137,849 matches
-
Acasa > Poezie > Vremuri > SIMFONIA OCHIULUI NEVINDECAT Autor: Marin Moscu Publicat în: Ediția nr. 1949 din 02 mai 2016 Toate Articolele Autorului Sub privirea încețoșată Crâcnesc secundele Rezervorului cuvintelor Cu sânge otrăvit. Casa oaselor Sprijină coama vântului Care-aduce pe pământ Măduva florilor speriate De
SIMFONIA OCHIULUI NEVINDECAT de MARIN MOSCU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/marin_moscu_1462216814.html [Corola-blog/BlogPost/376546_a_377875]
-
pentru omul răzvrătit, Alesu-Și-A Patriarhii din omul neprihănit ! Iar când vorbit-A omenirii, ultimativ prin DUHUL SFÂNT Acesta prin Prooroci, vestea popoare pe Pământ ! Apoi IISUS Mântuitorul, Ucenici A pregătit Care deveniți Apostoli, omenirii au vorbit ! Iar în vremuri de prigoană, cei ce rămas-au cu IISUS Au primit Mucenicia și Slujirea cea de Sus ! Și-atâția credincioși și Drepți, ce Crezul nu și-au abjurat, Cerul le-A Sfințit Jertfirea și Veșnic i-A Încununat ! Desigur Creștinătatea, Cinstește
DUMINICA TUTUROR SFINȚILOR de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1433749218.html [Corola-blog/BlogPost/352770_a_354099]
-
Marcian Ostași la Danubius, sub a Imperiului armă, Nicandru și Marcian, la Durostorum în Cazarmă, Sub Maximian-Galeriu, creștini deschis s-au declarat Cu Valentin, Isihie, Iulian și Pascerat ! Atunci cei 5 în temniță, cu ură fost-au aruncați Apoi o vreme scoși afară și din nou întemnițați... Amenințați ca să abjure, Credința nu și-au lepădat Și fiecare dintre ei, a fost îm chinuri torturat : Pârjoliți în jar și foc...bătuți cu toiegele... Apoi pe cărbuni aprinși îndurând sulițele... Peste rănile deschise
DUMINICA TUTUROR SFINȚILOR de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1433749218.html [Corola-blog/BlogPost/352770_a_354099]
-
Facebook cu numarul SMS-urilor care trebuie să conțină numele celui susținut, va fi desemnat candidat la europarlamentare din partea MĂR. Agricultură din România este unul din cele mai vulnerabile sectoare ale economiei și este dependentă an de an de capriciile vremii. Având în vedere că suprafețe de teren au fost transferate către sectorul forestier și cel al construcțiilor, suprafața agricolă a României s—a micșorat treptat, treptat. Infrastructură agricolă se află în paragină, în mare parte parcul de mașini agricole este
PREMIERA — FII EUROPARLAMENTAR MAR ! CONCURS DE LIKE-URI PENTRU A PARTICIPA LA EUROPARLAMENTARE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 by http://confluente.ro/Premiera_fii_europarlamen_cornelia_curtean_1393761788.html [Corola-blog/BlogPost/341307_a_342636]
-
-a rămas în amintirile sucevenilor cu numele „La Varicea”. Un local insolit Insolit, pentru că localul cu pricina, care avea, direct de pe trotuar, două intrări spre aceeași încăpere, în care erau amenajate două raioane comerciale distincte, dulciuri și cafea, constituia la vremea aceea o premieră în comerțul socialist al Sucevei. Orașul nu avea atunci o cafenea, un spațiu în care să se consume doar “schwartz-ul”, așa cum spuneau încă bucovinenii cafelei, ca o reminiscență din vremea Bucovinei austriece. Cafeneaua Armenească (despre care am
CAFENEAUA „LA VARICEA” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 by http://confluente.ro/Cafeneaua_la_varicea_.html [Corola-blog/BlogPost/349037_a_350366]
-
comerciale distincte, dulciuri și cafea, constituia la vremea aceea o premieră în comerțul socialist al Sucevei. Orașul nu avea atunci o cafenea, un spațiu în care să se consume doar “schwartz-ul”, așa cum spuneau încă bucovinenii cafelei, ca o reminiscență din vremea Bucovinei austriece. Cafeneaua Armenească (despre care am scris pagini inedite) dispăruse la sfârșitul perioadei interbelice, iar cafeaua, care putea fi comandată în localurile de consumație publică (restaurantele, birturile și cofetăriile urbei), nu putea fi savurată nicăieri într-un spațiu cu
