287 matches
-
mobilează prezentul într-o dezordine naturală perfectă. Cred că sunteți, structural vorbind, un om-vraiște. Deseori cuvintele vechi, pe care le uităm sau le abandonăm cu dispreț în debaralele limbii, sunt pline de farmec și de conotații subtile. Pentru mine cuvîntul vraiște este unul cu o enormă forță de impact vizual și senzorial, evocativ și visceral. Omul-vraiște este cel care nu reușește să și pună ordine nici în sentimente și nici în ambiții, nici în cunoștințe și nici în convingeri, nici în
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
dar comunică mai puțin, are răbdare în fața detaliilor și este grăbit în fața esențialului. Un veritabil om-vraiște are oroare nu de vid (cum este cazul cu mama natură) ci de Cosmos, adică de sistemele organizate. Ceea ce-l fascinează pe un om vraiște este Haosul, și pe bună dreptate. Un artist profund nu poate avea decît un singur adversar : dezordinea, altfel spus haosul. în fața unui univers ordonat nu mai ai nimic de făcut și de adăugat, cu adevărat activ nu poți fi decît
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
adversar : dezordinea, altfel spus haosul. în fața unui univers ordonat nu mai ai nimic de făcut și de adăugat, cu adevărat activ nu poți fi decît în acele lumi în care mai e ceva de făcut, în care dezordinea, starea de vraiște justifică efortul acțiunii. Iată de ce eu cred în oamenii care trăiesc într-un micro-haos, într-o stare de vraiște (mentală, culturală și afectivă) permanentă, care secretă vraiște în propria lor viață, zi de zi, chiar secundă de secundă, chiar și
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
adevărat activ nu poți fi decît în acele lumi în care mai e ceva de făcut, în care dezordinea, starea de vraiște justifică efortul acțiunii. Iată de ce eu cred în oamenii care trăiesc într-un micro-haos, într-o stare de vraiște (mentală, culturală și afectivă) permanentă, care secretă vraiște în propria lor viață, zi de zi, chiar secundă de secundă, chiar și în timp ce dorm. Cred chiar și în stilul vraiște pentru că numai el ne mai poate aduce, în această lume în
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
lumi în care mai e ceva de făcut, în care dezordinea, starea de vraiște justifică efortul acțiunii. Iată de ce eu cred în oamenii care trăiesc într-un micro-haos, într-o stare de vraiște (mentală, culturală și afectivă) permanentă, care secretă vraiște în propria lor viață, zi de zi, chiar secundă de secundă, chiar și în timp ce dorm. Cred chiar și în stilul vraiște pentru că numai el ne mai poate aduce, în această lume în care s-a inventat tot, puțin oxigen puțină
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
în oamenii care trăiesc într-un micro-haos, într-o stare de vraiște (mentală, culturală și afectivă) permanentă, care secretă vraiște în propria lor viață, zi de zi, chiar secundă de secundă, chiar și în timp ce dorm. Cred chiar și în stilul vraiște pentru că numai el ne mai poate aduce, în această lume în care s-a inventat tot, puțin oxigen puțină noutate... 38. nu știu cum să-l numesc. aș putea să-i spun totuși „Imbecilul”. el este imbecilul meu. întrucît viața sa și
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
P. (Urmărire Permanentă). E drept, se pare, că și ei, nevinovații, făcuseră sită împușcînd mortal vreo câțiva împuțiți de ofițeri... Era sau nu era așa? I se împăienjeniră ochii. Îi pocniră urechile. Și leșină... Dar vezi că și-așa, împrăștiat vraiște pe pătura lui infectă, fiertura Suveranului continua să-și realizeze efectul și, chiar și leșinat, secvența existențială din creierul lui Doru Cișmea se reîmprospăta. Își aminti în spasme constructiviste și reci cum, după capturarea lor, fiecare dintre cei trei fuseseră
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
trecuse beția și-i ardea gâtul. A intrat în prăvălie și a chemat oamenii împrejur: - Ce vreți, fraților, să beți? Azi plătesc eu! Se mira Chirică, se mira Ilie. N-au zis nu. Afară rămăsese uitată căruța, goală, cu ușile vraiște. În ea intrau brabetii Cuțaridei, gureși, să ciugulească și ei firimiturile rămase din pomana lui Mielu. Târziu, aproape de miezul nopții, -lau urcat în droașcă, de subsuori, doi ceferiști. Mielu era țeapăn și râdea prostește. N-a fost nevoie să dea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
