vorbirii și gîndirii lui Adam Puslojic. Pentru Adam Puslojic orice referință livresca face să rezoneze o întreagă claviatură de afecte și antrenează confesiuni ce, daca nu ar avea și grație, ar fi în mod obișnuit impudice și sufocante pentru cititor
Poeti prieteni by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17891_a_19216]
-
sectoare, din acest purgatoriu al cărților invocate, dar niciodată citite. Așa cum el însuși se confesa, prozatorul e dominat de o propensiune metaforică, ceea ce s-ar putea traduce printr-un barochism în registru minor, un concettism de "belle époque" sedus de volutele calofile. Fascinant în spațiul unor texte de mică întindere - e cazul celor din Ulița copilăriei și În casa bunicilor - el devine, așa cum remarca Pompiliu Constantinescu, factorul ce minează stilistic și compozițional ambițiile de romancier ale lui Ionel Teodoreanu. Manierismul sfârșește
Vă place Ionel Teodoreanu? by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17334_a_18659]
-
rolului (Rosina acestei perioade nu sprințara copilă din "Bărbierul") o prezență scenică sensibilă - iată o Contesă mozartiană credibilă; doar o oarecare rigiditate în jocul de scenă, explicabilă, se va atenua probabil cu timpul. Suzana Mihaelei Stanciu lansează cu ușurință vocalize, volute aeriene, doar gravele sunt aruncate cam neglijent, întinând finețea dantelată a rostirii ei muzicale. Mobilă, grațioasă, vivace fără ostentație, ea își stăpânește rolul cu siguranță. Linia sensibilă a momentelor lirice (aria rozelor, duetul scrisorii) a dezvăluit și cealaltă față a
Un sfârșit și un început by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16847_a_18172]
-
cu variațiuni?) a destinului unui instrument, clarinetul, pe care compozitorii preclasici, fie ei francezi, englezi sau germani, l-ar fi inventat dacă Aurelian-Octav Popa le-ar fi fost contemporan. Așa a trebuit să ne mulțumim doar cu transcripții ale unor volute sonore întruchipate în păsări măiastre grație harului și inteligenței clarinetistului român: Henry Purcell: Allemanda, Air, Gigue; Claude Daquin: Le coucou: Jean Philippe Rameau: Le rappel des oiseaux. Muzica, plastica... Și multă, multă poezie. Toate rostite în fața unui public neașteptat de
Miscellanea by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9434_a_10759]
-
de runda finală. E greu de crezut că, după ce vor aduce PNL-ul la faliment, Crin Antonescu, Ludovic Orban sau Hașoti vor mai prinde vreun loc în conducerea partidului. Comportamentul bezmetic al lui Antonescu, de pildă, îmi amintește, izbitor, de volutele nevrotice ale lui Remus Opriș. Care Opriș? Unul, la fel de insolent și resentimentar, care se credea nemuritor pe vremea când PN} CD-ul făcea legea în România. Posesorul unei guri cât o șură, individul ocupase posturile de radio și televiziune, de unde
Mistica parlamentară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9786_a_11111]
-
trilogia Orbitor, cum o remarcă însuși scriitorul. Dar nicăieri nu-și mai permite acesta dezlănțuirea senzorială, iluzionismul imagistic, manierist, escherian până la indiscernabil, nicăieri labirinticul, metafora, enigma vizuală nu sunt mai privilegiate ca aici. Roman-poem, cu un schelet narativ-pretext pentru infinitele volute imagistice, care se desfac unele dintr-altele în jerbe de culoare, antrenând în permanență semnificații suplimentare, menținând mereu în alertă simțurile cititorului, conștient că se află în preajma unui secret teribil care nu i se dezvăluie până la final. Planurile narative curg
Arhitecturi onirice by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3344_a_4669]
-
largă viziune învăluie totul, facînd ca lexicul, ornamentele de stil, considerațiile filozofice să treacă din fericire pe planul al doilea; observăm alegerea atentă a termenilor, alternarea între neologisme și regionalisme, mania epitetelor duble sau triple, dar stridențele trec parcă neobservate: volutele sintactice înfășoară cuvintele și doar ele rămîn în memoria cititorului, înțelegem de ce descrieri ca aceea de mai sus au fost apreciate de unii mari scriitori români. În episoadele cele mai reușite din capitolul Singur se întrezărește ceea ce ar fi putut
Provincialul singuratic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5855_a_7180]
-
largi răsfățuri discreționar digresive, tot atâtea capcane ale unei acțiuni rămuroase, condusă, pe alocuri, în clară manieră urmuziană, romanul nu-și divulgă cu ușurință cheile. Aluzivă la stări contemporane, dacă nu din imediata actualitate, narațiunea se refugiază cu voluptate în volutele irealității, ale magicului, satisfăcând verva cu grad înalt de gratuitate a unui autor în plină voluptate a spunerii. Astfel, dacă dictatorul-tip oferă supușilor lui continuitatea - fie și una băltită - asemeni politicienilor din zilele noastre, masele, la rândul lor suferă
Un roman al hipersimțurilor by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16119_a_17444]
-
laborios. Scrisul lui Ion Papuc este o construcuție desfășurată după regulile epice ale prozei de cursă lungă. Stilul său seamănă cu cel al lui Zarifopol, dacă dăm la o parte sarcasmul celui din urmă. Ion Papuc scrie patetic și în volute întinse, cu bucle răsucite în paragrafe dense. Iar instinctul său prozodic descinde din frecventarea asiduă a operei lui Descartes și Leibniz, iar modelul inițial ce i-a servit drept sursă de inspirație e negreșit cel al scrierilor eline. Și e
