444 matches
-
Paștelui. -Ziua bună la dumneata, om cinstit! -Bună să-ți fie inima! I-a răspuns Ion ștergându-și obrazul cu dosul palmei.Dar ce vânt te aduce pe `mneata în aceste locuri? -La fel ca pe dumitale! -Adică?! -Nu e zăbavă să vorovim fără să spunem nimic. Musai e să-ți spun...?! -Dacă dorești... -Iacă...mă duc în Oltenia să-mi găsesc norocul! -Dar dumneata? -Mă duc în Ardeal să-mi caut sorocul! -Spune așa, omule. Hai să ne hodinim oleacă
ION ŞI IOAN, ÎNŢELEPŢII DE PE TRANSALPINA, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372179_a_373508]
-
pag.49). Aproape toate poeziile grupate în acest volum de către Camelia Ardelean, lasă impresia că poeta se confesează cititorului dispus să-i împărtășească măcar o parte dintre stările-i sufletești: „Mi-a-nghețat și fericirea, cu o lacrimă-n exil,/ Împietrită de zăbava dintre martie și-april...// Traversez singurătatea c-un surâs gimnazial,/ Mă privește fără jenă, cu-al ei rânjet bestial.“ (Mi-a-nghețat și fericirea - pag.44 ). Un poet ce ne avertizează că „plouă peste lume cu adânci suspine“ și care ne asigură
NOU VOLUM DE VERSURI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372212_a_373541]
-
rău de pierderea contesei cu care petrecuse zeci de ani alături. Cu toate acestea, nu plângea. Nu mai avea lacrimi de când fusese trădat ca voievod și se reîncarnase în vampir. Ceva necurat se întâmplase de curând în regatul său. Fără zăbavă își desfăcu pelerina roșie, se transformă din nou în vultur și spintecă negura nopții. Curând ajunse la palat și rămase consternat de ceea ce văzu. Trupurile semenilor săi zăceau decapitate și cu câte o țepușe în inimă. „Oare cine ne-a
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
și se poate odihni sub alte priviri, luminată de alte înțelesuri, ca o suferință și ca o iertare... Nu pot zâmbi eu însumi decât cu părtașă nostalgie, amintindu-mi umbra de regret mărturisit de tatăl scriitorului, într-un moment de zăbavă al câmpeneștilor lor învredniciri: “- Mi-ar fi plăcut ca unul dintre voi să se fi făcut scriitor...!” (Nota bene: ca o răzbunare, sau ca o revanșă a destinului, ambii frați Gociu, și Ion (despre care ne rezervăm plăcerea de a
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > TEMERI Autor: Lilioara Macovei Publicat în: Ediția nr. 1617 din 05 iunie 2015 Toate Articolele Autorului în nestingherita libertate a nisipului alb caut contopiri repetabile cu clepsidra învechită de zăbave neadmise lasă-mă egală în drepturi cu tine și nu-mi înregistra opririle fără temei închide ochii și ai milă de vremea mea cea rămasă în pumnul de nisip mă crispează și valul și țărmul și-mi văd vieți succesive
TEMERI de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379745_a_381074]
-
întinde gelul de duș peste tot: pe piept, pe brațe, pe picioare, pe unde vrei tu. Te poți lipsi de mine? Întrebările lui Ovidiu erau însoțite de o undă de șantaj sentimental și puse astfel, în mintea mea încolțea fără zăbavă un răspuns favorabil, nu puteam să mă lipsesc de el în duș, căci nu puteam rezista tentației de a face amor împreună, fiind deja excitată de cele câteva vorbe rostite de el. - Niciodată! am răspuns mai în glumă, mai în
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 6 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371673_a_373002]
-
DESCĂTUȘARE Cu primul tremur al razelor de soare am deschis larg fereastra, să simt suflul de libertate, iar mintea să le poată cuprinde pe toate! Frământări și gânduri învălmășite își fac loc fără zăbavă, încerc să mă scutur, poate le ia vântul și mă ușurează de ele, prea-s lacome să mă înșele, să mă disece, ca să nu pot gândi la rece. Poate o să mă las cuprinsă de tristețe, apoi o să râd, o să plâng
D E S C Ă T U Ş A R E de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379198_a_380527]
