665 matches
-
propos: ca material nu știu dacă e tot optimă; ar trebui investigat cam tot ce există pe planetă... „Radioalmanah“, 13 mai 1995, ora 17,11 4. Cădem În plasă? M’am Înnădit la discuție. De altminteri, mărturisesc că’s destul de vorbăreț, mai ales cu o vodcă În față. Dar, pentru că În față am doar microfonul (...) noroc că mai e și redactorul, un hâtru. Și, cu inima cât puricele, aștept Întrebarea, căci niciodată nu știu unde se vor pironi ochii-i neastâmpărați... Becul roșu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
la periodice și edituri, mută reședința de județ etc. Militant în Frontul Salvării Naționale, fruntaș apoi al PNȚCD, apologet, când găsește cu cale, al fostului regim totalitar, Onacă poartă, nu fără succes, masca ardeleanului bonom, sfătos, curtenitor, lingușitor la nevoie, vorbăreț din calcul, scontând pe efectele unei limbuții colorate de pronunție regională, de ziceri mucalite și înjurături pitorești - mască sub a cărei acoperire își face drum spre orice țintă urmărită. Personajul din romanul anterior, Miron Goia, ajuns ziarist, publică diatribe împotriva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289936_a_291265]
-
am un asemenea îndrumător. Mărturisesc că domnul profesor Mustață Gheorghe a constituit un model în formarea mea ca profesor de biologie. Am avut plăcerea să i cunosc și familia. Soția, doamna profesoară Mariana, este o femeie frumoasă, deșteaptă și foarte vorbăreață. Știe multe și împărtășește și celorlalți. Într-o vară, fiind în Dorna, a aflat că soțul meu a făcut o colică biliară, a venit documentată și preocupată de soarta lui, a adus o doctoriță ce folosea leacuri naturiste care l-
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
le-a împărtășit, încât m-am grăbit spre casă să povestesc câte lucruri am putut afla doar în două ore; acest fapt i-a mirat puțin pe cei de acasă, deoarece mă știau ca fiind o fire destul de reținută, puțin vorbăreață. Astfel de cursuri au urmat pe parcursul celor patru ani de facultate, înțelegând importanța deținerii cât mai multor cunoștințe din diferite domenii (istorie, artă, fizică, chimie), dintre care cele de biologie au o deosebită importanță în ceea ce privește conservarea bunurilor de patrimoniu. Odată cu
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
una cu alta pentru a acompania derularea mitului. Este semnificativ că, într-un caz, mitul pune accentul pe limbajul articulat, iar în celălalt, pe muzică, fiindcă, pentru greci, muzica, mult superioară cuvîntului, era un mijloc de comunicare cu zeii. Prea vorbăreață, Echo abuza de limbaj și se va vedea obligată la o utilizare minimală a acestuia. În schimb, Pan a făcut ca nimfa să fie sfîrtecată în bucăți și i-a transformat membrele în stînci unde, grație ecoului, cîntecul ei va
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
prezent, probabil, la aceste acțiuni străjerești, după care a plecat cu ceilalți elevi ai Școlii Palatine în excursie prin țară, pentru lecțiile de sinteză. Miercuri, 29 iunie. Dimineața. Mihai s-a întors „din cursul de sintetizare..., e foarte mulțumit și vorbăreț chiar.” Seara, a vizionat împreună cu Carol filmul nemțesc O anumită femeie, realizat după Oscar Wilde, și un film cu un detectiv american. Ambele bune, după opinia lui Carol, ale cărui criterii estetice îl vor fi influențat pe tânărul Mihai. Vineri
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
primească confirmarea până cel mai târziu la 15.06. Nu se poate lua nicio decizie azi. O să mă sune Gård. După-amiaza la sediu, tratație cu tort. E clar că totul merge bine, Westler se ocupă de fete. W. nemaipomenit de vorbăreț, propune să trimitem carnea în țările sub-dezvoltate în loc să o incinerăm. Nu-și dă seama ce dificil e transportul; mult mai ieftin să punem pe picioare producția locală de carne. În plus, nu ia în calcul latura morală a deciziei de
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
asta prea a luat-o militărește cu prescurtările lui agramate. Lindstedt n-a scos un cuvânt toată ziua, dar conf. lui B.-A. e foarte competent. B.-A. e de părere că există două tipuri de inseminatori: cei scabroși și vorbăreți, "fecundatorii renascentiști" și al doilea tip, taciturn, serios, eficace, "puritanii cu seringa". Foarte neplăcut că n-avem un consilier permanent la Visby-Klintehamn. Kling e slab și la capitolul consiliere, nu are viziune de ansamblu. Pare imposibil să facem selecția personalului
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
mi-a relatat că i-a făcut scroafei o doză-mamut de curara și că era deja moartă când a tras baba. Zice că glonțul de-abia a atins osul frontal. La sfârșit suntem cu toții poftiți la cafea. Baba e foarte vorbăreață, mai că a dat în exaltare. A locuit 20 de ani în SUA, dar s-a întors acasă în timpul marii crize. Ne-a dat câte 5 kg de căpșune la fiecare. Seara am fost nevoiți să aruncăm fructele; nu rezistaseră
