221 matches
-
Doamne, Tu l-ai trimis tocmai la mine pe acest om de bine, ca să se facă lumină și să se descopere ceea ce nu trebuia acoperit. Mare ești, Doamne, și minunate sunt lucrurile Tale. și bunătatea Ta este nemăsurată. Nu suntem vrednici să-Ți mulțumim! Apoi Îl Îmbrățișă pe negustor, care nu-și putea reveni din uimire: — Jupâne Urs, am să-ți spun lucruri de care ai să te minunezi. Deocamdată să ne rugăm Domnului să-i scape pe cei doi nevinovați
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
a avut loc în ziua de 16 iunie a.c. la care președintele secției noastre, neputând lua parte, reținut fiind de interese pur profesionale, a adresat colegilor bucovineni, cu această ocazie, următoarea telegramă: „Urăm camarazilor bucovineni izbândă pentru a se arăta vrednici de înaintașii pe care, spre recunoștința, îndemnul și mândria învățătorimii din România Mare, îi comemorează astăzi.” Gh. Vierescu 1 (Din revista Învățătorimea vasluiană, anul I, nr.6, iunie 1935) Volkswille (Voința poporului) Volkswille (Voința poporului), organ al Partidului popular evreiesc
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mi-ai spus. Se-nțelege că s-o lași. Asemenea să nu uiți și despre gunoi, că nu trebuie să-l dai afară înainte de-a răsări sfântu Soare (...). Și câți flăcăi joacă-n horă, socoți tu că toți îs vrednici să poarte căciulă? Am să-i hotărăsc eu Paraschivei lui Balan să mai deie țâță lui Niculăieș al ei!" (vol. Mărturisiri, 1960). O Vitorie cu "harțag", cea din primele două capitole ale Baltagului, e construită pe modelul acesteia. Aceeași îndârjire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
populare e o chezășie că acest popor merge cu pași falnici spre biruințe mari - și acest progres necunoscut până azi în patria noastră ne umple de bucurie și ne îmbărbătează la o cât mai spornică activitate care să ne facă vrednici de toți vizionarii marilor destine românești.“ (Luceafărul, 8 mai 1971) EMILIAN, Episcop de Alba-Iulia „Un imens pas înainte în istoria făuririi României noi l-a constituit învestitura ca Președinte al țării noastre a Domnului Nicolae Ceaușescu, cu două decenii în
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
propriu-zis autohtonă; după cum n-am avut o artă a noastră, numai a noastră, o artă care să fi fost produsul exclusiv al vieții noastre naționale și al sufletului nostru (afară de arta populară bineînțeles). Aceasta nu pentru că n-am fi fost vrednici de asemenea prețioase lucruri și că ne-ar fi lipsit însușirile necesare pentru a contribui la civilizația lumii alături de popoarele care (cu just motiv) se mândresc cu arta și cultura lor și care pot astfel vorbi de o contribuție efectivă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
a fost păcatul suprem al evreilor ; dar este vorba de alt secol, de alt meridian geografic și de altă perspectivă culturală. Pentru Voltaire și alți „enciclopediști” francezi din secolul al XVIII-lea, care au reușit să „secularizeze” antisemitismul, „evreii sunt vrednici de osândă pentru că l-au născocit pe Cristos, nu pentru că l-au omorât” <endnote id="(115, p. 48)"/>. Într-un alt vechi text românesc, datând de la Începutul secolului al XVIII-lea, sunt inventariate darurile distribuite de Dumnezeu diferitelor nații : „Negustoria
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de atâta "strălucire", oftează adânc mângâind fruntea calului ce nechează a mulțumire. "Pentru Ștefan!! Pentru Moldova!!" răcnesc vitejii încrucișând spadele într-un mănunchi. Vă mulțămesc vitejilor! Ați luptat bine! O sabie împotriva a trei iatagane... Ne-am descurcat binișor. Sunteți vrednici de laudă! De nu era Măria-ta, se aruncă Mihail înflăcărat, nu știu zău... De nu erați voi! Toți! arată Ștefan spre câmpul de bătălie și spune cu voce gâtuită: De nu erau ei!... Și... și bătălia nu s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ca-n