Onestitate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8979_a_10304]
-
turiștilor, pe zarva pașilor pierduți pe dalele roase,/ miros de petrosin și analcid, de amoniac din latrinele/ miilor de vizitatori care înăbușă intrările și îngrașă oglinzile/ cu zigzagul lor de plastilină, printre ațipirile oamenilor de ordine,/ printre tufișurile plutind pe volute baroce și cristalul trompetelor,/ în alcovurile violei da gamba.// Colind străzile înguste, privesc îndelung oamenii./ Mă pierd prin câmpii și pe dealuri,/ mă afund în ceața erei eroice, printre steme pentru totdeauna apuse/ rupte din trupul înfrigurat de puritate./ Figuri
Aproape departe by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8009_a_9334]
-
Andrei Șerban) și publicul său; niște bătrânici se închină când metroul circulă pe sub o biserică, doi tineri muzicieni entuziaști visează la o trupă, dar le lipsește... violoncelul ș.a.m.d. Prozele realist-minimaliste ale lui Cosmin Manolache, concise, scrise economicos, fără volute stilistice, sunt, așadar, secvențe curioase, uneori un fel de dilematic Cu ochii-n 3,14 epicizat, deși cu un umor reținut, chiar ușor grav câteodată. Numai că, deși se înțelege perfect motivația și principiul acestui demers scriptural, nu cred că
Povestiri pe 16 mm by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12771_a_14096]
-
pieile roșii" din aventurile lui Winetu. Tăcea intimidat de gravitatea cu care mărețul personaj îi solicita părerea, uluit mai ales de desfășurarea manevrei sale, atât de asemănătoare cu aceea, misterioasă, a preotului deschizând tabernaculul de pe altar, împodobit cu torsade și volute aurii, și scoțând - cu câtă grijă! - potirul strălucitor de aur. Paznicul Palatului scociorâse și el o cheiță din jiletca uniformei sale de postav bleumarin, o potrivise într-un minuscul zăvor, deschisese, dăduse deoparte un clopot strălucitor de alamă și, din
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
a cărei identitate rămâne neclară - Omar cel orb e cea mai elaborată carte de până acum a Danielei Zeca, care schimbă senzorialismul acut cu observația percutantă și muzicalitatea și ritmul frazelor cu un stil mult mai sobru și lipsit de volutele de vechi pergament persan la care cititorul s-ar fi așteptat. Povestea lui Omar începe cu integrarea lui în grupul ce gravitează în jurul lui Godun (fermier, cunoștință întâmplătoare care sfârșește prin a-l lua sub aripa sa ocrotitoare pe exoticul
Lumile lui Omar cel orb by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3631_a_4956]
-
colț, brontozauri și-au depus ouă, iar statui strălucitoare atrag americance ca pe ouă." Și, în sfârșit, o declarație proprie, capabilă oricând - pe deasupra - de o carieră în sens didactic și nedorit. Să o citim, însă, firesc și să-i urmărim volutele stilistice: "Simplicitatea, de asemenea, nu este obiectivul meu, căci ceea ce vreau să realizez este să pun de acord ceea ce este în mintea mea cu materialele care mi se înfățișează. Fiecare material are propriul său limbaj particular, limbaj pe care nu
Încă o biografie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9743_a_11068]
-
mare dexteritate imagini ce-o împing la periferie, o minimalizează. Copilăria apare evocată elementar (puțin angajant) prin alfabetul datelor senzoriale. Văzul, auzul, mirosul, gustul se dilată nu spre a comunica o trăire mai profundă, ci spre a o drapa sub volutele ingenioasei fantezii ce i se substituie. Naivitatea e trucată cu arta unui mare senzual: "Trebuie să stai mult timp singur ca să poți auzi lumina. Trebuie să-ți lași nările în strujeni ca să simți cum miros îngerii după-masă. Trebuie să bați
Emil Brumaru la ora actuală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6594_a_7919]
-
să previn cititorii că vorbirea unui hidalgo nu seamănă cu a noastră. Dacă noi ne orientăm, de cele mai multe ori, în comunicarea publică, după principiul simplității, directitudinii, al maximei eficiente și economii, nobilii lui Gracian sînt niște vicioși ai ocolișurilor, ai volutelor verbale, ai artificiului și complicatului. Lumea aceasta descrisă prin intermediul cuvintelor ei de către autor este una a nobleței, luxului, si astfel a îndelungatelor răgazuri, în care bărbații își omoară plictiseală construind discursuri ornate așa cum femeile construiesc broderii sofisticate. Oamenii acestei lumi
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
Gabriela Gheorghișor Radu Țuculescu, Femeile insomniacului, București, Cartea Românească, 2012, 189 pag. Pe masa de scris a lui Radu Țuculescu se hârjonește drăcușorul inventivității neobosite. Îl mușcă de degete, îi îndoaie hârtia la colțuri, face volute și plecăciuni, se strâmbă și se încruntă, râde și se bosumflă, ca un copil pretențios și plin de capricii. Acest lucru se vede în diversitatea formulelor literare ale scriitorului, care a intrat în zona largii vizibilități odată cu Povestirile mameibătrâne, excepțională
Rafinament fără explozie by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4797_a_6122]