290 matches
-
compuși au fost caracterizați, ca de exemplu: Alți compuși ce conțin atomi de xenon legați la un element electronegativ includ F-Xe-N(SOF) și F-Xe-BF. Ultimul este sintetizat de la tetrafluoroboratul dioxigenil, OBF, la -100 de grade Celsius. Un neobișnuit ion de xenon este cationul tetraxenonoauratul, AuXe, ce conține legături atomice dintre xenon și aur (Xe-Au). Ionul poate fi găsit în compusul AuXe(SbF), și este remarcabil pentru legăturile atomice directe dintre doi atomi notoriu inerți (xenonul și aurul); în acest caz
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
conțin atomi de xenon legați la un element electronegativ includ F-Xe-N(SOF) și F-Xe-BF. Ultimul este sintetizat de la tetrafluoroboratul dioxigenil, OBF, la -100 de grade Celsius. Un neobișnuit ion de xenon este cationul tetraxenonoauratul, AuXe, ce conține legături atomice dintre xenon și aur (Xe-Au). Ionul poate fi găsit în compusul AuXe(SbF), și este remarcabil pentru legăturile atomice directe dintre doi atomi notoriu inerți (xenonul și aurul); în acest caz, xenonul acționează ca un ligand pentru metalele de tranziție. În
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
Celsius. Un neobișnuit ion de xenon este cationul tetraxenonoauratul, AuXe, ce conține legături atomice dintre xenon și aur (Xe-Au). Ionul poate fi găsit în compusul AuXe(SbF), și este remarcabil pentru legăturile atomice directe dintre doi atomi notoriu inerți (xenonul și aurul); în acest caz, xenonul acționează ca un ligand pentru metalele de tranziție. În 1995, M. Räsänen și colegii săi, oameni de știință la "Universitatea din Helsinki" (din Finlanda), au anunțat prepararea unor noi compuși ai xenonului, dihidrura de
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
este cationul tetraxenonoauratul, AuXe, ce conține legături atomice dintre xenon și aur (Xe-Au). Ionul poate fi găsit în compusul AuXe(SbF), și este remarcabil pentru legăturile atomice directe dintre doi atomi notoriu inerți (xenonul și aurul); în acest caz, xenonul acționează ca un ligand pentru metalele de tranziție. În 1995, M. Räsänen și colegii săi, oameni de știință la "Universitatea din Helsinki" (din Finlanda), au anunțat prepararea unor noi compuși ai xenonului, dihidrura de xenon (XeH) și, mai târziu, hidroxidul
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
notoriu inerți (xenonul și aurul); în acest caz, xenonul acționează ca un ligand pentru metalele de tranziție. În 1995, M. Räsänen și colegii săi, oameni de știință la "Universitatea din Helsinki" (din Finlanda), au anunțat prepararea unor noi compuși ai xenonului, dihidrura de xenon (XeH) și, mai târziu, hidroxidul hidrurii de xenon (HXeOH), hidroxenonacetilena (HXeCCH) și mulți alții. În 2008, Khriachtchev și restul colegilor săi au raportat finalizarea preparării compusului HXeOXeH, prin fotoliza apei în prezența unei matrice criogenice de xenon
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
și aurul); în acest caz, xenonul acționează ca un ligand pentru metalele de tranziție. În 1995, M. Räsänen și colegii săi, oameni de știință la "Universitatea din Helsinki" (din Finlanda), au anunțat prepararea unor noi compuși ai xenonului, dihidrura de xenon (XeH) și, mai târziu, hidroxidul hidrurii de xenon (HXeOH), hidroxenonacetilena (HXeCCH) și mulți alții. În 2008, Khriachtchev și restul colegilor săi au raportat finalizarea preparării compusului HXeOXeH, prin fotoliza apei în prezența unei matrice criogenice de xenon. Se cunoaște un
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
un ligand pentru metalele de tranziție. În 1995, M. Räsänen și colegii săi, oameni de știință la "Universitatea din Helsinki" (din Finlanda), au anunțat prepararea unor noi compuși ai xenonului, dihidrura de xenon (XeH) și, mai târziu, hidroxidul hidrurii de xenon (HXeOH), hidroxenonacetilena (HXeCCH) și mulți alții. În 2008, Khriachtchev și restul colegilor săi au raportat finalizarea preparării compusului HXeOXeH, prin fotoliza apei în prezența unei matrice criogenice de xenon. Se cunoaște un singur acid al xenonului, anume acidul xenic(HXeO
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
xenonului, dihidrura de xenon (XeH) și, mai târziu, hidroxidul hidrurii de xenon (HXeOH), hidroxenonacetilena (HXeCCH) și mulți alții. În 2008, Khriachtchev și restul colegilor săi au raportat finalizarea preparării compusului HXeOXeH, prin fotoliza apei în prezența unei matrice criogenice de xenon. Se cunoaște un singur acid al xenonului, anume acidul xenic(HXeO). În plus, față de compușii formați de xenon între care există o legătură chimică, xenonul poate forma și substanțe cum ar fi "clatrații", în care atomi de xenon sunt legați
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