oborul de vite ne-am târguit, pentru cele câteva mii de oșteni juruiți. Aista a fost prețul! și Ștefan își șterge cu palma sudoarea pe frunte. A dat Dumnezeu de ne-am unit puterile. Craii aiștea nu-s vrednici nici gâțele de la botinele Măriei tale să le lege! se înfurie Șendrea, sărind din jilțul pe care stătea. Ștefan măsoară odaia cu pași agitați și se împiedică într-o blană de urs. Se oprește lângă fereastră. O deschide. O pală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nici cât pielea pe care au fost scrise; păcat de viței, adaugă Ștefan freacându-și palmele de poale, de parcă și le-ar șterge de murdărie. Boierii, în tăcere, privesc fascinați în vâlvătaia de flăcări ce umple căminul. Craii aiștea nu-s vrednici nici gâțele de la încălțările Măriei tale să le lege, se revoltă Duma. Ștefan bea, întinde cana să-i fie umplută iar. M-au aflat la ananghie, m-au strâns cu ușa: "Vrei ajutor?! Închină-te!" M-am închinat! Veniți, fraților
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Providenței. Se înțelege că don Calabria, foarte gentil după cum era, nu ezita niciodată să mulțumească «miniștrilor» Providenței. Ba chiar îi implica în această atitudine a sa și le transmitea certitudinile sale evanghelice: «Să-i mulțumiți Domnului, pentru că v-a făcut vrednici să înțelegeți și să faceți pomană. Dumneavoastră primiți mai mult decât noi. Să-i mulțumiți Domnului!». Totul e condus de Providența lui Dumnezeu. Era inutil ca economii să fi mers la el nemulțumiți și să se lamenteze din cauza creditorilor insistenți
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
substituția lor este putincioasă, de nevoie, și conformă cu țălul la care sunt chemate limbele de a fi un organ de înțelegere nu a unor oameni, dar a oamenilor, și a se încredința că latinirea, sau franțuzirea, sau talienirea României vrednicește truzile ce am putea întrebuința în cercetări și lucruri mai serioase"1. Și aiurea: "Moldova e țară rece, unde entuziasmul, fie politic, fie literar, nu prinde în clipeală; nici teoriile italiene și romantice a vestitului revoluționar ăEliadeî, nici sistemele ardelene
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în cărți mă fascina cu creațiile lui monumentale. Am ajuns la concluzia că aparțineam unui neam mare, atât pe linia tracă cât și prin romani. Tracii au creat cultura europeană, iar romanii, cel mai mare imperiu al lumii. Să fim vrednici să descifrăm misterul istoriei noastre.”(prizonieri ai puterilor axei pg 131 de Horia Sima) Din păcate acest gând a rămas un proiect nerealizat până la trecerea Comandantului din lume. Nicolae Petrașcu, în această perioadă, cum se menționează într-o declarație a
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
rezume, plastic, starea conflictuală cauzată de orgoliul și setea de putere a tiranului Corb: "Vulturi ne-am ținut, liliecii mai în trecutele dzile ne-au batgiocurit, lei ne-am numit, țințarii și mușițele ne-au obosit și de toată ocara vrednici a fi ne-au arătat. Celor mici și slabi atocma să ne punem neputând, cu jiganiile mai mari și mai tari de luptă ne-am apucat. Pre Inorog gonim, pre Fil izgonim, Lupului țircălamuri, din carile să nu cumva iasă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de a Soroca, de la Orhei, de la Tighina." A inclus în acest volum splendida evocare "În paraclisul de la Soroca". La 15 ianuarie 1943, din Iași, scria această Pisanie: "Io, Vasilie Lupu, Moldovei hospodar, Sălaș Domniei mele având la Eși, M-am vrednicit ca să ridic altar Pe-un loc ce-i cu Danubiu megieș." Se referea la biserica ridicată în Muntenia, ca temei al împăcării cu Matei Basarab, deci tot un fel de unire în al XVII-lea veac, prevestind Unirea din 1859
Au înflorit castanii la Soroca.... In: Curierul „Ginta latină” by Andrei Soroceanu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2246]