-
gata să pornim, când vecina cea grijulie se-arătă în poartă c-un săcăteu uriaș pe umăr. -V-adusei ceva de-ale gurii, în caz că-ntârziați... zise timid și alintător. -Pușchea pe limbă-ți! se asmuți la ea Lili. Ce amânare?! Nici o zăbavă! De vrea Domnul, mergem întins! Doar hrănite suntem, odihnite, la fel! și-o privi cu zvâc pe femeie. O văzuse cu darul și-și scosese capul pe fereastră. Ne ducem ca vântul și ca gândul, n-ai tu grijă! Nu
GERALDINE. DESLUŞIRI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379191_a_380520]
-
față, obosit, nedormit. - Sărut mâna și bună dimineața! Abia am reușit să scap, azi noapte m-au chemat de urgență, un accident urât de mașină, noroc că nu a murit nimeni, dar au venit cu traumatisme ce necesitau operații fără zăbavă. Sunt frânt, nu am apucat să beau nici măcar o cafea, am făcut vizita la saloane rapid și am venit aici într-un suflet. Sper că voinicul nostru nu a creat probleme, merg să-l văd, sigur antibioticele o să-l pună
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379195_a_380524]
-
atunci! Altădată, era de-acum student teolog, fusese mai-mai să-l pocnească peste față, fiindcă i se păruse că Artemie zăbovise exagerat în beci unde îl trimisese chiar el să ia rachiu pentru masă. Pusese voia bună a băiatului pe seama zăbavei cu tâlvul în mână... Și câte și mai câte exemple i-ar mai fi stat la îndemână să dovedească încordarea permanentă dintre tată și fiu. Nu mai vru să-și amintească tapajul făcut de Vidu când feciorul îi spusese că
CAPITOLUL 5 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369202_a_370531]
-
și acum calea și respirația în marile intersecții băsești, negăsindu-se minte și voință să le pună la pămînt. În ce mă privește, mi-am confecționat în ultimii zece ani un dezabuzat hobby mediatic din revenirea, iar și iar, fără zăbavă și fără speranță, la dinozaurii cu picamere, seceri și ciocane, urcați cîndva, în epoci de aur, pe nobila arhitravă neoclasică a Universității ieșene, și rămași țepeni acolo, neclintiți nici de voința cutremurelor care ne-au vizitat în răstimpuri. Cine să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
anilor, privind monstruozitățile sculpturale de pe clădirea Universității, pot fi rezumate în ultima din ele, apărută, în ziar, acum vreo doi ani: În ce ne privește, ne-am confecționat, în ultimul deceniu, un dezabuzat hobby din revenirea, iar și iar, fără zăbavă și speranță, la mastodonții cu picamere, seceri și ciocane, cocoțați cîndva, în "epoci de aur", pe nobila arhitravă a Universității ieșene și rămași țepeni acolo, neclintiți nici de voința cutremurelor ce ne-au vizitat în răstimpuri. Cine să-i dea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Beck, București, 1999. Mihai, Gheorghe C., Fundamentele dreptului. Teoria răspunderii juridice, vol. V, Editura C. H. Beck, București, 2006. Montefiore, Alan, Introducere modernă în filosofia moralei, Editura Științifică, București, 1972. Moore, G. E., Principia Ethica, ediție revizuită, trad. de Alin Zăbavă, prefață la ediția română de Dan Pavel, Editura DU Style, 1997. Morar, Vasile, Etica în afaceri și politică. Morală elementară și responsabilitate socială, Editura Universității din București, 2006. Mundle, C. W. K., Punishment and desert, în: Stanley E. Grupp (editor
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
C. Lupu, M. Mureșan, M. Stan, Editura All Educational, București, 2003, p. 53. 10 A. Hügli, P. Lübcke, Filosofia în secolul XX, vol. 2, Editura All Educational, București, 2003, p. 53. 11 G. E. Moore, Principia Ethica, traducer de Alin Zăbavă, Editura DU Style, 1997. 12 A. Hügli, P. Lübcke, op. cit., p. 51. 13 G. E. Moore, op. cit., p. 45. 14 V. Mureșan, Introducere la Filosofia morală a lui R. M. Hare, pp. 33-34. 15 Idem, pp. 44-45. 16 Ibidem, p.