târziu, hidroxidul hidrurii de xenon (HXeOH), hidroxenonacetilena (HXeCCH) și mulți alții. În 2008, Khriachtchev și restul colegilor săi au raportat finalizarea preparării compusului HXeOXeH, prin fotoliza apei în prezența unei matrice criogenice de xenon. Se cunoaște un singur acid al xenonului, anume acidul xenic(HXeO). În plus, față de compușii formați de xenon între care există o legătură chimică, xenonul poate forma și substanțe cum ar fi "clatrații", în care atomi de xenon sunt legați de structura cristalină a altui compus. Un
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
În 2008, Khriachtchev și restul colegilor săi au raportat finalizarea preparării compusului HXeOXeH, prin fotoliza apei în prezența unei matrice criogenice de xenon. Se cunoaște un singur acid al xenonului, anume acidul xenic(HXeO). În plus, față de compușii formați de xenon între care există o legătură chimică, xenonul poate forma și substanțe cum ar fi "clatrații", în care atomi de xenon sunt legați de structura cristalină a altui compus. Un exemplu este xenonul hidratat, Xe·5,75 HO, unde atomii de
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
au raportat finalizarea preparării compusului HXeOXeH, prin fotoliza apei în prezența unei matrice criogenice de xenon. Se cunoaște un singur acid al xenonului, anume acidul xenic(HXeO). În plus, față de compușii formați de xenon între care există o legătură chimică, xenonul poate forma și substanțe cum ar fi "clatrații", în care atomi de xenon sunt legați de structura cristalină a altui compus. Un exemplu este xenonul hidratat, Xe·5,75 HO, unde atomii de xenon ocupă locurile libere din structura cristalină
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
criogenice de xenon. Se cunoaște un singur acid al xenonului, anume acidul xenic(HXeO). În plus, față de compușii formați de xenon între care există o legătură chimică, xenonul poate forma și substanțe cum ar fi "clatrații", în care atomi de xenon sunt legați de structura cristalină a altui compus. Un exemplu este xenonul hidratat, Xe·5,75 HO, unde atomii de xenon ocupă locurile libere din structura cristalină a apei de cristalizare. Acest compus are un punct de topire de 24
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
xenic(HXeO). În plus, față de compușii formați de xenon între care există o legătură chimică, xenonul poate forma și substanțe cum ar fi "clatrații", în care atomi de xenon sunt legați de structura cristalină a altui compus. Un exemplu este xenonul hidratat, Xe·5,75 HO, unde atomii de xenon ocupă locurile libere din structura cristalină a apei de cristalizare. Acest compus are un punct de topire de 24 °Celsius. Xenonul mai poate forma compuși fulerenici endoedrali, unde atomii de xenon
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
între care există o legătură chimică, xenonul poate forma și substanțe cum ar fi "clatrații", în care atomi de xenon sunt legați de structura cristalină a altui compus. Un exemplu este xenonul hidratat, Xe·5,75 HO, unde atomii de xenon ocupă locurile libere din structura cristalină a apei de cristalizare. Acest compus are un punct de topire de 24 °Celsius. Xenonul mai poate forma compuși fulerenici endoedrali, unde atomii de xenon sunt prinși în interiorul moleculei de fulerene. Atomii de xenon
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
legați de structura cristalină a altui compus. Un exemplu este xenonul hidratat, Xe·5,75 HO, unde atomii de xenon ocupă locurile libere din structura cristalină a apei de cristalizare. Acest compus are un punct de topire de 24 °Celsius. Xenonul mai poate forma compuși fulerenici endoedrali, unde atomii de xenon sunt prinși în interiorul moleculei de fulerene. Atomii de xenon prinși în interiorul fulerenei pot fi monitorizați prin rezonanța magnetică nucleară (NMR, în engleză) a spectrului izotopului Xe. Utilizând această tehnică, reacțiile
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
xenonul hidratat, Xe·5,75 HO, unde atomii de xenon ocupă locurile libere din structura cristalină a apei de cristalizare. Acest compus are un punct de topire de 24 °Celsius. Xenonul mai poate forma compuși fulerenici endoedrali, unde atomii de xenon sunt prinși în interiorul moleculei de fulerene. Atomii de xenon prinși în interiorul fulerenei pot fi monitorizați prin rezonanța magnetică nucleară (NMR, în engleză) a spectrului izotopului Xe. Utilizând această tehnică, reacțiile chimice ale moleculei de fulerene pot fi analizate, datorită sensibilității
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
xenon ocupă locurile libere din structura cristalină a apei de cristalizare. Acest compus are un punct de topire de 24 °Celsius. Xenonul mai poate forma compuși fulerenici endoedrali, unde atomii de xenon sunt prinși în interiorul moleculei de fulerene. Atomii de xenon prinși în interiorul fulerenei pot fi monitorizați prin rezonanța magnetică nucleară (NMR, în engleză) a spectrului izotopului Xe. Utilizând această tehnică, reacțiile chimice ale moleculei de fulerene pot fi analizate, datorită sensibilității schimbării chimice a atomului de xenon din această împrejurare
