315 matches
-
VII Dormeau în noapte munții grei, Si Gruiza, și-ntreaga fire, Cănd Demonul, ca de-obicei, S-a pogorât la mănăstire. Dar multă vreme cel trufaș N-a cutezat să se atingă De pacea sfanțului locaș. Și-ades, aprinsul gând vrăjmaș Ar fi dorit, plecând, să-l stingă. Neliniștit și ros de gânduri, Sub zidul cu chilii în rânduri, El dă ocol; stârnit de pas, Frunzișul, fără vânt, da glas. Dar el privi, în noapte stând, Fereastră ei în zid tăiată
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
a cîinelui negru, ne-fidel (în definitiv) ne-credincios, știind deci numai de frică, ne-recunoscător, ne-ascultător, liber de capul lui (fără a ști măcar că e liber față de ceilalți membri ai speciei sale); despre firea să aspră de pustnic vrăjmaș, cu ghiarele lui oțelii aproape albastre... Un caracter adevărat. Aplicație. * Erau mulți morți, multe înmormîntări, mizerie, lipsuri, stare de asediu. Asta dădea orașului în mod ciudat o atmosferă agitată de carnaval, un carnaval funebru, o sărbătoare funebra. Marile cataclisme, se
Fise de roman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16453_a_17778]
-
o chemare gravă, încă de la Michelangelo, n-are nevoie, anume, de grimase aplicîndu-se demonstrativ realului; îi ajunge aici, de pildă, situația fundamentală căreia îi face față eroul, cînd, cu sîngele și viața lui întreagă, se aține în calea unei soarte vrăjmașe, fără de preget concentrat să ducă la capăt cartea epopeică despre Mihai Viteazul. Bătălia acestui suprem testament patriotic îl ocupa cu atîta intensă determinare pe Bălcescu, încît N. Iorga, în niște pagini din 1893, avea dreptate să i se închine, zguduit
Patior ergo sum - Pentru sculptorul MIRCEA SPATARU by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5256_a_6581]
-
prezența a trei milioane de români), româna nefiind recunoscută în administrație, în școli și licee, neîngăduindu-se o universitate în limba română iar Dieta translivană a fost desființată, lăsată, prin decret, să funcționeze numai cea budapestană. A apăra, în aceste vrăjmașe condiții, situația românilor în principatul anexat silnic Ungariei era o înaltă datorie morală. Nicolae Cristea a făcut-o cu stăruință și inteligență. Militanții politici români împărtășeau două puncte de vedere contradictorii. Unii pasiviști, care socoteau că parlamentul budapestan trebuia sabotat
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
Eghipet, la Chiriiani, care zic că au fost ucis ovreii până la 40.000 de oameni, și nu numai atât au făcut, ci și carnea ucișilor au mâncat și cu sângele lor pe obraz s-au uns. Această dară crudă și vrăjmașă obrăznicie și cutezare a ovreilor ca să potolească acea răzmeriță și să-i pedepsească. Miră-să însă mulți acea sculare a ovreilor și grozăvie ce făcuse romanilor (...) Că iată, de la Tit-Vespasian, dintr-al doilea an al împărăției lui până la al optsprezece, adecă
Urgii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11005_a_12330]
-
la nonsensul noțiunii de teroare totală sau la rolul acordat anxietății, succedând terorii. Dar și predecesori ai lui Corey Robin socotesc neliniștea mai agravantă decât frica. Dacă e să punem pe cont propriu lumea la cale, capitalismul și comunismul, frați vrăjmași, au măcar un punct în comun, al scopului, care este și rămâne perpetuarea sistemului. În comunism, insul uman este tratat ca masă, satisfăcându-i-se nevoile sub această optică, în capitalism - client. În ambele, combustibil pentru vasta mașinărie. Alternativa comunism-capitalism
Frica albastră vs frica politică by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7308_a_8633]
-
rânduri la televizor. Cred că au și un bufet corespunzător, poate și un mic shop cu obiecte academice, papetărie, suveniruri. în fine, n-a fost să fie, n-am să-mi înțep ochii. Sunt în viață piedici de netrecut, zodii vrăjmașe: cum aș fi intrat pe poarta edificiului pe bicicletă, în costum cu săbiuță și bicorn? Dificultatea ar dispărea când ar fi vorba de un post de rector, de decan, de proprietar sau măcar acoperitor la una din facultățile particulare, de
În așteptarea creșterilor negative by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7587_a_8912]
-
ardelean. Asta-i tot. De vreo zece ani am venit în țară. Dincolo fusesem un biet nimic îndrăgostit de scrisul românesc. Sună a frază goală adaosul acesta, și totuși, câte doruri naive cuprinde... Numai cel ce a trăit între străini vrăjmași știe și poate simți și prețui cu adevărat nostalgia cea mare și copleșitoare. N-am găsit iubirea pe care o aduceam eu de-acasă. M-am uitat împrejur și am văzut, și multe speranțe am pierdut din cele frumoase. M-
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12833_a_14158]