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
devenit preot al bisericii de stat. Nu e clar dacă bătrâna i-a cedat ferma în calitatea lui de pastor al bisericii independente. În cazul ăsta cum a făcut față bătrâna trecerii la biserica de stat? Bătrâna nu era prea vorbăreață, dădea de mâncare la orătănii în niște ciorapi negri cilindrici. Pastorul-preot era mai exteriorizat, te servea cu țigări. Marietta nu putea să-l sufere și din cauza asta nu a avut niciodată ocazia să-l cunoască. Poate nu era chiar așa
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
căruia se pare că îi plăcea mult să vâneze. În prezent numeroși turiști iau parte la vânători organizate de stat. Rydz zice că s-a exploatat sălbatic fondul de vânat, "guvernul e ahtiat după valută". Pruszkowski e mult mai puțin vorbăreț, la toamnă pleacă în Siberia ca să studieze vânarea lupilor din avion. Incident foarte ciudat după masa de prânz. Ne pomenim că ies din pădurea de mesteceni două tinere doamne îmbrăcate în blănuri și machiate strident! Se dovedesc a fi fotomodele
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
se Îngrămădeau În minte tot felul de Întâmplări legate de figura aia bălaie, cu un aer puțin țărănos, osoasă și arsă de soare și cu țepii bărbii de un blond murdar. Era o surpriză altminteri să-l descopăr atât de vorbăreț. Parcă mă lua pe sus bucuria lui de a mă revedea, În timp ce mi-l aminteam retras și taciturn, mai degrabă ostil decât timid și oricum diferit de cei care se perindau pe-acolo. Tot ce știam despre el aflasem de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
târându-se printre tronsoanele construcțiilor metalice cu polizorul pneumatic În brațe și bătând cu barosul de zece kilograme până-i sărea fesul din cap. Au trecut niște ani. Acum ar trebui să fie medic sau să mai aibă puțin. E vorbăreț și vesel și, deși nebărbierit, cămașa și canadiana asta din tercot verde de pe el arată aproape noi. Ne-am recunoscut din prima privire și el nu s-a arătat deloc grăbit, iar eu ce să mai fi zis? Că-s
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
axe: introvertit-extravertit, dominare-subordonare, machiavelism, implicare-reticență comunicativă. Introvertiții au o activitate cognitivă mai intensă și sunt mai puțin impulsivi și spontani, în timp ce extravertiții sunt impulsivi și spontani, dar au o activitate cognitivă superficială. În plan comunicativ, extravertiții se manifestă ca persoane vorbărețe (vorbesc repede, mult, cu pauze scurte), au intensitate vocală ridicată, expresivitate comunicativă, abordează tematici diverse, dar generale și puțin focalizate, au precizie în decodarea mesajelor nonverbale și manifestă tendința de a păstra distanțe mari de interacțiune. Indivizii cu personalitate dominatoare
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în percepție” prin care indivizii confruntați cu necunoscuți încearcă să-i includă pe aceștia în categorii constituite apriori, prin extinderea unor atribute de grup generalizate asupra fiecărui membru al grupului. Stereotipurile pot fi pozitive sau negative. De exemplu: italienii sunt vorbăreți, nemții sunt punctuali, au precizie și inteligență tehnică, americanii sunt bogați, francezii sunt prețioși, chinezii sunt muncitori și umili, scoțienii - zgârciți, olandezii - neciopliți etc. Stereotipurile rezultă din focalizarea diferențelor dintre culturi și estomparea asemănărilor. SHAPE \* MERGEFORMAT Fig. 19 - Inhabitants of
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
simplificare (reducerea complexității), exagerare și distorsionare, generalizare, prezentarea atributelor culturale ca parte înnăscută a ființei. Fiecare cultură are propriile stereotipuri asupra membrilor altor culturi. Astfel, românii au următoarele stereotipuri: germanii se caracterizează prin corectitudine, disciplină, rigoare; italienii sunt petrecăreți și vorbăreți; francezii - romantici, orgolioși și naționaliști; americanii - grași, nu prea inteligenți, superficiali, deschiși, pragmatici; rușii sunt alcoolici, duri, puternici, războinici (Ultima oră, 29.05.2006). De asemenea, fiecare cultură are propriile-i vederi stereotipe asupra membrilor ei. Într-un studiu realizat
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Transilvania. Oamenii vorbesc mult, animat și relativ tare, deși prescripția culturală este „Nu-i frumos să vorbești tare”. Vorbitul tare este considerat „vulgar”, adică popular, vorbitul calm și cu voce mai joasă este considerat distins, stilat, propriu omului educat. Persoanele vorbărețe sunt percepute ca volubile, simpatice, „de lume” („Dragostea din ce-i făcută?/ Din ochi dulci și vorbă multă”); taciturnii sunt percepuți ca „ascunși”, „morocănoși”, „urâcioși”: „Urâtul din ce-i făcut?/ Din omul care-i tăcut”. Volubilitatea se corelează cu strategii