-
mântuiască pe noi, ca un Bun și de oameni iubitor. Cântărețul: Amin Preotul: "Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, auzi-ne pe noi în ceasul de acum și temeinicește jurământul acestor tineri, ajutându-le să fie vrednici de chemarea ostășească, de nădejdile și încrederea țării, întru slava numelui Tău, în vecii vecilor, amin". ------------
REGULAMENTUL din 12 martie 2009 onorurilor şi ceremoniilor militare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209991_a_211320]
-
mântuiască pe noi, ca un Bun și de oameni iubitor". Cântărețul: "Amin". Preotul: "Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, auzi-ne pe noi în ceasul de acum și temeinicește jurământul acestor tineri, ajutându-le să fie vrednici de chemarea ostășească, de nădejdile și încrederea țării, întru slava numelui Tău, în vecii vecilor, amin". -----
REGULAMENT din 10 iunie 2013 (*actualizat*) privind onorurile şi ceremoniile militare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254101_a_255430]
-
mântuiască pe noi, ca un Bun și de oameni iubitor". Cântărețul: "Amin". Preotul: "Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, auzi-ne pe noi în ceasul de acum și temeinicește jurământul acestor tineri, ajutându-le să fie vrednici de chemarea ostășească, de nădejdile și încrederea țării, întru slava numelui Tău, în vecii vecilor, amin". -----
REGULAMENT din 10 iunie 2013 (*actualizat*) privind onorurile şi ceremoniile militare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277098_a_278427]
-
medicale. Populația Atenei era pregătită de mai multe zile pentru invazia germană și se baricadase în case. Cu o seară mai înainte, Radio Atena emisese următorul anunț: „Ascultați vocea Greciei. Greci, rămâneți neclintiți, mândri și demni. Trebuie să vă arătați vrednici de istoria voastră. Bravura și victoria armatei noastre au fost deja recunoscute. Justețea cauzei noastre va fi de asemenea recunoscută. Ne-am făcut datoria cu onestitate. Prieteni! Păstrați Grecia în inimile voastre, trăiți inspirați de focul ultimului ei triumf și
Bătălia Greciei () [Corola-website/Science/312794_a_314123]
-
graniță, atât înăuntrul țării cât și înaintea dușmanului"”, recomanda ca după depunerea armelor și „"trecerea la viața pașnică"”, foștii grăniceri să rămână alipiți tronului, să dea ascultare și să dovedească o credincioasă împlinire a datoriilor către noile dregătorii, să fie vrednici și în viitor de numele cel bun, câștigat pe dreptate, să fie ca și până atunci ostași și cetățeni bravi și loiali. Aproape imediat după trecerea în administrație civilă a Racoviței, racovicenii s-au trezit în fața unor autorități ostile lor
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
principale sunt interpretate de Florin Piersic, Cristea Avram, Lica Gheorghiu, Irina Petrescu și Eugenia Popovici. A fost odată ca niciodată într-o țară un crai, care avea trei feciori. Doi dintre ei (interpretați de Septimiu Sever și Constantin Codrescu) erau vrednici, în timp ce fiul cel mic (interpretat de Florin Piersic) era cam nătărău. Într-una din zile, fiul cel mic a auzit-o pe crăiasă (Eugenia Popovici) spunând un basm despre Harap-Alb și se închipuie a fi chiar el personajul principal. Craiul
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
va compune două strofe dedicate exclusiv revistei, pe care o va disprețui la un moment dat, datorită faptului că îi publica poeziile: "Tu revistă agiomie, convorbiri mult lăudate/ O tu moară de pălărie, ce lucrezi, atât de harnic/ Cartea oamenilor vrednici al tău glas este zadarnic/ Sumuțând a tale javre tu la capăt n-o vei scoate / Vânt și pleavă a ta știință, visul tău e o nălucă/ Rătăcești pe pârtii veche vrând să scoți din rătăcire/ Dar menit îți este
Cu Eminescu deschidem toate porțile spiritului by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105400_a_106692]