222 matches
-
Istoricul A.D. Xenopol (1847-1920) indică Moldova drept loc de obârșie a Mioriței, iar Gheorghe Maior propune loc de baștină al baladei zona Oituz, la nord de Munții Vrancei. Fidel susținător al primei teorii alecsandriene, Ovid Densușianu (1922) pledează pentru originea vrânceană, deși el se trage din părțile Făgărașului. Mihail Sadoveanu (1944, născut la Pașcani) - a fost consecvent în elogierea Vrancei: „Această Mioriță așa de suavă, așa de artistică, unică între cântecele popoarelor, prin ce misiune oare s-a născut pe aceste
Obârșia Mioriței () [Corola-website/Science/314190_a_315519]
-
el se trage din părțile Făgărașului. Mihail Sadoveanu (1944, născut la Pașcani) - a fost consecvent în elogierea Vrancei: „Această Mioriță așa de suavă, așa de artistică, unică între cântecele popoarelor, prin ce misiune oare s-a născut pe aceste plaiuri (vrâncene)?” Simion Mehedinți 1946) avea însă motive suplimentare să liciteze pentru această zonă, deoarece s-a născut chiar la Soveja: „În Vrancea, unde s-a născut balada Miorița, un munte se cheamă și azi Răiuț, adică «raiul mic»”. Adrian Fochi (1964
Obârșia Mioriței () [Corola-website/Science/314190_a_315519]
-
născut chiar la Soveja: „În Vrancea, unde s-a născut balada Miorița, un munte se cheamă și azi Răiuț, adică «raiul mic»”. Adrian Fochi (1964) - născut la Cernăuți - n-a agreat niciodată această teză: Miorița e „cu atât mai puțin vrânceană, cum ar dori-o patriotismul local al unui folclorist din acea parte a țării”. Copleșit însă de perseverența „moldovenilor”, în anul 1964 A. Fochi realizează un compromis. Fiind un susținător fervent al obârșiei transilvănene a Mioriței, el afirmă că ulterior
Obârșia Mioriței () [Corola-website/Science/314190_a_315519]
-
de-al doilea moment din geneza Mioriței, respectiv momentul nașterii versiunii baladă” îi putem stabili „fără șovăire ca zonă genetică - Vrancea” Gheorghe Vrabie (1966) - născut la Voinești, județul Vaslui - se situează, de asemenea, în tabăra „vrâncenilor”, atunci când vorbește despre „...arhetipul vrâncean, în chiar locul de baștină...” , iar Geo Bogza (1971) - născut la Ploiești - afirmă, într-un articol publicat în Contemporanul că Vrancea „nu e numai locul de origine al Mioriței, ci și epicentrul celor mai multe cutremure ce ne zguduie țara...”. Ion Diaconu
Obârșia Mioriței () [Corola-website/Science/314190_a_315519]
-
și epicentrul celor mai multe cutremure ce ne zguduie țara...”. Ion Diaconu (1930) (născut la Spinești, județul Vrancea), decide să-și dedice întreaga viață întocmirii unei monografii a variantelor mioritice din Ținutul Vrancei, pentru a căuta argumente ferme și definitive în favoarea obârșiei vrâncene a Mioriței: „Textul de artă și melodia cea mai expresivă a Mioriței s-au structurat într-un peisaj de excepțională măreție naturală și într-un mediu etnografic în care sinergia geniului poetic popular primitiv a fost unică (...). Mediul plăsmuirii originale
Obârșia Mioriței () [Corola-website/Science/314190_a_315519]
-
vremii) și să sugereze că „Miorița ar fi fost creată în secolul din care provin aceste descrieri”. Nici Duiliu Zamfirescu și nici Nicolae Iorga nu au greșit pledând pentru o creație relativ modernă a versiunii supuse analizei - "balada" de sorginte vrânceană, în formula publicată de Vasile Alecsandri. În opinia lui Ovid Densușianu , aceleași mișcări transhumante ale turmelor de oi dinspre Moldova și Ardeal străbătând Vrancea, pentru a coborî apoi spre câmpiile sud-dunărene pentru iernat, ar fi avut o intensitate deosebită în
Momentul genezei Mioriței () [Corola-website/Science/314191_a_315520]
-
fost ctitorit de către părintele Maftei din satul Spinești, în anul 1755. Mănăstirea are în componența sa biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului", monument istoric, și turnul clopotniță, ambele fiind incluse pe lista monumentelor de arhitectură. Elementul simbol al vieții monahale vrâncene, Schitul Valea Neagră este cunoscut și sub denumirea de Schitul Vrancea sau Vrânceanului, supranume luat încă de la înființare de către toți călugării ce veneau din exteriorul Vrancei. Sub acest nume - „Kloster Wrantchanului” apare și consemnat pe o hartă a Moldovei datată
Biserica de lemn din Schitul Valea Neagră () [Corola-website/Science/323480_a_324809]
-
