2,533 matches
-
în vorbire;privirea subiectului educațional: ocolită, directă, topica verbală folosită; toate acestea în relație cu problema, cu situația și cu personalitatea de ansamblu a subiectului educațional. b. Conversația Dintre toate tipurile de convorbire, discuția liberă, interviul semistructurat ca și reflexia vorbită sunt cele mai adecvate consilierii, deoarece pot fi adaptate la specificul acesteia. c. Intrebări deschise Dintre toate tipurle de întrebări folosite: închise, deschise, justificative, ipotetice, întrebările deschise sunt cele mai productive(A.Băban, 2001). d. Problematizarea Caracteristicile generale ale metodei
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
primul rînd termenii populari și regionali; includea, de aceea, un omonim: regionalismul flit (din Banat și Transilvania), cu sensul "bot, rît" și cu folosiri metaforic-injurioase: "ține-ți flitul!". Noul dicționar universal al limbii române (NDU, 2006), mai atent la limba vorbită actuală, cuprinde și o expresie formată cu ajutorul cuvîntului flit - a trata cu flit, cu sensurile "a repezi", "a pune la punct", "a nu da atenție". Mai frecventă în uz este totuși expresia a da cu flit - "a alunga", necuprinsă în
Flit și zacherlină by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8987_a_10312]
-
Rodica Zafiu Se știe că în româna populară, vorbită, se manifestă o tendință destul de puternică de concretizare a unor substantive abstracte: acestea primesc sensuri noi (trecîndu-se de la desemnarea fenomenului abstract și general la indicarea unor subtipuri și mai ales a unor manifestări concrete) - și își modifică anumite trăsături gramaticale
Populisme și aroganțe by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9033_a_10358]
-
subliniere retorică, în dialogul cu cititorii, cînd descrie băuturile sovietice: "Spuma creată se bea dintr-o înghițitură. Nu vreți să știți efectul" (p. 85). Formula românească pare a fi o traducere literală a unei formule similare existente în engleza (americană) vorbită, destul de bine atestată în internet: (trust me,) you don't want to know. Expresia cu valoare retorică și pragmatică este folosită pentru a indica, superlativ, natura extrem de negativă a lucrurilor care nu vor fi spuse, marcînd așadar atitudinea de exagerare
Nu vrei să știi... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9081_a_10406]
-
Barbu Cioculescu În anii mei școlari numele anotimpurilor se scria cu majuscule - obicei boieresc, dacă nu ploconire la cea mai vorbită limbă a vremii, cea franceză. Dintre toate, cel mai sărbătorit anotimp era primăvara, al renașterii naturii, al unor noi, plăpânde, dar cât de verzi frunze, făgăduind soare și luni întregi de binefăcătoare căldură. în timpuri imemoriale, a ieși din iarnă
Înaltele Toamne by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9092_a_10417]
-
nici în lumea literară nu puteau să lipsească. Timpul mi-a dat de cele mai multe ori dreptate. Cu certitudine, mai sunt câțiva care au făcut mult rău și ar merita să fie în sfârșit cunoscuți așa cum sunt. Cenzorii comuniști despre care vorbiți erau mai blânzi decât acești nenorociți. Și mult mai culți, oricât ar părea de ciudat. Aveau chiar și un sentiment de respect pentru intelectuali... Pomeneați și de traduceri. E adevărat, am fost tradus în multe limbi străine, am fost publicat
Augustin Buzura: ,,M-am retras din lumea literară din lipsă de timp" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/9056_a_10381]
-
memorabile întîlniri cu persoane care i-au împodobit unele clipe ale vieții. Muzicalizarea textelor poetice (aparținînd lui Octavian Goga, Radu Stanca, Lucian Blaga, Tudor Arghezi orin Iuliana Paloda) surprinde posibile rădăcini rituale ale sincretismului artistic. Cuvintele înseși în zborul lor vorbit devin sunete, iar sunetele în aventurile lor îmbrățișează cuvintele pe care le ocrotesc și le livrează în deplinătatea semanticii lor originare. Prin atitudinea-i discretă, altruistă și responsabilă, sunetul întărește cuvîntul, sporindu-i sensurile și semnificațiile ori congestionîndu-l în așa
La o aniversară... by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9147_a_10472]
-
automat nici măcar nu este înregistrat ca adverb; în cadrul valorii sale de adjectiv se precizează doar că există și o utilizare adverbială, cu sensul "care se face, se execută de la sine, fără participarea rațiunii sau voinței". Într-un registru al românei vorbite mai puțin cultivate, automat funcționează însă ca adverb modalizator, cu sensul "obligatoriu", "inevitabil", "sigur": "acum, sinceri să fim, faptul că citești mult nu înseamnă automat că știi să citești" (weblog.ro); "asta nu înseamnă automat că îi copiem" (musicxpress.ro
"Automat..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9256_a_10581]
-
