204 matches
-
Dutta, Panda, Pattanaik (1986), Barrett, Pattanaik, Salles (1986), (1990), Dutta (1987), Subramanian (1987), Dubois și Koning (1991), Dasgupta și Deb (1991), (1996), Banerjee (1993), (1994), Richardson (1998), Sengupta (1999) Pattanaik, Sengupta (2000), Herrera-Viedma, Herrera, Chiclana, Luque (2004), Dimitrov (2004), Z. Xu (2005), Georgescu (2005a), (2005b), (2005c), (2006), (2007). Deși lucrările anterior citate nu epuizează câtuși de puțin cercetarea întreprinsă în cadrul paradigmei, ele sunt reprezentative pentru aceasta și, pe baza lor, se poate întreprinde un demers de delimitare și definire a acesteia
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Harvard University), Reiju Mihara (Kagawa University), J.S. Kelly (Syracuse University), D.E. Campbell (The College of William and Mary, Williamsburg), Walter Bossert (Vanderbilt University Nashville), John A. Weymark (Vanderbilt University Nashville), Aanund Hylland (University of Oslo), Kotaro Suzumura (Hitotsubashi University), Yonsheng Xu (Andrew Young School of Policy Studies, Georgia State University, University of Nottingham), Andreu Mas-Colell (Universitat Pompeu Fabra), Hugo F. Sonnenschein (University of Chicago), David M. Grether (California Institute Of Technology Division Of The Humanities And Social Sciences), Prasanta K. Pattanaik
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
nonimpunere în apariția inconsistenței descoperite de Sen; 2) rolul proprietăților de independență în apariția aceluiași rezultat; 3) importanța epidemiei paretiene și a epidemiei de nonimpunere. Demonstrez: 1) teorema welfarismului tare și a welfarismului strict; 2) teorema epidemiei paretiene; 3) teoremele Xu (1990); 4) teoremele Kelsey (1984). Cuvinte-cheie: funcționali de bunăstare socială, welfarism, funcții de bunăstare socială, funcții de decizie socială, proprietăți de invarianță, analiză informațională, condiția de nonimpunere. Considerații preliminare. Propozițiile pe care le formulăm frecvent pentru a descrie realitatea ori
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Samuelson și arată că aceasta nu poate fi concomitent rațională și capabilă să îndeplinească câteva condiții rezonabile. În forma Bergson (1938), (1948)-Samuelson (1947), o funcție de bunăstare economică sau socială este o funcție de forma: unde W este bunăstarea socială, iar xU reprezintă utilitatea unui membru x al societății. În termenii lui Bergson (1948), „funcția de bunăstare socială este o funcție cu valori reale depinzând de toate variabilele care ar putea afecta bunăstarea” [Bergson, 1948, p. 417]. În forma Arrow (1951, 1963
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]