regiunea centrală a Transilvaniei a dezvoltat tipul "fata de maior", iar în Muntenia și Moldova s-a transformat în "baladă". Abordările despre localizarea obârșiei Mioriței au fost marcate de subiectivism și patriotism local. Cea mai longevivă teorie a impus "obârșia vrânceană", motiv pentru care a colectat cel mai mare număr de intervenții. Din a doua jumătate a secolului al XX-lea s-a vorbit tot mai insistent despre "originea transilvăneană". În cele din urmă, toate aceste dispute s-au focalizat pe
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
Carpați”. Prin secularizarea din 1863, averea schitului este preluată de stat. Moșia Plagino e moștenita de Iancu Fridmann, care fuge în final în Franța, rămânând cu datorii mari față de săteni. Boierul Plagino este menționat de Virgil Paragina în volumul "Contribuții vrâncene la cultura națională" pentru un generos gest obștesc. În anul 1901 el donează Primăriei Focșani un imobil al său din strada George Pruncu (actuala str. Ana Ipătescu), în scopul de a fi folosit pentru o școală profesională. Administrația orașului cere
Gheorghe Plagino () [Corola-website/Science/321240_a_322569]
-
Cutremurul din 1802 a fost un puternic cutremur care s-a produs pe data de 26 octombrie (14 octombrie pe stil vechi) 1802 în zona Vrancea. Este cel mai puternic seism vrâncean, având între 7,9-8,2 grade pe scara Richter. Unda sa de șoc s-a simțit și în Moscova, Sankt Petersburg, Insula Creta și Marea Egee. El a ținut 2 minute și de 30 de secunde. În București, multe clădiri au
Cutremurul din 1802 (România) () [Corola-website/Science/316979_a_318308]
-
august 1990, numele său a fost gravat în „Grădina celor drepți“ de la Yad Vashem din Ierusalim, unde a plantat și un măslin marcat cu o placă onorifică. Bădița Anghel, cum îl alintă rudele, s-a născut în 1914 în comuna vrânceană Nistorești, dar a trăit în Năruja și București. Copil sărac, nerecunoscut de tatăl său, Anghel a plecat la București, unde s-a apropiat de fondatorii Partidului comunist și a apărut în anturajul celebrului Ghiță Cristescu, zis Plăpumaru, cel care a
Anghel T. Anuțoiu () [Corola-website/Science/323068_a_324397]
-
viața de internat. Între 1958 și 1961 frecventează cursurile Liceului din Vidra, supranumit pe atunci, și "Universitatea Vrancei”. După absolvirea liceului de la Vidra, și-a satisfăcut stagiul militar (1961-1963), pentru ca, un timp, să fie și el profesor suplinitor pe meleaguri vrâncene: Păulești, Negrilești, Jariștea, Pădureni-Jariștea, Liceul Odobești și Școala nr. 4 din Focșani. Între 1964 și 1970 a urmat Facultatea de Filologie a Universității din București, cursuri fără frecvență. În data de 1969 devine redactor la Ziarul "Milcovul” din Focșani. Între
Dumitru Pricop () [Corola-website/Science/326020_a_327349]
-
În data de 1969 devine redactor la Ziarul "Milcovul” din Focșani. Între 1976 și 1979 devine activist cultural la Comitetul Județean pentru Cultură și Artă, Vrancea. În această postură, Dumitru Pricop a colindat toate plaiurile Vrancei, a cunoscut creația populară vrânceană autentică, istoria zbuciumată a acestor ținuturi, i-a cunoscut și i-a încurajat pe creatorii adevărați de aici. Între 1979 și 2000 este profesor la Grupul Școlar de Electrotehnică, Focșani și la Grupul Școlar Agricol Focșani. În această perioadă, profesorul
Dumitru Pricop () [Corola-website/Science/326020_a_327349]
-
Axioma, Bucovina, Cadran, Convorbiri literare, Cronica, Familia, Flacăra, Luceafărul, Poesis, PortoFranco, Ramuri, Revista V, România literară, Salonul literar, Steaua, Tomis (debut 1964), Transilvania și Tribuna României (azi Curierul românesc). Dumitru Pricop a fost solicitat de multe ori de către diriguitorii învățământului vrâncean să scrie versuri pentru concursurile cultural-artistice școlare, organizate la nivel județean și național. Cu toate că scenariile sale au fost laureate la fazele naționale, D. Pricop nu a închinat niciodată ode "marelui cârmaci”, numele acestuia nefiind în nici un vers din aceste scenarii
Dumitru Pricop () [Corola-website/Science/326020_a_327349]
-
în acel timp de prăbușire a puterii și derută, înființând organe comunale FSN, organe de preluare a puterii, asigurând, astfel, transferul de putere. Artistul din el nu s-a putut adapta direcției în care s-a îndreptat cultura și presa vrânceană, motiv pentru care încet-încet s-a izolat chiar și de prietenii din Vrancea, căutându-și amici pe alte meleaguri: Galați, Bacău, Buzău. Conacul lui Costache Conachi de la Țigănești-Tecuci, a devenit locul ultimelor sale creații, locul unde a găsit prieteni apropiați
