365 matches
-
reunește: - un lanț de munți alcătuiți din gresii, conglomerate, argile, cu înălțimi între 800 și 1 256 m (vf. Ciucaș). Câteva văi adânci îi împart în: Munții Vrancei (masive cu înălțimi de 1 000 - 700 m separate de râurile Putna, Zăbala); Munții Buzăului (între Bâsca Mică și Telejenel, divizați de râurile Buzău și Bâsca Mare în masivele Penteleu, Siriu etc.); Munții Ciucaș, cei mai înalți, alcătuiți din conglomerate, cu vâr furi sub formă de turnuri, creste zimțate și chei; Munții Baiului
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
cu săbii / Se apărau cu spaimă ienicerii, / Căci ramuri groase li zdrobeau puterea, / Stropșindu-le spinările cu trosnet, / Iar caii, cu nechezat dureros, / Se zvârcoleau în chinurile morții, / Spinoase crăci li se-nfigeau în vintre / Și spuma roșă tremura-n zăbale”. Total se integrează în sămănătorism și proza lui V. În cea mai amplă povestire, Tinerețe (N. Iorga o considera roman și o apropia prin „atmosferă” de scrierile lui Bj/orstjerne Bj/ornson), din volumul Povestea unei tinereți, un proaspăt bacalaureat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290418_a_291747]
-
Pistoia în 1521, Roberto Acciaiuoli, i-a scris cardinalului Giulio de' Medici cu îndemnul: Din moment ce nu putem avea un Comisar General aici permanent, totuși acest oraș... merită o îngrijire continuă și observare activă, pentru că "se va întoarce la nelegiuri", de îndată ce zăbala este slăbită, cred ca este necesar, înainte de alegerea prin tragere la sorți a noului căpitan, încheierea unui aranjament pentru a asigura faptul că numai bărbații capabili pentru această funcție să fie Căpitan 94. La scurt timp după aceea, Acciaiuoli a
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
palmagiu, ciupitor, zulitor, pungaș Tovarăș = complice. Similar: ambasador, deputat, fartițier, mărginean, secretar, tabadură, tirangiu, emisar, șustangiu Tractoare = pantofi. Similar: șalupe, catalige, bărci Țambal = pat Țuț = excelent. Similar: țîță de mîță, brici, parfum Țuțăr = deținut care face sevicii altora. Similar: nepot Zăbală = a închide gura; hipic: a struni calul; semnifică muțenia în fața anchetatorului. Similar: mucles Folclorul Forma cea mai înaltă, elevată de exprimare a universului simbolic penitenciar o reprezintă arta, iar din cadrul ei se detașează folclorul de pușcărie. El oferă o posibilitate
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cu parfum Îmblînzitorul aruncă tigrul În arenă ca o mănușă urmează numărul acrobatului elegant subteran dansul pe frînghie pașii se aprind se sting ca afișe luminoase biletele de favoare, nu sunt admise dar directorul Înaintează pe calul mușcînd În spume zăbala veți vedea domnilor spectacolul cel mai extraordinar inima ca un gît de gușter se umflă se dezumflă și troici coboară chiuind pe arterele În trepte cît duioasă eleganța focilor pielea lor lucioasă ca o noapte În docurile brăilei au mustăți
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
ori". CÎnd Își intitulează un sonet al șaptelea din ciclu Fuga poetului, Voronca procedează la stilizări similare: imaginea Poetului e și aici modelată după cea a călărețului-oștean, prinsă Într-o efigie tratată la modul decorativ: Viu mînzul. Plajă. Spumă și zăbală Și-apusurile prinse de oblînc Un soare pal În brațul stîng În brațul drept o lună pală. Lance rotită-n cer sau În adînc Rotundul ceas pe-obraz goană ovală... Treptat, imaginea care se impune e, totuși, cea a contemplatorului
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
și somnului odihnitor... Până mâine în zori. Plimbare în eter După ce mi-am oglindit chipul în lacrimile nopții și mi-am limpezit ochii în primele raze ale astrului zilei, am încălecat pe un nor călător, i-am pus căpăstru cu zăbală și am pornit, fericit, într-o plimbare prin văzduh. Sprinten și zburdalnic ca un mânz, ducipalul meu s-a avântat îndată, într-un trap alert. I-am domolit alergarea strunindu-l din frâu, ca să pot admira colinele gătite cu holde
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
să te obosească. O, cum nu stă „moara minții”! Cum tot macină vedenii plăcute, satisfacții ușoare, bucurii perverse, ambiții lumești, poziții mărețe și închipuiri sublime de triumf și stăpânire orgolioasă. Toate patimile de altă dată, tăcute în carne, ținute în zăbala postului, ți se fac acum draci în cuget, în minte. Altădată le gustai în trup. Acum vin să te terorizeze în gând. Unde fugi? Cum scapi? Cine îți poate apăra mintea, cine îți poate da liniște? Zi și noapte, sătul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