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
așa cum au făcut-o vocațional și harnic atâția dintre iluștrii săi înaintași, profesorul Mihai Pricop s-a dedat voluptos, epicureic, plăcerilor fără egal, ce i-au înflorit întotdeauna viața, lecturii și reflecției și, așezării acesteia în cuibarul cuvântului. A găsit zăbava cronicărească și a cămășuit verbul, dându-i lustru de cuvânt de învățătură pentru alții, dar mai ales pentru sine. Dar, mai cu seamă pentru lăuntricitatea propriei făpturi, pentru că așa cum ne-o dovedește netăgăduitor această carte, a cărei predoslovie avem bucuria
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
ai dușmani, Împrumută bani”.) Răbdare, perseverență - nerăbdare, grabătc "Răbdare, perseverență - nerăbdare, grabă" Grăbește-te Încet. - Festina lente (Suetonius) (În alte proverbe găsim explicația, dar și consecințele nerespectării acestei recomandări: „Graba strică treaba”; „Cine se pornește cu graba/ Se-ntâlnește cu zăbava”; „Ce se face repede piere repede”; „Cine se grăbește curând ostenește”; Cine judecă pripit va regreta”; „Cu răbdarea treci și marea, dar cu răul, nici pârăul”.) „Tratăm pe oameni ca pe niște scrisori primite: le citim În grabă, dar nu
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
circulației motivelor literaturii române, se poate constata proveniența neogreacă a multora dintre acestea 48, fie că este vorba de literatura didactică (istorii, gramatici), eseistică (filosofică), cea satirică sau dramatică, de nuvelă sau de romanul sentimental, ori chiar de „cărțile pentru zăbavă“49. • Fiul unui revoluționar și patriot grec mort la Messonghi și chiar el luptător la Drăgășani, Constantin Aristia, este exemplul cel mai potrivit poate, de asimilare a grecilor. Lui i se potrivește cel mai mult expresia „natură dublă“ folosită de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în copii manuscrise. Tălmăcirile, realizate prin intermediare grecești, au în vedere scrieri de mare circulație în epocă: Întâmplările lui Telemah de Fénelon, Teatron politicon, adecă priveliște politicească, după manualul de educație a principilor al lui Ambrosius Marlianus, și, sub titlul Zăbava fantasiei, zece capitole din Gli scherzi geniali a italianului Gian Francesco Loredano. Traduceri: Alcătuire înaurită a lui Ravvi Samuil jidovului, mustrând rătăcirea jidovilor, Iași, 1771; Învățătură a însuși stăpânitoarei măriri Ecaterinii II, Iași, 1773. Repere bibliografice: Iorga, Ist. bis., II
DIMITRIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286780_a_288109]
-
avem la dumneavoastră. Ci vă poftim să faceți dumneavoastră bine, câți acu mai rămas, să se dea și aceia omului nostru, să ni-i aducă [...] Ci, precum v-am mai scris dumneavoastră, faceți bine și nevoiți să iasă banii fără zăbavă, ca doară m-aș mai ușura din datorii. Că acum, la primejdia ce am ajuns, ca cum ni i-ați dărui de la dumneavoastră...” 350). Aveau, deci, aceste văduve - mari boieroaice sau foste Doamne - și „secretarii” lor particulari. Un soi de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