școală. Ea își ridicase marginea rochiței și răspunsese ceremonios : „Eu, când o să fiu mare, vreau să fiu carte“. Și așa s-a întâmplat că pereții camerei ei s-au umplut de tomuri și viața i s-a multiplicat într-o vraiște de cărți. „Și la ce mai folosesc acum toate cărțile astea ?“, ar fi spus Papi, înciudată, ștergându-și lacrimile cu dosul palmei. Aerul se făcu translucid și vibră. Ca de obicei, Iacob, fiul lui Zevedei, nu-l auzi intrând. Ridică
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
prilejul ― și un interviu fil- * Și totuși. Am văzut cândva un personaj (am auzit că între timp a ajuns președinte de Academie) care își ticsise spațiul din spate al mașinii, cel vizibil prin lunetă, cu cărți (în limbi străine) aruncate vraiște, într-o neglijență studiată. Cartea devenise o insignă, argument pentru o înțelepciune de tarabă pusă să circule în lume pe patru roți. Parcată pe trotuarul Universității, mașina "plesnea de cultură" și urma pesemne să îi umple de admirație pe studenții
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
proces de integrare europeană și în plină criză a sistemului monetar internațional, astfel încît nici pînă acum nu am ieșit complet. Marx e cu noi. Așa că de unde capitalism la români? De unde model social? Ici-colo cîțiva rătăciți, în rest, tot o vraiște. Amarnic au ajuns să se certe și preoții, pînă la nivelul cel mai înalt, să-și voteze felurite dregătorii, să-și facă sindicate, în timp ce sectele și alte formule parareligioase dau năvală. Biseri-ca e cu noi. Taman ce ne-au vizitat
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
să îți spun că aceasta a fost cea mai slabă informare pe care am auzit-o de când sunt în această companie. Ori nu ai avut destul timp la dispoziție s-o pregătești, ori ești practic analfabet. Diapozitivele din PowerPoint sunt vraiște, și ai vorbit de parcă ai fi fost la o înmormântare, nu la lansarea unei noi linii de producție. Dacă ar fi să-ți dau o notă, Bob, ar fi un patru, poate chiar un minus patru”. 7. „Nu suport ca
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
mine nu va opri pe drum la niciun restaurant, va veni direct acasă. Eram frumoasă, aranjată cât de cât, extrem de motivată, nimic nu-mi stătea în cale; colega, în schimb, parcă abia se dăduse jos din pat: nemachiată, cu hainele vraiște pe ea... La fel venea și la birou, nu-i de mirare că nu avansase deloc; era simpatică în felul ei, deși nu avea nici măcar o postuniversitară și era foarte bătrână (la vremea aceea cred că avea deja peste 35
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
-l abordați. * Sedii temporare ale unor entități comerciale distincte, care distribuie unul sau mai multe tipuri de produse comestibile sau nu; nu vă lăsați păcălite de aspectul asemănător unor birouri lăsate în paragină; plantele acelea care par să fi crescut vraiște pe tarabe sunt marfă și totodată obiectul vizitei voastre în acel areal; am apostrofat eu odată un negustor că nu-și face curățenie pe birou (mă tot întrebam pe unde și-o ține dosarele) și nu-mi permit să vă
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
după clipa de amuzament, descoperi mai curînd o caricatură a detectării unui liman anume, trimițînd totul în caraghioslîc, în derizoriu. Să-i iei oare în rîs pe maniacii ăștia, să-i compătimești? O fi comică o existență distrusă, cu sensurile vraiște? Vinovăția, a cărei obsesie îi împunge pe ipochimeni, cum ar putea fi cît mai just cîntărită? Și care ar fi morala poveștii pe care unul sau altul încearcă să o spună, fără să reușească? Răspunsurile nu sunt de găsit doar
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
tainice. Rolul perceptiv al lui Mini se evidențiază în spațiul străin, nou, locuri în care pătrunde cu stinghereală, dar mai ales cu o nepotolită (ci alimentată) curiozitate. Conacul de la Prundeni i-a "vorbit" personajului prin întreaga sa configurație, de la porțile "vraiște", larg deschise, pînă la glacialitatea binefăcătoare a obiectelor de cristal. Înclinația spre interpretare, intuiția, sensibilitatea sînt puse așadar pe seama acelei dispoziții interioare ilustrate de teoria "personală" a lui Mini, concepție care va forma și pretextul "teoretic" al dezbaterilor sale cu
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
copleșit de-o stranie vacuitate precum focul interior e privegheat de himera pustiului de gând cum ard pocnind cuvintele rostind în numele Tatălui și al Fiului și al Duhului Sfânt închipuind o lume. Întruparea sensului Deturnare a sensului zgribulit în restriștea vraiște a zvonului uzurpator înfiripare a sensului pe colinele însorite ale gândului alunecos precum simulează fecundarea șarpele Uroboros. Scanare a imaginii pe interfața genunii și fără urmă de întrupare doar simulacre ale făpturii și papirusuri scorojite în ardoarea literei de a