, Constantin (22.X.1927, Zăbala, j. Covasna - 1998, București), poet, prozator și traducător. Este fiul Irinei (n. Kádár) și al lui Aron Olariu, funcționar. După ce termină la Târgu Secuiesc clasele primare și gimnaziul, urmează Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov (1940-1946) și Facultatea de Litere și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288519_a_289848]
-
capitolul „Adaos“, respectînd ordinea alfabetică a cîtorva cuvinte-cheie pline de farmec și ingeniozitate. Cititorul va putea citi despre: ac, acoperămînt, Adam, aguridăă belșug, blid, boală, bostan, bou, bucurieă cocoșă ploșniță, poamă, podă vie, vineri, vis, vită, vorbă bună, vorbă reaă zăbală, zestre, zmeu. Din cartea lui Gh.F. Ciaușanu Superstițiile poporului român în asemănare cu ale altor popoare vechi și nouă, publicată în aceeași serie, Culegeri și studii XXI, în anul 1914, am extras și reformulat superstițiile românești, distribuindu-le cu oarecare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cînd vor fi crîșme pe la toate răspîntiile, cînd moșnegii vor lua în căsătorie fete și flăcăii, babe, și cînd se vor face arături împrejurul satului, atunci va fi Vremea de Apoi. Vultur Cînd zboară vulturii lin, are să se schimbe vremea. Zăbală Dacă are cineva zăbale* în gură, apoi e bine a le șterge cu mîneca cămeșii sau a le atinge cu zăbalele cailor - și se crede că se vor tămădui. Cel care face zăbale la gură să bage coada unei linguri
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe la toate răspîntiile, cînd moșnegii vor lua în căsătorie fete și flăcăii, babe, și cînd se vor face arături împrejurul satului, atunci va fi Vremea de Apoi. Vultur Cînd zboară vulturii lin, are să se schimbe vremea. Zăbală Dacă are cineva zăbale* în gură, apoi e bine a le șterge cu mîneca cămeșii sau a le atinge cu zăbalele cailor - și se crede că se vor tămădui. Cel care face zăbale la gură să bage coada unei linguri în foc, s-o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
face arături împrejurul satului, atunci va fi Vremea de Apoi. Vultur Cînd zboară vulturii lin, are să se schimbe vremea. Zăbală Dacă are cineva zăbale* în gură, apoi e bine a le șterge cu mîneca cămeșii sau a le atinge cu zăbalele cailor - și se crede că se vor tămădui. Cel care face zăbale la gură să bage coada unei linguri în foc, s-o încălzească, apoi să dea cu ea pe la gură, că-i va trece. Să nu bei apă din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
zboară vulturii lin, are să se schimbe vremea. Zăbală Dacă are cineva zăbale* în gură, apoi e bine a le șterge cu mîneca cămeșii sau a le atinge cu zăbalele cailor - și se crede că se vor tămădui. Cel care face zăbale la gură să bage coada unei linguri în foc, s-o încălzească, apoi să dea cu ea pe la gură, că-i va trece. Să nu bei apă din ciutură, că faci zăbale. Se zice că zăbalele la gură se trec
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crede că se vor tămădui. Cel care face zăbale la gură să bage coada unei linguri în foc, s-o încălzească, apoi să dea cu ea pe la gură, că-i va trece. Să nu bei apă din ciutură, că faci zăbale. Se zice că zăbalele la gură se trec dacă ia respectivul zăbalele cailor în gură. Faci zăbale cînd bei apa cu cofa, iar nu cu ulciorul sau tinicheaua. Zestre Cînd se răstoarnă zestrea fetelor mari semn este că au să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tămădui. Cel care face zăbale la gură să bage coada unei linguri în foc, s-o încălzească, apoi să dea cu ea pe la gură, că-i va trece. Să nu bei apă din ciutură, că faci zăbale. Se zice că zăbalele la gură se trec dacă ia respectivul zăbalele cailor în gură. Faci zăbale cînd bei apa cu cofa, iar nu cu ulciorul sau tinicheaua. Zestre Cînd se răstoarnă zestrea fetelor mari semn este că au să se mărite. Vasele de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bage coada unei linguri în foc, s-o încălzească, apoi să dea cu ea pe la gură, că-i va trece. Să nu bei apă din ciutură, că faci zăbale. Se zice că zăbalele la gură se trec dacă ia respectivul zăbalele cailor în gură. Faci zăbale cînd bei apa cu cofa, iar nu cu ulciorul sau tinicheaua. Zestre Cînd se răstoarnă zestrea fetelor mari semn este că au să se mărite. Vasele de aramă ce sînt destinate să se dea zestre
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