CAFENEAUA „LA VARICEA” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 by http://confluente.ro/Cafeneaua_la_varicea_.html [Corola-blog/BlogPost/349037_a_350366]
-
să scrie un scenariu pentru un film dedicat vieții și morții marelui cărturar Miron Costin (1633-1691) și, ca urmare, a simțit imperios nevoia să se documenteze asupra epocii; s-a adâncit tot mai mult în istoria, viața și cultura acelei vremi, dominată în secolul XV de Alexandru cel Bun, apoi de marele Ștefan și urmașii săi și până în secolul XVII cu bogata și influenta familie a Movileștilor cu care se înrudea Miron Costin. Interesat la început de originala arhitectură a bisericilor
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
dominată în secolul XV de Alexandru cel Bun, apoi de marele Ștefan și urmașii săi și până în secolul XVII cu bogata și influenta familie a Movileștilor cu care se înrudea Miron Costin. Interesat la început de originala arhitectură a bisericilor vremii așa cum a găsit-o descrisă în savantele cărți ale lui Gh. Balș, mult admirat de el, a ajuns inevitabil să fie interesat și de pictura acestor biserici, pictură care era însă foarte diferit datată, același monument având nu rareori diversele
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
și erudită gândire teologică. Această cercetare este menționată încă din 1972, în Encyclopaedia Universalis (vol.14) publicată în Franța. Important de reținut: punctul de plecare al ideii lui Rareș a fost actualitatea politică și militară reflectată în pictura interioară a vremii lui Ștefan cel Mare, adică legătura cu trecutul. Această legătură cu trecutul, cu tradiția, o caracteristică importantă a societății moldovenești din secolele XV și XVI, o va evidenția Sorin Ullea cu mare grijă în lucrările sale, până la Sucevița și Dragomirna
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
azi!! Descifrarea mesajului picturii exterioare, l-a condus în mod firesc la cercetarea operei celui care alcătuise programul Marii rugăciuni: călugărul cronicar Macarie. Grav subestimat de istoriografia românească, Macarie a fost socotit ca unul din cei trei modești cronicari ai vremii alături de Eftimie și Azarie. Analizarea operei sale în amplul studiu din 1985, intitulat O surprinzătoare personalitate a evului mediu românesc: cronicarul Macarie, l-a dus pe Sorin Ullea, în contrast cu predecesorii, la concluzii neașteptate. Astfel, Petru Rareș i-a cerut lui
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
simbolistica picturii Suceviței, impunătoarea ctitorie a Movileștilor (1601) a cărei pictură face parte din a doua fază, ultima, a picturii moldovenești din secolele XV-XVI, fază începută în 1535 la Homor și care va merge până la Varlaam și Vasile Lupu. Este vremea în care zugravii pierd treptat viziunea monumentală adică legătura cu monumentul - trăsătura principală a primei faze, și apare tot mai evidentă diminuarea progresivă a viziunii monumentale pentru a atinge la Sucevița cele mai mici dimensiuni din întreaga pictură moldovenească a
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
în fugă, și au plecat înspre palatul Iernii, pentru a-i pune sfârșit de domnie, cel puțin pâna la anul viitor, luând cu ei și pe Primăvara cea sfioasă și răvașul de predare a domniei. Înțelegând că i-a venit vremea să plece, Iarna, după ce și-a adunat și pus toate bagajele în caleașca-i de cleștar, Moș Gerilă, valetul ei i-a înhămat repede pe Crivăț și Vifor, vânturile aprige și slugile ei supuse. Fără multe plecăciuni, Iarna, și-a
VESTITORII PRIMĂVERII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1493101695.html [Corola-blog/BlogPost/360148_a_361477]
-
s-au lăsat așteptate. “Vei face cunoștință în prima zi - i-mi spune patronul CC - cu toate halele și atelierele companiei făcând numai curățenie.” Fără comentarii !... Am inceput sa golesc zeci de containere din care curgeau gunoaie stocate de multă vreme. Matură, lopată, aspiratorul și mopul au fost sculele pe care apoi le-am mânuit prin toate halele. Într-o zi, la terminarea programului vine patronul să mă verifice dacă am golit toate containerele cu gunoaie. Din gresală a rămas un