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Imaginative/8550_a_9875]
-
toți, dar majoritatea colaboratorilor a fost recuperată de SRI ori de alte servicii "surori", că Securitatea s-a spart în mai multe securități mai mici. Alții au putut fi șantajați cu fostele lor dosare. Cei mai norocoși au scăpat din cauza vraiștei care a permis și distrugerea de dosare din arhivele Securității de la începutul anilor '90. Alte dosare au fost probabil distruse pe parcurs. Însă, oricum, colaborarea a lăsat urme fie în dosarele altora, fie în cartoteci, fie în arhivele microfilmate ori
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Iași. Când am intrat pe poarta curții noastre, ne-a apucat jalea. Peste tot pagini din cărțile lui tata, chiar cărți întregi, stogurile cu fân nu mai erau, plutea în aer un început de părăginire. În locuința noastră totul era vraiște, de parcă un vifor cumplit trecuse pe acolo, de parcă acolo nu mai locuise nimeni de cine știe când. Mai apoi am aflat și ce se întâmplase cu Tarzan al nostru, că de „Cățica” n-am mai aflat nimic. Ne-a povestit
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
s-a zvonit că și noua casă era bântuită de strigoi. ALTERCAȚII CU STRIGOII La început totul părea o joacă. Farfuria care conținea micul dejun, se învârtea pe masă cu viteza elicei unui avion de la aviația utilitară. Găseam mereu casa vraiște . Lucrurile aruncate peste tot, mobila aruncată de la locul ei, răsturnată claie peste grămadă, totul era transformat într-un alandala de coșmar. Îmi puneam întrebarea cine îmi vrea răul. Hoții sau dușmanii! Nu lipsea nimic. Deci hoți nu erau. Ce se
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
care merita, pe gustul lui, se Întâmpla ca aceasta să nu Îl placă pentru că, În afara faptului că era sașiu, nu avea gusturi la Îmbrăcăminte, era cam slinos, nu umbla Îngrijit și, bineînțeles, era zgârcit. Acasă, la fel: casa neîngrijită, lucrurile vraiște, păcat de lucrurile de valoare pe care le avea În casă: mobilă stil, tablouri ale unor pictori consacrați, covoare manuale etc. Una, mai Îndrăzneață, trecută de 50 de ani, i-a ținut un fel de lecție: - Tu crezi că eu
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
așteptau ... de ce? Să observe ce se întâmplă cu ele, ce se-ntâmplă cu ei și după ce se termina totul... să noteze meticulos sau mai degrabă își închipuia că sunt două sfinte care aveau grijă de acei copii!! Actele lui erau vraiște deja se apropia seara, ezita și nu știa ce să facă... temperaturile o luaseră razna. Telemeaua Laur nu înghițea ședințele de partid; se țineau o dată pe lună când se adunau mai toată secția la orele 17... mecanicii de pe utilaje se
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
oftează: - Oare să aibă și el soarta Marilenei ? Își spune ea, gândindu-se la soarta altui copil pe care l-a pierdut în urmă cu 4 ani. Dincolo în sufragerie, tatăl băiețelului și cumnatul lui Mitică, stau tăcuți, cu gândurile vraiște. Sunt prieteni, de când se știu că au ieșit pe stradă la joaca, probabil aveau 2-3 anișori. Au făcut războaiele, întâi contra rușilor, pe urmă contra nemților. Totuși soarta țării este incertă, Armata Roșie a pus stăpânire peste tot. Rușii sunt
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
insistență serviciile de urgență. M-ai dat la o parte băi. M-ai respins. M-ai tras pe sfoară și ai distrus totul Între mine și adevărata mea iubire. Te-am mai văzut. Demult, zăcând acolo, așa ca acum. Negru, vraiște, pe moarte. Atunci am fost bucuros și acum tot bucuros sunt. Bag mâna În geantă și Îmi scot ciocanul cu vârful despicat. O parte din mine se află undeva departe, când Îl lovesc cu el În cap. Nu poate rezista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
mai bine decât ultima oară. A fost o vacă ciudată, camera video a părut să o excite, dar când am scos vibratorul a Început să se smiorcăie și să-mi tot turuie despre Bob și despre viața ei care-i vraiște. Nu poți Înțelege niciodată o pizdă. Mă uit la calendarul Federației de Poliție Scoțiene. Cinci decembrie. Nu mai e chiar atât de mult până la Crăciun, dar mă fut În tot rahatu ala, mai Întâi vine concediul la Amsterdam. Calendaru ăla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]