foc, s-o încălzească, apoi să dea cu ea pe la gură, că-i va trece. Să nu bei apă din ciutură, că faci zăbale. Se zice că zăbalele la gură se trec dacă ia respectivul zăbalele cailor în gură. Faci zăbale cînd bei apa cu cofa, iar nu cu ulciorul sau tinicheaua. Zestre Cînd se răstoarnă zestrea fetelor mari semn este că au să se mărite. Vasele de aramă ce sînt destinate să se dea zestre la vreo fată mare se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dischinezie biliară vidmă - nălucă vigaj - urmă viță - rădăcina bubei; șuviță; sfoară vînt - guturai vîntoaică - duh rău care dezlănțuie furtuni vîrtelniță - depănătoare voloc - plasă de pescuit volvoră - volbură vrană - partea morii prin care curge făina vrau - vraf; arie cu snopi Z zăbală - boala caș-la-gură zăcea de gură (a) - a fi pe moarte zăpri (a) - a nu putea urina zdreveț - plantă zgrepțăna (a) - a se cățăra zloată - belșug; noroc zlot - duh rău zoli (a) - a spăla rufe cu leșie zvîrcolac - vîrcolac
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de vreo șase ani zîmbește. Am scăpat. Ce bine! Părinții albinoși rîd, îl mîngîie și nu-l sărută așa cum am face noi, românii. Mașina își arată puterea pe autostradă, prin accelerări de rachete cosmice, apoi, ca un cal strunit cu zăbala, se mulțumește să zburde doar cu o sută zece kilometri la oră. Amicii noștri, ca niște buni suedezi ce sînt, respectă semnele de circulație cu sfințenie, deși sub capota bolidului clocotesc sute de cai-putere, deși autostrada era aproape goală. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
este mai ales "politehniciană", inspiratoare și învățătoare a tuturor meșteșugarilor specializați. Fierarul învață de la Atena să făurească brăzdarul plugului și olarii o invocă: "Vino la noi, Atena, ține-ți mâna deasupra cuptorului nostru!"34 Ea, îmblânzitoarea de cai, a inventat zăbala calului și i-a învățat pe oameni cum să se folosească de car. Când e vorba de navigație, domeniu guvernat de drept de către Poseidon, Atena își revelează complexitatea și totodată unitatea acelei metis care îi e proprie. Inițial, ca intervine
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
de misiunea lor”. b.ș. „Luați măsuri de pază a sediilor CDE!” În anul 1949 (cu unele fericite excepții de luptă armată a unor curajoși Împotriva devastatorului și inumanului comunism) oamenii simpli se comportau, În general bine, acceptând cu resemnare zăbala și botnița pe care le-o impusese Securitatea, Miliția și activiștii de partid. Atunci, se poate pune următoarea Întrebare: la ce cereau ștabii evrei de la București celor din teritoriu prin circulara nr.4/20 aprilie 1949 „confidențială” vigilență excesivă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
firul dreptei judecăți și cumpănind binele și răul - să pășească cu încredere pe un drum nou. Comuna Dăbuleni, Osicea de Sus, Dobriceni, Izbiceni și Ursa din Romanații Olteniei, comuna basarabeană Rajvint din Hotin și cele moldovenești, Puești din Tutova și Zăbala din Putna fiecare cu câte o consilieră comunală; Coveiu Doljului, cu consiliera sa județeană, Negreștii din Vaslui și Cobia din Dâmbovița, cu primăresele lor, au ridicat prestigiul țărănimii noastre, arătată totdeauna de anti-feminiști ca extrem de refractară emancipării femeilor. Cele peste
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
sănătoase. Vărsatul vacilor. Se păoate tămădui străpungând buba cu un ac de argint prevăzut cu un fir de mătase ce se trage apoi prin urechea sau coada animalului. Vărsatul porcilor. Porcul bolnav se spală pe de-a rândul cu spirt. Zăbala. Se unge cu ceară din ureche sau se freacă cu coada încălzită a unei linguri de cositor. 7. Apel la puterile divine In viața sa de toate zilele, înainte vreme și poate că și în timpul nostru, cîrțoroșanul în orice împrejurare
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
două depozite de unelte și arme din bronz (seceri, topoare de tip celtic, vârfuri de lance, brățări și ace). La Râșești, lângă movila Răbâia, din epoca Hallstatt (începutul mileniului I î. Hr.), provin îndeosebi vârfuri de săgeți, pumnale, sulițe, scări și zăbale pentru frâie, ceea ce atestă un anumit nivel de populare a zonei în vremea respectivă. La cunoașterea modului de trai al populațiilor din centrul și sudul Moldovei, în secolele VII-IV î. Hr., contribuie datele oferite de cercetările efectuate în așezările de la Corni-Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]