plată în den vina lui. Așa și ei au umblat cât au umblat grăind pre dracul, păn l-a și aflat, cu spânzurare, cu înțepare, cu tot feliul de morți” (Letopisețul Cantacuzinesc). Ucisă de tâlhari? Ajungând Domn („Și așea, fără zăbavă, au ieșitǔ la domnie Ștefăniță-vodă, mutând veziriul pre Ghica-vodă în țara Muntenească, ca pre un om bătrân, pentru aședzarea aceii țări, după mare răscoale ce făcuse Mihnea-vodă în țara Muntenească”), Ștefăniță Lupu a vrut s-o aducă acasă pe sora
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
citit niciun roman! Aici intervine abilitatea profesorului de a-l atrage pe elev în lumea ficțiunii, de a-i deschide apetitul pentru lectură și de a-i demonstra că cititul este vorba cronicarului - „cea mai de folos în viața omului zăbavă” (Grigore Ureche), chiar și în era internetului când timpul pare să nu mai aibă răbdare cu oamenii. Voi prezenta în referatul de față câteva dintre metodele pe care le-am descoperit și aplicat și eu la clasă, metode prin care
Metode de activizare a lecturii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cîmpeanu Raluca () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1139]
-
într-o istorie anecdotică și pitorească a scenei românești. Între șarjă și „autoșarjă”, U., pe cale de a deveni el însuși un personaj, își dezvăluie, dar rar și cu fereală, filonul de gravitate. Dacă îi plac hoinăreala și câte o prelungită zăbavă cu amicii e și din „teama de singurătate”, ce poate deștepta, din întunecatul ei cotlon, „teama de ratare”. Ciudate crispări la un glumeț cu limbă ascuțită, care pare să ia multe în joacă. O joacă fără pretenții, dar cu o
ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
teritoriul. Uneori ajunge la tulburi și tulburătoare presimțiri ale inefabilului și realizează o tăietură disociativă între poet și om: adevărata poezie ar fi aceea trăită; cea scrisă devine doar expresia amânată și esențializată a trăirii, care își cere dreptul la zăbavă pentru a se decanta și obiectiva: „În seara asta am atâta spirit în clocot/ Că nu mai încape în poem, în pagini;/[...] Mâine, ce-a spumegat se va-nchega în șisturi” (Previziune). De aceea, probabil, multe piese sunt discursuri lirice
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
Dialog”, 1981, 79-80; Ion Bogdan Lefter, Aventurile editoriale ale unui eseist ieșean, CNP, 1992, 2; Mircea Mihăieș, Un San-A. printre cuvinte, O, 1992, 1; Dan C. Mihăilescu, Sfoara cu motocei, LAI, 1992, 13; Nicolae Bârna, Filiera franceză și hâtra zăbavă bahluviană, CC, 1992, 3-4; Cornel Moraru, „Sentimentul românesc al urii de sine”, VTRA, 1992, 5; Mihai Dragolea, Viața și opiniile patafizicianului Luca Pițu, F, 1992, 9; Marian Victor Buciu, F(r)icțiunile lui Luca Pițu, R, 1993, 4; Bogdan Dumitrescu
PIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
Capitolul aferent lui Călinescu luminează, în schimb, opțiunile epistemologice ale lui P. Calificat fără nuanțe ca „impresionist” și promotor al subiectivismului în critica și istoria literară, sancționat drastic pentru viziunea lui asupra firii „rudimentare” a omului și poetului, certat pentru zăbava în „descrierea operei” și pentru accentul pus pe creația postumă, lui Călinescu nu i se recunoaște decât meritul analizelor de text. Perspectiva se arată aici reducționistă și nedreaptă. În câteva rînduri, specialistul și-a descris metoda, începând cu primele lui
POPOVICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]