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
fulerene. Atomii de xenon prinși în interiorul fulerenei pot fi monitorizați prin rezonanța magnetică nucleară (NMR, în engleză) a spectrului izotopului Xe. Utilizând această tehnică, reacțiile chimice ale moleculei de fulerene pot fi analizate, datorită sensibilității schimbării chimice a atomului de xenon din această împrejurare. Totuși, atomul de xenon poate avea o influență electronică asupra reactivității fulerenei. Din cauza faptului că atomii de xenon au cel mai mic status de energie, aceștia se resping unii pe alții și nu pot forma o legătură
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
pot fi monitorizați prin rezonanța magnetică nucleară (NMR, în engleză) a spectrului izotopului Xe. Utilizând această tehnică, reacțiile chimice ale moleculei de fulerene pot fi analizate, datorită sensibilității schimbării chimice a atomului de xenon din această împrejurare. Totuși, atomul de xenon poate avea o influență electronică asupra reactivității fulerenei. Din cauza faptului că atomii de xenon au cel mai mic status de energie, aceștia se resping unii pe alții și nu pot forma o legătură moleculară, așa cum găsim, de altfel, la oxigen
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
Utilizând această tehnică, reacțiile chimice ale moleculei de fulerene pot fi analizate, datorită sensibilității schimbării chimice a atomului de xenon din această împrejurare. Totuși, atomul de xenon poate avea o influență electronică asupra reactivității fulerenei. Din cauza faptului că atomii de xenon au cel mai mic status de energie, aceștia se resping unii pe alții și nu pot forma o legătură moleculară, așa cum găsim, de altfel, la oxigen sau la brom (O și Br). Totuși, când atomii de xenon devin energizați, ei
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
că atomii de xenon au cel mai mic status de energie, aceștia se resping unii pe alții și nu pot forma o legătură moleculară, așa cum găsim, de altfel, la oxigen sau la brom (O și Br). Totuși, când atomii de xenon devin energizați, ei pot forma excimeri (dimeri excitați) , până când electronii se reîntorc la statutul de energie slab. Această entitate se formează deoarece atomii de xenon tind să umple ultimul strat electronic, și pot face acest lucru prin adăugarea unui electron
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
găsim, de altfel, la oxigen sau la brom (O și Br). Totuși, când atomii de xenon devin energizați, ei pot forma excimeri (dimeri excitați) , până când electronii se reîntorc la statutul de energie slab. Această entitate se formează deoarece atomii de xenon tind să umple ultimul strat electronic, și pot face acest lucru prin adăugarea unui electron dintr-un atom vecin de xenon. Timpul tipic de viață al unui excimer de xenon este de 1-5 nanosecunde, iar descompunerea sa eliberează fotoni cu
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
excimeri (dimeri excitați) , până când electronii se reîntorc la statutul de energie slab. Această entitate se formează deoarece atomii de xenon tind să umple ultimul strat electronic, și pot face acest lucru prin adăugarea unui electron dintr-un atom vecin de xenon. Timpul tipic de viață al unui excimer de xenon este de 1-5 nanosecunde, iar descompunerea sa eliberează fotoni cu o lungime de undă de aproximativ 150 și 173 nm. Xenonul poate forma, de asemenea, excimeri cu alte elemente, cu halogeni
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
de energie slab. Această entitate se formează deoarece atomii de xenon tind să umple ultimul strat electronic, și pot face acest lucru prin adăugarea unui electron dintr-un atom vecin de xenon. Timpul tipic de viață al unui excimer de xenon este de 1-5 nanosecunde, iar descompunerea sa eliberează fotoni cu o lungime de undă de aproximativ 150 și 173 nm. Xenonul poate forma, de asemenea, excimeri cu alte elemente, cu halogeni, de exemplu: brom, clor și flor. În ciuda faptelor că
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
lucru prin adăugarea unui electron dintr-un atom vecin de xenon. Timpul tipic de viață al unui excimer de xenon este de 1-5 nanosecunde, iar descompunerea sa eliberează fotoni cu o lungime de undă de aproximativ 150 și 173 nm. Xenonul poate forma, de asemenea, excimeri cu alte elemente, cu halogeni, de exemplu: brom, clor și flor. În ciuda faptelor că este un gaz rar, greu și scump de extras din atmosfera terestră, xenonul are un număr larg de aplicații și utilizări
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]