BANI SI OMENIE de IONEL CADAR în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Bani_si_omenie_ionel_cadar_1326311223.html [Corola-blog/BlogPost/361915_a_363244]
-
și cumpărați-vă un cort, că e o investiție utilă pentru această vară), ci taman la Bonțida. În perioada 21 - 23 iunie aici are loc prima ediție a festului ELECTRIC CASTLE, unul din cele mai bine promovate evenimente din ultima vreme, care se anunță a fi răvășitor. Ia citiți aici: Pendulum DJ Set feat. MS Verse, James Zabiela, Telepopmusik Live, DUB Pistols Live, A-Skillz vs. Krafty Kuts, Wankelmut... și mă opresc aici pentru că numele a peste 40 de artiști e puțin
Electric Castle vs. Peninsula by http://www.zilesinopti.ro/articole/5441/electric-castle-vs-peninsula [Corola-blog/BlogPost/98142_a_99434]
-
săptămână va avea, probabil, un răspuns. Adevărul adevărat este că nu i-a trebuit o săptămână, ea îl avea în vedere chiar pe propriul ei prieten intim, domnul Jean, de meserie frizer de lux, care însă nu lucra în ultima vreme, deoarece mișcarea era cam slabă în acest sezon. Doamna Claudia i-a comunicat că ar fi rost de niscaiva parale, fără prea mare efort intelectual, iar domnul Jean nu s-a opus de fel și a acceptat să se prezinte
SCHIŢE UMORISTICE (24) – SINCER ÎNDRĂGOSTITĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1423236800.html [Corola-blog/BlogPost/374711_a_376040]
-
intelectual, iar domnul Jean nu s-a opus de fel și a acceptat să se prezinte drept nou venit din Franța, deocamdată fără serviciu, dar de formație academică. Doamna Claudia urma să încaseze comisionul, domnul Jean ar fi putut o vreme să se înfrupte din avantajele subînțelese... Apoi trebuia să se despartă, ce poți să faci? Așa-i în viață, bărbații sunt niște profitori, niște ticăloși. Dar socoteală de acasă, vorba proverbului, nu se potrivește cu realitatea cotidiană. Domnul Jean a
SCHIŢE UMORISTICE (24) – SINCER ÎNDRĂGOSTITĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1423236800.html [Corola-blog/BlogPost/374711_a_376040]
-
este corolarul tendinței ei spre perfecțiune, a luptei ei cu ea însăși și cu tot ce i-a fost împotrivă. Este explozia darurilor ei ancestrale pe care și le poate afișa acum minunând lumea cu farmecul dotărilor ei. A venit vremea să ne gândim la ea, nu doar ca la o mamă sau o iubită ci ca la o componentă esențială a viului , ca la una din cele mai reușite creații ale materiei în univers. Cu profund respect și admirație, anghel
E GREU SĂ FII FEMEIE, AZI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1453543721.html [Corola-blog/BlogPost/370534_a_371863]
-
de Teologie( 1780-1783) ca bursier al Colegiului Sfânta Barbara, unde obține și titlul de doctor în filosofie. La Viena îl cunoaște pe Samuel Micu și pe Șincai, aici va intra în contact cu literature universală și cu ideile umaniste ale vremii.Adâncirea literaturii clasice și universale și îndemnul oferit de cercetările științifice ale celorlalți ardeleni aflați în capitala imperiului i-au limpezit și mai mult drumul ce avea să-l urmeze.În timpul studiilor din Viena, proiectează întocmirea unui lexicon, în 10
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_budai_deleanu_promotor_al_promovar_al_florin_tene_1329059587.html [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]
-
secretar juridic al tribunalului provincial.În anul 1796 este avansat judecător la Curtea de Apel, funcție pe care o deține tot restul vieții. În timp ce strângea material pentru lexiconul său, învață latina, italiana, franceza și e de presupus că în această vreme l-a încercat gândul de a scrie opara sa literară ”Țiganiada “. În prefața lexiconului său, scriitorul vorbește astfel despre înstrăinarea sa:” ... abia călcai strămoșescu pământ, când întâmpiându-mă toate împotrivelele, fui silit iarăși a mă înstrăina. Ba cum ași zice, a