saltul față de sensul de bază este totuși mai mare și mai recent, astfel încât folosirea sa conversațională creează adesea impresia de inadecvare, improprietate. Oricum, automat este specific oralității, apariția sa în scris fiind destul de rară. Chiar în corpusurile recente de limbă vorbită (IVRA, CORV = Laurenția Dascălu Jinga, Corpus de română vorbită (CORV). Eșantioane, București, Oscar Print, 2002 ș.a.), adverbul cu valoare de semnal discursiv este în genere absent. Nici în internet și în presă nu se găsește cu ușurință: exemplele publicistice arată
"Automat..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9256_a_10581]
-
și mai recent, astfel încât folosirea sa conversațională creează adesea impresia de inadecvare, improprietate. Oricum, automat este specific oralității, apariția sa în scris fiind destul de rară. Chiar în corpusurile recente de limbă vorbită (IVRA, CORV = Laurenția Dascălu Jinga, Corpus de română vorbită (CORV). Eșantioane, București, Oscar Print, 2002 ș.a.), adverbul cu valoare de semnal discursiv este în genere absent. Nici în internet și în presă nu se găsește cu ușurință: exemplele publicistice arată mai ales cum s-a petrecut evoluția spre sensul
"Automat..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9256_a_10581]
-
din timp gîndite, cu grupaje tematice și colaborări - scurte și variate - solicitate unor scriitori pricepuți "în temă", că literatura originală are o cotă valorică bună și textele sînt îngrijite profesionist. Fapt confirmat și de nr. 6-7, unde ancheta Limba română vorbită nu conține previzibile și plicticoase lamentații și indignări, ci observații și analize subtile, explicații și perspective ale fenomenului viu. Astfel, Ștefan Borbely spune că, după 1989, a apărut un soi de rușine de a vorbi o limbă elevată: "Am scăpat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9283_a_10608]
-
ianuarie 1990 și am căzut într-un colocvialism verbal subcultural, pe care mulți îl asimilează cu dezinvoltura, cu revolta împotriva tuturor regulilor și coercițiilor imaginabile, altfel spus - cu libertatea." Și Mihai Zamfir găsește aceeași explicație pentru starea actuală a românei vorbite pe stradă dar și la televizor și nu vede (cu umor englezesc) în asta o nenorocire: "O limbă nu a fost niciodată frumoasă ori urîtă decît după un criteriu arbitrar, situat prin definiție în afara ei. Din moment ce imba română interjecțional-sexualizată a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9283_a_10608]
-
cultura scrisă și cultura electrică (mediatică). Criterul împărțirii lor stă în mijlocul de comunicare care a predominat la un moment dat, dar și în simțul uman care a fost cel mai solicitat de acel mijloc dominant. În cazul culturii orale, cuvîntul vorbit a jucat rolul liantului principal între oameni. În mod corespunzător, dintre toate simțurile, cel mai solicitat a fost auzul, iar îmbinarea acestor două elemente - vorbă și auz - a făcut ca stadiul culturii orale să corespundă unei conștiințe magice iscate de
Tribul electric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9266_a_10591]
-
o limbă străină par să ignore unele noțiuni fundamentale legate de învățarea limbii, bilingvism, contact lingvistic etc. Mulți nu conștientizează scopurile și metodele predării limbii materne în școală (deprinderea normei literare alături de uzul dialectal, exersarea structurilor limbii culte scrise și vorbite, dezvoltarea unui ansamblu de concepte gramaticale care ușurează abordarea oricărei alte limbi) și în ce măsură diferă aceasta de studiul unei limbi non-materne - adică (cu termenul care unora le dă fiori) străine: formarea structurilor gramaticale de bază, a deprinderilor comunicative etc. La
Limbi străine by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9357_a_10682]
-
chiar la mijlocul secolului XX, în Gramatica lui Al. Rosetti și J. Byck (ediția a II-a, din 1945), nu se exprimă o atitudine normativă clară; autorii oferă mai curînd o descriere neutră și obiectivă a diversității de registre: "în limba vorbită", care e invariabil și "chiar construcția cu prepoziție e evitată. Se spune "lucrul care l-am luat" în loc de "lucrul pe care l-am luat" (p. 146). Regula explicită și condamnarea construcției fără pe apar de-abia în Gramatica limbii române
"Care" și "pe care" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9380_a_10705]
-
regretabilă a "vorbirii neîngrijite", ca un anacolut și nici ca manifestare a unei tendințe moderne de simplificare a flexiunii. Ca foarte bună cunoscătoare a graiurilor românești, a textelor dialectale, autoarea a descris în cartea sa, Subordonarea în frază în dacoromâna vorbită (1980, reluată în Opera lingvistică, III, Cluj-Napoca, Clusium, 2006), ca și într-un articol din 1975, "Note privind sintaxa relativului care" (reprodus în Opera lingvistică, I, 2004), ideea a "două gramatici": una, cultă, care recomandă marcarea prin pe și (pentru
"Care" și "pe care" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9380_a_10705]
-
cu spume, cu crăci, de-au întors capul spre noi toți tipii dintr-un bar bucureștean, parcă "Optzeci" se numea, tocmai plecam la Paris! "Poezia mi se părea letală" D.P.: Văd că vorbiți exact așa cum scrieți poeme sau scrieți cum vorbiți, cu ușurința cu care vorbiți. Pare că tocmai ați compus acum, pe loc, un poem. De altfel, am remarcat că vă place și să vă încheiați fiecare mesaj internetic cu două-trei versuri pline de umor, de genul (îmi permiteți să