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
dobândise o oarecare celebritate prin simțul său artistic. În scurtă vreme ajunsese la o mare îndemânare ca sculptor, făcea bastoane, rame pentru tablouri, tăietoare de hârtie, brățări, inele, sfeșnice etc., etc. Artist cum era avea multă fantezie și era foarte vorbăreț. Din mania de a se lăuda sau din alt motiv, spusese, pentru ca toți să-l audă, cum că are sume însemnate de bani ascunse în locuri pe care numai el le cunoaște. Apoi vorbea și despre planurile lui viitoare, de îndată ce
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fîntînă adîncă să nu te uiți în fundul ei, căci amețești și cazi. Să nu trimeți copii mici la fîntîni urlătoare, că i apucăă Dumnezeu fie cu noi! Flăcău Flăcăul care se lă lunea nu se mai însoară. Flecar Flecar, gureș, vorbăreț din cale-afară, pocit la gură etc., să nu crezi că-i un om de treabă, că toate le fonfăiește* și nimic nu pornește. Floare Cînd uzi florile dumineca, fac viermi la rădăcină. Dacă ramurile de măr, vișin etc. ce se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
personajului. La urma urmei ele constituie monologuri teatrale (existența lor presupune și existența unui auditoriu), ce nu pot fi transpuse în realitate, deoarece personajele "se explică" mai mult decât este necesar (Fresnault îi caracterizează pe eroii benzilor desenate ca "fatalmente vorbăreți"), realizând o redundanță care nu agasează, ci dimpotrivă, combate ambiguitatea, precum în cazul filmelor ori a publicității, iar textul ajută la segmentarea și descifrarea "temporală" a desenului, imposibilă doar prin el însuși (dacă într-o imagine apare o mână pe
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
52 Capitolul 2. Prototipul secvenței narative / 55 1. Criterii pentru o definiție a povestirii / 56 2. Pragmatica povestirii / 70 3. Analizele secvențiale / 75 3.1. Albert Camus: complexitatea secvențială a unei scurte povestiri / 75 3.2. Albert Cohen: povestea unui vorbăreț / 78 3.3 Eterogenitatea compozițională a unei fabule de La Fontaine / 80 4. În loc de concluzie / 83 5. Exerciții de analiză secvențială / 85 Capitolul 3. Prototipul secvenței descriptive / 89 1. Istoria unei respingeri aproape generale / 89 2. De la enumerație la secvența descriptivă
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de o Încheiere, care marchează întoarcerea la o conversație prealabilă, cât și de o evaluare finală (PnΩ). Așa stau lucrurile în exemplul (2), cât și în mai complexa fabulă a lui La Fontaine (5). 3.2. Albert Cohen: povestea unui vorbăreț (4) A, reluă el. Ce se întâmplă ? Ți-e rău ? Angajat al secției A, explică el cu o voce sugrumată. Nu, nu aici, nu în lift. În birou, trebuie să rămână doar între noi. [a] Ei bine, uite, începu el
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
în funcție de același procedeu al inserției pe care-l regăsim în Cei drepți de Camus. Din lipsă de spațiu, mă voi rezuma la detalierea decupajului narativ pe care îl propun și a cărui dinamică permite evidențierea strategiei narative a unui personaj vorbăreț și lăudăros, care crede că dă o veste bună soției lui, veste despre care ea aflase deja, și care nu-și dă seama că, de fapt, datorită ei are loc această neașteptată promovare: Pn0 [a] = Rezumatul (întrerupt de o paranteză
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
215 cuvinte pe zi, iar bărbații 15 669. Până la urmă, această diferență (aproximativ 550 de cuvinte) nu este semnificativă. Statistic, putem spune că ea poate fi atribuită hazardului. Între persoanele situate la extremă, adică între cei 15% superiori, cei mai vorbăreți, bărbații și femeile se află tot la egalitate. Nu există nici o femeie în plus în rândul celor mai locvace persoane... Totuși, cercetătorii au descoperit diferențe între bărbați și femei. Această diferență se referă la... subiectele conversației. Se dovedește că bărbații
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
preferate sunt din domeniul modei și al relațiilor. Contrar credinței populare, nu există așadar diferențe legate de timpul în care vorbesc bărbații și femeile. Ambele sexe pronunță în medie 16 000 de cuvinte zilnic. Femeile nu sunt prin urmare mai vorbărețe ca bărbații. Potrivit unui studiu recent realizat de AT&T pe 1 000 de persoane 1, bărbații petrec la telefonul mobil în medie 458 de minute lunar, în timp ce femeile 453. Studiul indică de asemenea că femeile utilizează telefoanele fără fir
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]