Dumitru Pricop () [Corola-website/Science/326020_a_327349]
-
anul 1802, care a avut loc în ziua 26 octombrie 1802 a fost un cutremur de adâncime, cu o magnitudine de 7,9 - 8,2 grade pe scara Richter cu epicentrul în zona Vrancea.A fost cel mai puternic cutremur vrâncean care a fost înregistrat. A fost simțit din Moscova până în Istanbul. În București s-au prăbușit toate turlele bisericilor iar Turnul Colței s-a rupt de la jumătate. Cutremurul din 1940 a fost un cutremur cu o magnitudine de 7,4
Seismicitatea României () [Corola-website/Science/330765_a_332094]
-
neolitica, bronz, geto-dacică, evul mediu. De asemenea, muzeul mai deține obiecte și documente ce poartă amprenta evenimentelor petrecute în veacul al XIX-lea (1848, Unirea Principatelor, Războiul de Independență), dar și a unor personalități ale vieții sociale, culturale și politice vrâncene (scriitorul și diplomatul Duiliu Zamfirescu, juristul Gh. Apostoleanu, arhitectul Ion Mincu, geograful S. Mehedinți, întemeietorul teatrului focșănean - maiorul Gheorghe Pastia, scriitorul Al. Vlahuță, țăranul Ion Roată). Mărturiile etnografice, pește 6.000 la număr (unelte, ceramică, port popular, textile de casă
Muzeul Vrancei () [Corola-website/Science/331383_a_332712]
-
(Adrian-Constantin Kivu, n. 17 noiembrie 1942, Focșani - d. 31 august 1989 București), a fost unul dintre cei mai importanți critici români de teatru și film din anii ’70 și ’80. Este descendentul unei vechi familii vrâncene. Bunicul matern, Vasile Țiroiu (1890-1976), a fost magistrat și prefect liberal al județului Putna, iar cel patern, Constantin I. Kivu (1879-1922), era descendentul unui șir de magistrați focșăneni. Din cauza persecuțiilor politice la care a fost supusă familia sa, a urmat
Dinu Kivu () [Corola-website/Science/333636_a_334965]
-
lucra și în weekend și vor fi prezenți acolo unde este nevoie de ei. * VRANCEA - Un bătrân în vârstă de 73 de ani a murit luat de apele învolburate ale unui canal de colectare în care căzuse accidental în comuna vrânceană Ruginești. A fost luat de apă, fiind găsit sub un podeț la aproximativ 150 de metri de locul în care se prăbușise. Deși nu prezenta semne vitale, echipajul SMURD prezent la fața locului a început manevrele de resuscitare, dar, din
Natura asediază România! 89 de localități afectate de vremea rea () [Corola-website/Journalistic/101095_a_102387]
-
fost afectate de inundații 175 de gospodării și 50 de case din 11 localități. Zece trenuri au fost anulate din cauza închiderii circulației între Adjud și Pufești, în urma inundațiilor provocate de ploile abundente. Un bărbat de 70 de ani din comuna vrânceană Ruginești a murit, după ce, căzut de pe bicicletă, a fost luat de apele unui canal colector umflate de o viitură. Un alt bărbat și-a pierdut viața în Helegiu, județul Bacău. În județul Harghita, cea mai afectată comună a fost Ciumani
Inundațiile din Europa (2016) () [Corola-website/Science/336328_a_337657]
-
Fiecare butoi poartă numele unui soi de vin. În grădina hanului sunt amplasate vechi instrumente folosite pentru prelucrarea strugurilor. Tot curtea interioară găzduiește crama pentru degustari cât și mustăria, aceasta din urmă fiind un adevărat muzeu dedicat vinului și tradițiilor vrâncene. Nu lipsesc nici locurile de joacă pentru cei mici, nici arcadele înflorate ce conferă un plus de romantism întregului cadru natural. Marele Premiu pentru Organizarea festivalurilor internaționale în țară și reprezentarea gastronomiei românești în afara granițelor - Domnul Attila Daragus - Turia, ANTREC
Cele mai tari pensiuni din țară, premiate cu Margarete de Aur by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/105007_a_106299]
-
au constat în alunecări de teren, lichefieri, tasări, țâșniri de apă; în Munzii Vrancei, cursul râului Zăbala a fost parțial blocat, formându-se un mic lac de baraj natural. Cutremurul s-a produs la 37 de ani de la precedentul seism vrâncean catastrofal, care a avut loc la 10 noiembrie 1940 (magnitudine 7,4 pe scara Richter și 7,7 pe scara bazată pe moment seismic).
CUTREMURE devastatoare care au lovit România - VIDEO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105106_a_106398]