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_budai_deleanu_promotor_al_promovar_al_florin_tene_1329059587.html [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]
-
acele urgii purced din culcușul nevrednicilor de numele românesc ce s`au încuibat la Blaj...Cunoscutu-i-am eu atunci foarte bine când i-am părăsit și fugind mai bine am ales nemernicia decât sâmbria cu dânșii.Însă veni-va vreme și doar nu e departe, când vor ieși la lumină toate răpsfățatele rușinări ale Hierusalimului cestui nou.“ La Lemberg scriitorul rămâne până la sfârșitul vieții sale; moare la 24 august 1820. În capitala Galiției unde a trăit peste 30 de ani
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_budai_deleanu_promotor_al_promovar_al_florin_tene_1329059587.html [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]
-
să trăiești în capitala țării, dacă li te dedici. După studiile de bază în satul natal, Murgași, întemeiat de străbunii mei arimi, am urmat liceul în Craiova, oraș elegant ca o vază de cristal, la actualul Colegiu Carol I. Pe vremea aceea se numea Colegiul popular Nicolae Bălcescu, și ne amuza, dar ne și ambiționa vorba de respingere care circula prin oraș: „La Colegiul popular/ Intri bou și ieși măgar...” Doina DRĂGUȚ: Între timp, poezia persiflatoare dispăruse, clădirea liceului a găzduit
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
păreau supra populate la orice oră a zilei de pedeștri și de biciclete de nenumărat. Iar pe măsură ce cunoșteam urbea aceasta cu totul altfel decât cele din Europa, între clădirile pitice răsărea câte un templu, o grădină, un palat din alte vremuri, un vestigiu istoric, care te cucereau și iertai monotonia întinsă pe kilometri. S-ar cuveni să evocăm cândva China într-o carte nouă, sub forma unui poem în proză, fiindcă frumusețile ei sunt fără de număr, sunt surprinzătoare, copleșitoare, ca și
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
elogios la adresa mea și a soției mele. Îi mulțumesc pe această cale. Și este aici locul să precizăm că soția mea mi-a fost de mare ajutor. Grație ei am tradus atât de repede și de bine. A fost o vreme când înscrierea, pe pagina de titlu a unei cărți: „Traducere din limba chineză de Mira și Constantin Lupeanu era un semn că este vorba despre o carte de valoare, era o marcă, un brand”. Doina DRĂGUȚ: Ești și scriitor, nu
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
absolut, oceanul albastru României gri, lovite de șomaj și de inflație. Țigările erau ieftine, accesibile oricui, de orice vârstă și condiție socială. Nu se uita nimeni la câți ani ai înainte să ți le vândă - doar nu mai trăiam pe vremea Securității. Dacă nu-ți permiteai un pachet întreg, nu era nimic, fumai la bucată până ce te făceai tu mare, te angajai și îți luai pe săturate. Ba mai mult de atât, odată cu trecerea timpului, producătorii au inventat pachetul social, de
Confesiunea unui fumător: pentru fiecare țigară pe care am fumat-o din plăcere, au existat câteva sute pe care le-am fumat din dependență by https://republica.ro/confesiunea-unui-fumator-pentru-fiecare-tigara-pe-care-am-fumat-o-din-placere-au-existat-cateva-sute-pe [Corola-blog/BlogPost/338508_a_339837]
-
inventat pachetul social, de 10 țigarete, pentru absolut orice buzunar. Ansamblul de norme, practici și politici aflate în uz la un moment dat într-o țară construiește orizontul de așteptare pe care o societate îl are de la indivizii. La acea vreme, spre linia orizontului României se aflau nori mari și groși de fum. Am ieșit din apă, cu preocupare omului care are o misiune de îndeplinit și un scop de urmărit și am început să fumez. Să fumez și să mă
Confesiunea unui fumător: pentru fiecare țigară pe care am fumat-o din plăcere, au existat câteva sute pe care le-am fumat din dependență by https://republica.ro/confesiunea-unui-fumator-pentru-fiecare-tigara-pe-care-am-fumat-o-din-placere-au-existat-cateva-sute-pe [Corola-blog/BlogPost/338508_a_339837]