-
ecoul indirect al surescitării cu care te privesc adversarii, ricoșeul pe care cîmpul de invidie al rivalilor îl răspîndește în jur. Cu cît ești mai pizmuit cu atît frontul de bîrfă dă naștere unei consternări admirative: e stupefacția cu care vrăjmașii îți contemplă refuzul de a crăpa mai repede. Treptat, conturul ajunge să-ți fie învăluit într-o conspirație respectuoasă, și chiar aceasta e faima. E recunoașterea oficială a neputinței de a te elimina. Numai că la Marietta Sadova faimă oficială
Actrița minuțioasă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2452_a_3777]
-
nici cu morala, dură uneori, a poveștilor creștine, nicidecum cu aspra mitologie scandinavă. O mitologie căreia îi trebuie mult mai multe "efecte speciale" ca să facă o lume decît oricărui bun creator de animație. Îi trebuie zei, fii și frați, regate vrăjmașe, promisiuni călcate, vrăjitorii, mori fermecate, înfrîngeri și nunți, pe care să le-adune în ceea ce Evul mediu învățat ar fi numit o sumă, iar cronicile noastre mai din popor o seamă. Romantismul, tînjind la vechile cînturi de gintă, pierdute pre
Odin și Santa Claus by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8322_a_9647]
-
propășirea adevărată a unui neam. Până atunci însă, o, tovarăși cari suferim de aceleași răni înveterate, cum nu mai avem nimic de așteptat, nu credeți că ar fi timpul să uităm tot ce ne dezbină, toate nemulțumirile trecătoare și pornirile vrăjmașe dintre noi și să ne apropiem și să ne sfătuim într-un congres, doar am realiza odată o adevărată Societate a oamenilor de litere din țara românească?!" Apelul lansat de Șt. O. Iosif și Dimitrie Anghel a fost susținut și
Centenarul Societății Scriitorilor Români by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8546_a_9871]
-
culmea era alta. Culmea era că se împlinise profeția pe care i-o făcuse o ghicitoare țigancă, mai de mult, și care îi spusese că fata pe care o alăptase ea, pe Magdalena adică, și pe care mama vitregă cea vrăjmașe, o izgonise, își va veni în firea ei și se va mărita cu un fecior de împărat abia când - și acestea fuseseră singurele ei cuvinte, scurte și tainice: când o necuvântătoare îi va cuvânta. Adică, ea, gărgărița, tocmai ce îi
Poveste 2002 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15648_a_16973]
-
nu să te vaieți la sfîrșit că te-au doborîtără, și culmea, să te mai dai și bătut și să te lepezi de domnie taman cînd trebuia să fi luat cîrma în mînă și să tai talazul cel rău și vrăjmaș și să îndrepți corabia spre liman. Ascultă, fiule, la ce scrie cronicarul țării românești la veacul al șapteșpelea, optîșpelea, și ia aminte măcar acum cum se cuvine mînată o țară urgisită de Domnul cu grele păcate și apucături de la începutul
Folclorice by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16649_a_17974]
-
nu să te vaieți la sfîrșit că te-au doborîtără, și culmea, să te mai dai și bătut și să te lepezi de domnie taman cînd trebuia să fi luat cîrma în mînă și să tai talazul cel rău și vrăjmaș și să îndrepți corabia spre liman. Ascultă, fiule, la ce scrie cronicarul țării românești la veacul al șapteșpelea, optîșpelea, și ia aminte măcar acum cum se cuvine mînată o țară urgisită de Domnul cu grele păcate și apucături de la începutul
Folclorice by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16649_a_17974]
-
recipiente golite de conținut. Noi nu ființăm, noi trăim efectiv. Noi doar mimăm viața, ca niște paiațe uscate...”. Florin Toma caută să investească individul lipsit de autenticitate și bulversat de viduri interioare cu frisonul unui început revelator. În O dimineață vrăjmașă aceeași lentoare asigură sentimentul inutilității. Protagonistul, evident suferind de senzația de vid și prăbușiri onirice, trăiește suspendat între un trecut compromis de anticomunismul părin- ților și adunările publice dedicate Administratorului. În mijlocul mulțimii, doar eroului îi crește o singură aripă, însă
Povestiri despre boală și cuvânt by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2965_a_4290]
-
a durerii, sărutul prea amar ce reciproc se bea cu buze de lumină Înaintea Invierii. ... și a plecat olarul spre roata din cântarea mea. ZBORUL CHENOTIC Al cui e gândul , încercătorul vrea ca să mi-l prindă? Străini de mine bobii, vrăjmașului morar de ce îi număr? De ce când crucea o duceai pe umăr, nu-ngăduit-ai lemnul să-și aprindă în loc de brațe pentru cuie, două aripi de flăcări să fi țâșnit în Î’ Nu e nici timpul și nici vrerea’’? Oare ispita măcar târcol
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