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
În italiana familiară cotidiană, replica mi secca "mă enervează; nu-mi place" este foarte frecventă. Italiana nu reprezintă, desigur, în momentul de față, o sursă de împrumut și de calc la fel de importantă pentru română ca engleza, dar contactul cu limba vorbită este foarte răspîndit și poate să explice un transfer de sens. Asemănarea fonetică și sintactică dintre "mi secca" și "mă seacă" și numărul mare de români care trăiesc în mediu italofon sînt argumente pentru a susține această explicație. Ipoteza unei
"Mă seacă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9451_a_10776]
-
or organization by large interest groups"). În Trésor de la langue française informatisé (atilf.atilf.fr), se precizează că termenul francez corporation este uneori folosit, după modelul lui corporation din engleza americană, ca echivalent pentru compagnie, firme, société. În româna actuală vorbită (și încă necuprinsă în dicționare), corporație e utilizat curent cu sensul de "firmă (mare)" ("după ani de creștere, fosta afacere de familie se transformă în corporație", Business Magazin, 31, 2008) și mai ales de "mare companie internațională" ("Contabilii și avocații
"Limbaj corporatist" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8169_a_9494]
-
sa poezie (...), e departe de ideea tranzitivității actului poetic", recurge la cîteva propoziții ale poetului englez, conținute într-un eseu din 1942, intitulat Muzica poeziei: "Orice revoluție în domeniul poeziei poate fi, și uneori poate anunța, o revenire la limba vorbită. Această revoluție pe care a propovăduit-o Wordsworth în prefața lui și avea dreptate (...). Nici o poezie nu are, desigur, un limbaj identic cu acela pe care poetul îl vorbește și îl aude, dar trebuie să fie într-o astfel de
Poezie și ontologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9608_a_10933]
-
care a propovăduit-o Wordsworth în prefața lui și avea dreptate (...). Nici o poezie nu are, desigur, un limbaj identic cu acela pe care poetul îl vorbește și îl aude, dar trebuie să fie într-o astfel de legătură cu limba vorbită a timpului, încît cel care o ascultă sau o citește să poată spune: "așa ar trebui să vorbesc dacă aș ști să vorbesc poetic"". Deci o democratizare a poeziei, întemeiată precumpănitor pe aspecte personale, pe valorile clipei sau ale istoriei
Poezie și ontologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9608_a_10933]
-
mărul. - Dar asta nu este mâncare, fac eu pe modestul. - Ba efectul a fost colosal! - Efectul? zic... - și rămân pe gânduri. Nu-mi închipuiam că astâmpărarea foamei se poate numi efect... Dar cine știe, cu generațiile noi și cu limba vorbită azi de tineri acum... - Dacă nu aveam pâinea și nu le dădeam pâinea, se aude vocea lui Marius tocmai de la Oradea... - Cum!? nu înțeleg, cui să le-o dea? - Erau trei băieți drogați-drogați, și mi-au cerut pe drum ceva
Marele drog, foamea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9727_a_11052]
-
de romitc "Tabelul 18. Sărăcia comunitară și omogenitatea comunității de romi" Exemplu de mod de citire a datelor: 16% dintre comunitățile formate numai din romi sunt foarte sărace (HIGHPROB). Există și variații ale nivelului de sărăcie nu numai în legătură cu limba vorbită, ci și în funcție de grupul cultural („neamul”) căruia îi aparțin membrii comunității. Cele mai sărace grupuri cultuale par a fi1 cele ale cărămidarilor cu 80% dintre comunitățile locuite de aceștia, considerate, conform criteriilor studiului nostru, ca fiind sărace, urmate în ordine
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
nivel de educație foarte scăzut, formate aproape exclusiv din romi, fără alte grupuri etnice așezate pe teritoriullor și cu localizare preponderentă în Moldova, Transilvania și Crișana-Maramureș. Alți factori care condiționează sărăcia CR - mediul rezidențial, mărimea comunității, tradiționalismul indicat de limba vorbită, mărimea orașului sau nivelul de dezvoltare a comunei - sunt mai puțin importanți decât cei anterior menționați. Rezultă că segregarea rezidențială și analfabetismul sunt principalele semne ale sărăciei CR. Alți factori care au fost discutați în cuprinsul acestui subcapitol sunt relevanți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
măsuțe de brad înconjurate de scăunele nu mai înalte de două șchioape. Într-o seară, câțiva credincioși ai locului sau aciuat în jurul mesuțelor. La început - cum se întâmplă de obicei - nu prea aveau chef de vorbă. În fața fiecăruia - de parcă erau vorbiți - hodinea câte un deț de rachiu. Fiecare bea în tăcere. În silă parcă. După o înghițitură, îl auzeai pe câte unul scoțând un „uah” de ușurare. Apoi...Apoi vorba s-a legat încet încet. La început părea un murmur picurat
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]