înaltă, vorbește despre „o ispită necunoscută oamenilor răspândiți, cunoscută numai monahilor care duc o viață cu luare-aminte. Mai ales ea este cunoscută nevoitorilor care se îndeletnicesc cu rugăciunea minții. Cel mai neînsemnat cuvânt, cel mai neînsemnat lucru din domeniul lumii, vrăjmașă lui Dumnezeu, se întipăresc cu tărie în sufletele celor curați; adesea nu pot fi șterse impresiile lucrurilor murdare și păgubitoare nici cu pâraie de lacrimi, nici cu nevoință mare, nici de cunoștințele vaste teologice, nici de timpul îndelungat. Toți călugării
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
pe care le-am făcut, de fetele care ne-au smintit, de beții și alte răutăți din trecut, îmboldindu-ne voința să cădem în aceleași păcate de care cu greu ne-am izbăvit. 7. Dinlăuntru, adică din inimă, ne ispitesc vrăjmașii cei nevăzuți cu toate patimile care stăpânesc inima, precum: mânia, răutatea, pofta, răzbunarea, împietrirea, zavistia, mândria și celelalte, cum spune Domnul: „Iar ce iese din gură, iese din inimă, și acestea spurcă pe om. Căci din inimă ies gândurile cele
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
Suntem îndemnați de Părinții cei duhovnicești să nu ne încredem niciodată în odihnă, atâta vreme cât ne aflăm în această lume. Nici să ne încredem în noi înșine atunci când observăm că ne-am liniștit pentru o vreme de războiul patimilor, pentru că „viclenii vrăjmași se ascund o vreme cu viclenie, până când îl văd pe om că îi crede că au încetat războiul și slăbește supravegherea interioară. Atunci, deodată năvălesc asupra ticălosului suflet, îl înhață ca <<pe o vrăbiuță>> și după ce pun stăpânire pe el
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
împotriva vrăjmașului! 12. Toate cetățuile tale sunt niște smochini cu cele dintîi roade; cînd îi scuturi, smochinele cad în gura cui vrea să le mănînce. 13. Iată, poporul tău este ca femeile în mijlocul tău; porțile țării tale se deschid înaintea vrăjmașilor tăi; focul îți mistuie zăvoarele! 14. Scoate-ți apă pentru împresurare! Drege-ți întăriturile! Calcă pămîntul, frămîntă lutul, și gătește cuptorul de cărămidă! 15. Acolo te va mînca focul, te va nimici sabia cu desăvîrșire, te va mistui ca niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85120_a_85907]
-
și încuraja soldații: - înainte, băieți! Nu vă lăsați! Sunteți cu mine. Nu peste mult timp, s-a întâmplat nenorocirea: câteva gloanțe inamice i-au perforat trupul, străpungându-i și inima. A căzut ca o mlădiță de alun, tăiată de topor vrăjmaș. Transmisă cu lacrimi de durere, vestea s-a răspândit repede. - A căzut fata noastră! Aflându-se alături de ea, sublocotenentul Gheorghe Mănoiu, logodnicul îndurerat, i-a așezat trupul însângerat pe iarba dată în copt. Lacrimile lui se amestecau cu picăturile sângelui
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92337]
-
lor, și fă-le dreptate! 46. Cînd vor păcătui împotriva Ta - căci nu este om care să nu păcătuiască, și Te vei mînia împotriva lor și-i vei da în mîna vrăjmașului care-i va duce robi într-o țară vrăjmașă, depărtată sau apropiată: 47. dacă se vor coborî în ei înșiși în țara unde vor fi robi, dacă se vor întoarce la Tine, și-Ți vor face cereri în țara celor ce-i vor duce în robie și vor zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
și, dregându-și mustața cu dosul palmei, cum îi era obiceiul, a pornit să vorbească, cu glas de taină: Pe când satul nostru se găsea într-o poiană a pădurii nesfârșite ce cuprindea locurile... Pe atunci erau multe năvăliri de neamuri vrăjmașe. Cine mai știe ce păgâni și din ce locuri veneau pe nepusă masă peste bieții oameni?... Se spune că în vremea unei asemenea urgii, prin pădurea de deasupra satului nostru trecea o gloată de fugari. Cum se întâmplă de obicei
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
vor face să vi se stingă ochii, și să piară viața din voi. Sămînța o veți semăna în zadar, căci o vor mînca vrăjmașii voștri. 17. Îmi voi întoarce Fața împotriva voastră, și veți fi bătuți și veți fugi dinaintea vrăjmașilor voștri; cei ce vă urăsc, vă vor subjuga, și veți fugi fără să fiți urmăriți chiar. 18. Dacă, cu toate acestea, nu Mă veți asculta, vă voi pedepsi de șapte ori mai mult pentru păcatele voastre. 19. Voi frînge mîndria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
foșnetul unei frunze suflate de vînt; vor fugi ca de sabie și vor cade fără să fie urmăriți. 37. Se vor prăvăli unii peste alții ca înaintea săbiei, fără să fie urmăriți. Nu veți putea să stați în picioare în fața vrăjmașilor voștri; 38. veți pieri printre neamuri, și vă va mînca țara vrăjmașilor voștri. 39. Iar pe aceia dintre voi care vor mai rămîne în viață, îi va apuca durerea pentru fărădelegile lor, în țara vrăjmașilor lor; îi va apuca durerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]